Mircea OANCEA, Presedinte, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

In ceea ce priveste etapa de debut, adica autorizarea completa a operatorilor, schemelor si fondurilor de pensii private, atat cele facultative, cat si cele obligatorii, sistemul este pe deplin functional din punct de vedere legislativ.

XPRIMM: Domnule Presedinte, va propunem, pentru inceput, o recapitulare: ce mai este de facut, din punct de vedere legislativ, pentru ca sistemul de pensii sa fie complet functional?
Mircea OANCEA: In ceea ce priveste etapa de debut, adica autorizarea completa a operatorilor, schemelor si fondurilor de pensii private, atat cele facultative, cat si cele obligatorii, sistemul este pe deplin functional din punct de vedere legislativ. Regulile de baza dupa care vor functiona aceste entitati sunt, de asemenea, deja formulate. Pe de alta parte, legislatia nu va fi niciodata completa, vor exista mereu perfectionari, in functie de evolutia pietei, de problematica semnalata de operatori sau de noi, ca organism de supraveghere. Practica isi va spune, cu siguranta, cuvantul.

Mai sunt cateva aspecte de clarificat din punct de vedere al colectarii pe Pilonul II. Lucram la metodologia privind aderarea la fondurile de pensii. Proiectul va fi analizat de un comitet interministerial, reunind reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, Casei Nationale de Pensii si ai Comisiei. In momentul de fata, CNPAS tine evidenta tuturor asiguratilor publici si va fi, in continuare si institutia de evidenta pentru Pilonul II. Trebuie stabilit modul in care se vor inregistra actele de aderare, cum se vor prelucra si transmite aceste informatii, iar pe aceasta structura se va crea si registrul participantilor la fondurile de pensii administrate privat.

In acelasi context, trebuie sa stabilim regula dupa care se va proceda in ceea ce priveste varstele limita de aderare, cea de 35 de ani, pana la care aderarea este obligatorie, sau cea de 45 de ani, pana la care aderarea este posibila optional. In principiu, vom alege intre doua variante posibile: aceea de a raporta data implinirii varstei respective la data inceperii efective a perioadei de optiune sau aceea de a lua in considerare numai anul nasterii, astfel incat toti cei care implinesc, in anul 2007, 35 de ani, sa cada sub incidenta obligativitatii, in timp, tuturor celor care implinesc 45 de ani, sa li se permita aderarea.

O alta problema interesanta este legata de tinerii care se angajeaza dupa expirarea termenului legal de optiune din 2007. Trebuie sa hotaram daca acestia vor fi obligati sa opteze pentru un fond chiar in momentul angajarii sau vor avea la dispozitie un minim ragaz pentru a studia oferta si a se decide asupra unui operator. Cred ca cea din urma varianta este cea mai indicata, dar acest lucru se va hotari ulterior.

XPRIMM: Una dintre atributiile esentiale ale Comisiei este sa vegheze la functionarea in conditii de siguranta financiara a pietei. Care este stadiul legislatiei in aceasta privinta? Exista si pentru fondurile de pensii anumiti indicatori de evaluare care vor fi urmariti?
M.O.: Categoric ca vor exista indicatori de solvabilitate si stabilitate financiara, dar trebuie sa subliniez ca, in cazul pensiilor private, avem de-a face cu o abordare diferita fata de cea din asigurari. In cazul nostru, evaluarea se face distinct. Avem de-a face cu o departajare clara intre fond si compania care il administreaza, ele fiind entitati juridice distincte. Fondul se evalueaza pe baza raportarii randamentului investitional la un randament mediu al pietei. Daca timp de un an performanta proprie este inferioara acestei valori medii, la o diferenta care depaseste constant 4%, fondul isi pierde licenta. Prin urmare, un fond nu-si poate permite randamente semnificativ mai mici decat media pietei, ceea ce-l va forta pe administrator sa fie in permanenta cautare a unui echilibru care sa-i asigure, pe de o parte, un randament suficient de bun, astfel incat sa se mentina pe piata, pe de alta parte, un profil de risc acceptabil.

In ceea ce priveste analiza administratorilor, aici suntem mai aproape de procedurile din asigurari. Acesta este si motivul pentru care, la nivel european, se discuta deja despre adoptarea unui sistem asemanator modelului Solvency II, din asigurari. Exista deja o activitate sustinuta la nivelul Comitetului European pentru Asigurari si Pensii Ocupationale care va analiza problematica Solvency II cu scopul de a gasi caile pentru a se adapta acest sistem creat pentru sistemul bancar si de asigurari si in cazul pensiilor private si a propune, pana la sfarsitul anului 2008, un proiect de directiva in acest sens. Trebuie spus insa ca acest proces nu va fi unul simplu, dat fiind ca in domeniul pensiilor nu exista uniformitatea legislativa intalnita, la nivel european, in asigurari, piata de capital sau sistemul bancar. Este vorba, in primul rand, de diferenta care exista intre sistemele din Europa de Vest si cele din Est. Sa nu uitam ca insasi Directiva 41 se bazeaza pe o situatie de fapt din anul 2001, cand Uniunea Europeana avea 15 state membre. Extinderea UE a inclus in aceasta problematica situatia tarilor din Centrul si Estul Europei, tari care au adoptat sisteme de pensii cu caracteristici net diferite. In statele Vestice, sistemul este preponderent unul ocupational, cu beneficii definite, in care fondurile sunt constituite de angajator, impreuna cu salariatii, si gestionate de angajator.

In acest context, evaluarea stabilitatii financiare a acestor institutii este in mare masura similara celei din industria asigurarilor. In tarile "noii Europe" se practica exclusiv sistemul contributiilor definite si exista aceasta distinctie intre fond si administrator. In aceasta situatie, daca este adevarat ca nu se poate garanta un nivel al beneficiilor, nu este mai putin adevarat ca se garanteaza, in orice situatie, existenta unei pensii.

De aici si necesitatea fondurilor de garantare, entitati rar intalnite in pietele din Vest. Din punct de vedere al supravegherii, aceasta se traduce prin obiective si prioritati diferite ale organismelor de supraveghere. In cazul nostru, chiar in cazul nefericit in care administratorul falimenteaza, fondul este preluat de un alt administrator dar, pentru aceasta, trebuie sa ne asiguram permanent ca banii sunt in fond si interesele participantilor la sistem sunt aparate. Evident, pana cand setul de reguli de evaluare vor fi adoptate la nivel european, va trebui sa cream unul propriu, atat pentru societati, cat si pentru fonduri.

Noi ne-am propus ca, pana la sfarsitul anului, sa avansam un set de indicatori pentru analiza solvabilitatii si riscului la nivelul companiilor de pensii, pentru ca nu vrem sa avem administratori care dau faliment. Dorinta noastra este sa avem administratori care sa detina in permanenta resursele financiare pentru a-si acoperi obligatiile, iar in cazul in care acestia au optat pentru a garanta participantilor la fond un anumit nivel minim al randamentului, sa poata completa, din resurse proprii, eventualul deficit de randament. Nivelul minim de 4 milioane al capitalului social nu este o garantie suficienta. Dimpotriva, aceasta suma este un minim necesar pentru inceputul activitatii.

Doresc sa accentuez ca legea nu obliga administratorii la obtinerea unui anumit randament. Este in totalitate la latitudinea acestora daca decid sa promita, prin prospectul schemei de pensii, un randament minim garantat. Pentru a ne asigura insa ca aceasta promisiune, daca ea exista, va fi indeplinita, administratorii trebuie sa constituie anumite provizioane tehnice. Astfel, am elaborat deja o norma care sa reglementeze provizionul schemelor de pensii. Prin acest act normativ se precizeaza modalitatea de calcul, regula si termenul de revizuire a acestor provizioane, care sa fie adaptate la randamentul promis, precum si modul de constituire si provenienta sumelor pentru constituirea lor, si anume din surse proprii ale administratorului si nu din activele fondului. Provizioanele se vor constitui intr-un cont distinct si vor fi pastrate la depozitar.

XPRIMM: O buna parte dintre operatorii deja autorizati pe Pilonul III, sau care se considera foarte aproape de acest moment, au declarat ca data probabila a startului in campania de marketing ziua de 1 mai. Considerati ca este un termen realist? Care apreciati ca va fi structura pietei de pensii private facultative in acel moment?
M.O.: Termenul este realist, dar nu cred ca vor fi prea multe companii care vor putea opera la aceasta data. Cred ca in a doua jumatate a anului 2007 se vor inregistra primele contributii, iar "boom-ul" acestui segment va avea loc in 2008. Acest lucru depinde si de nivelul de informare a managerilor de resurse umane si de disponibilitatea acestora de a promova acest tip de beneficiu. Oricum ar fi, eu nu cred ca in 2007 vom simti o crestere spectaculoasa a pensiilor facultative. Dar, odata cu includerea acestor beneficii in bugetele companiilor pentru 2008, se va inregistra si o crestere a acestei piete.

In plus, pana la sfarsitul anului, vom avea cel putin sase administratori pe piata. Doi sunt deja autorizati si patru sunt in plin proces de autorizare. Este in proces de autorizare si prima societate de investitii care va veni cu un alt tip de experienta fata de cele din asigurari. Aceasta prezenta va da culoare pietei si cred ca va fi benefica prezenta unui astfel de actor in piata.

XPRIMM: Va propun sa reluam si sa incercam sa lamurim pozitia CSSPP in legatura cu un subiect care continua sa starneasca vii controverse: pensii private facultative vs. asigurari de viata cu componenta de capitalizare. Dincolo de faptul ca in Romania produsele de asigurare mentionate nu sunt incluse, in mod clar, in Pilonul III, care sunt diferentele intre cele doua tipuri de produse financiare care determina Comisia sa considere confuzia intre ele ca pe un potential pericol pentru clienti?
M.O.: Din punct de vedere al structurii produselor, cele doua tipuri sunt destinate acoperirii unor nevoi diferite. Pensia privata este un produs clar de acumulare, pe cand asigurarea acopera, in principal, un risc, componenta de acumulare fiind secundara. De aici rezulta diferente majore in ceea ce priveste costurile. In cazul asigurarilor, costurile sunt mai mari pentru ca alocarea fondurilor se face, mai ales in prima perioada a contractului, in principal pentru acoperirea riscului.

Pe de alta parte, contributiile la fondurile de pensii sunt investite inca din prima zi. Din pacate, necunoasterea acestor diferente creeaza o falsa asteptare in randul clientilor, care vor ca ambele produse sa aiba acelasi rezultat. Ori, la sume egal investite, randamentul nu poate fi acelasi. Aceste produse au fost promovate drept pensii atat timp cat nu a existat o legislatie in acest sens, dar nu se mai poate permite folosirea acestui termen, de "pensie", pentru ca induce in eroare clientii. Am luat aceasta decizie pentru a nu afecta pensiile facultative si pentru a nu crea confuzie in randul populatiei.

In plus, exista diferentele majore din punct de vedere legislativ, fiscal, al supravegherii, al organizarii care au, de asemenea, importanta. Modul de gestionare a riscurilor este distinct, colectarea este diferita… pe scurt, diferentele sunt substantiale, chiar daca, la prima privire, produsele par comparabile.

XPRIMM: Ramanand  in sfera Pilonului III, exista semnale privind interesul unor entitati europene de a oferi pensii private facultative in Romania? Care sunt conditiile in care ar putea opera acestea?
M.O.: Am avut un singur semnal, din partea AIG Polonia, cu privire la vanzarea de pensii facultative, dat fiind ca operatorul roman din grup, AIG Life, si-a exprimat dorinta de a activa doar pe Pilonul II. Oricum, nu cred ca administratorii straini vor fi prezenti la un nivel semnificativ. In plus, Pilonul III ofera deductibilitati care nu sunt aplicabile pentru operatori externi, decat in cazul in care se autorizeaza in Romania.

In ceea ce priveste Pilonul II, acesta nu intra sub incidenta pensiilor suplimentare ocupationale, prin urmare nici nu se supune Directivei cu privire la circulatia libera a serviciilor financiare. In fapt, contributiile la pensiile din Pilonul II se dreneaza din contributiile la asigurarile sociale. In aceasta privinta, interpretarea pe care noi o dam legii este conforma cu cea a Bancii Nationale a Romaniei.

Este adevarat ca a aparut ideea de pensii ocupationale si in Romania, in sensul in care anumiti administratori vor crea fonduri destinate anumitor categorii profesionale. Dar legea permite si altor persoane sa adere la aceste fonduri. Au existat chiar presiuni pentru a modifica legea in asa fel incat sa se creeze fonduri cu circuit inchis, dar acest lucru nu a fost posibil pentru ca am fi creat astfel un pilon de pensii ocupationale, mai restrictiv decat cel actual. Cred ca sistemul adoptat in Romania are avantaje, intrucat lasa angajatul sa aleaga. In acelasi timp, pune mai multa responsabilitate pe umerii contribuabilului si al Comisiei de Supraveghere.

XPRIMM: Exista numeroase voci care sustin ca sistemul de pensii private este suprareglementat pentru ca "romanii sunt patiti". Considerati ca ar trebui ca, dupa atingerea unui anumit nivel de maturizare a pietei, sa se adopte reglementari mai "liberale"?
M.O.: Exista aceasta posibilitate, dar nu din punct de vedere al autorizarii. Eu cred ca si limitele impuse politicii investitionale sunt destul de permisive. Spre exemplu, 50% din portofoliu in actiuni este mai mult decat permisiv, mai ales ca este vorba de pensii, iar 70% in titluri de stat este suficient. Din cate stiu eu, Irlanda are niste reguli mult mai restrictive, iar daca luam in consideratie faptul ca piata din Romania este la inceput, atunci putem spune ca regulile sunt adaptate la realitatile romanesti.

Sa nu uitam ca in Romania a existat, in anii '96-2000, o problema legata de calculul activului in ceea ce priveste fondurile de investitii. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu se admit, de exemplu, investitiile mobiliare care, desi in acest moment par extrem de rentabile, au un caracter destul de volatil si pot antrena o doza mare de subiectivism la evaluare. Se vor putea insa tranzactiona obligatiuni ipotecare, care vor fi listate pe bursa, similar obligatiunilor municipale sau titlurilor de stat. De fapt, intreaga filozofie care sta la baza acestui sistem este aceea de a avea reflectata in valoarea activului net, valoare data zilnic de bursa pentru valorile mobiliare tranzactionate.

Din acest motiv ne gandim chiar sa impunem un anumit tip de investitii chiar si pe pietele cotate. Sa nu uitam ca tot actiuni cotate sunt si cele de pe RASDAQ. Totusi, acest sistem alternativ are volum de tranzactionari foarte redus, cu o lichiditate foarte scazuta. Majoritatea acestor titluri se tranzactioneaza intr-o masura foarte mica, ceea ce nu convine din punctul nostru de vedere pentru lichiditatea necesara investitiilor fondurilor de pensii. Pe scurt, nu putem pierde din vedere ca piata de capital romaneasca este ea insasi la inceput si are un grad de volatilitate ridicat.

XPRIMM: Ati declarat recent ca CSSPP va sprijini modificarile legislative care ar putea conduce la marirea volumului de contributii in sistem (ridicarea sau chiar eliminarea pragului de 15% din Pilonul III, scurtarea perioadei in care procentul contributiei din Pilonul II va creste). Exista un orizont de timp predictibil pentru punerea in discutie a unor astfel de masuri?
M.O.: Este greu de estimat cand s-ar putea face aceste modificari. Comisia poate promova aceste modificari dar, in final, Guvernul este cel care trebuie sa-si asume o astfel de decizie. Personal, cred ca acest 15% creeaza un handicap pentru cel intrat mai tarziu in sistem, in sensul in care ii va fi foarte greu sa recupereze prin volum durata mai scurta de contributie. Totusi, ca intotdeauna, exista argumente pro si contra. De exemplu, limita de 15% poate constitui un mijloc de presiune pentru declararea veniturilor reale. De asemenea, marirea contributiei in Pilonul II ar fi benefica pentru randamentul sistemului si, din acest punct de vedere, voi sustine o astfel de masura.

Totul depinde insa de buget, de modul in care efortul bugetar cerut de o astfel de masura se va combina cu efectele proiectatei reduceri a contributiilor la asigurarile sociale. Chiar daca exista un optimism general in legatura cu evolutia economiei, nu stim cu adevarat ce o sa se intample maine. Prin urmare, desi cred ca aceste masuri ar fi in interesul dezvoltarii sistemului de pensii private si le voi sustine, nu pot sa fac estimari cu privire la un termen de implementare.


Editor: Daniela GHETU | Publicat pe 01.06.2007 | 3541 vizualizari