Maura KLASSEK, Presedinte, AGRAS - Grupul WIENER STAEDTISCHE
Cea mai importanta masura care trebuie adoptata pentru implusionarea asigurarilor agricole este implementarea unui sistem de creditare ieftin in agricultura, sistem care sa si functioneze in mod corespunzator.
XPRIMM: Cum ati caracteriza stadiul actual al pietei asigurarilor agricole, in comparatie cu anii 2002 si anii 2003, de cand a intrat in vigoare Legea 381 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura?
Maura KLASSEK: Cand a aparut Legea nr. 381, la a carei realizare am avut si noi o contributie semnificativa, a fost un pas extraordinar de pozitiv in sensul cresterii protectiei producatorilor agricoli. Faptul ca aceasta lege prevede acordarea de subventii producatorilor care se asigura pentru riscurile standard ar fi trebuit sa dezvolte piata asigurarilor agricole.
Cu toate acestea se constata o scadere a asigurarilor agricole fata de anii 2002 si 2003. O influenta negativa a avut faptul ca, anul trecut, nu s-a despagubit la timp seceta. Legea nu s-a aplicat in litera si spiritul ei, iar oamenii au considerat ca nu mai are rost sa se asigure pentru celelalte riscuri asigurabile daca nu au fost despagubiti pentru seceta din 2003. In general constiinta, educatia in domeniul asigurarilor nu exista inca in mediul rural. Persoanele juridice fac asigurare daca iau un credit si daca sunt obligati de catre banca.
Compania AGRAS a asigurat aproximativ 800.000 hectare in 2003, iar in acest an suprafata asigurata a scazut la 474.000 hectare.
Anul aceasta confirma greselile de aplicarea a Legii nr. 381 din anii trecuti.
XPRIMM: Ce credeti ca ar trebui facut pentru impulsionarea asigurarilor agricole?
M.K.: In primul rand trebuie avut in vedere faptul ca aceste produse de asigurare au o puternica incarcatura de protectie sociala. In afara de faptul ca aceasta lege ar trebui aplicata exact in forma in care a fost votata, ar trebui ca Ministerul Agriculturii, prin organismele teritoriale, sa se implice in educarea producatorilor agricoli indemnandu-i sa se protejeze singuri fata de riscurile asigurabile.
Noi vorbim pe de o parte de riscuri asigurabile precum grindina, ploi torentiale, inundatii provocate de cauze naturale, furtuni, alunecari/prabusiri de teren, inghet timpuriu de toamna si inghet tarziu de primavara si, pe de alta parte, de riscuri neasigurabile precum seceta, uraganul, inghetul de iarna, riscuri pe care nu le ia nimeni in reasigurare.
Grav este ca, asa cum se constata, chiar si o parte dintre riscurile asigurabile incep sa nu mai aibe acceasi nuanta si sa devina riscuri neasigurabile. De ce? Pentru ca un risc asigurabil trebuie sa fie intamplator, sa se produca aleatoriu si pe suprafete restranse. Ori, dupa cum se constata, numai grindina care a cazut recent a afectat 18 judete ale tarii, iar estimarile meteorologice anunta ca aceste fenomene se vor repeta. Deja este un risc previzibil care si-a marit forta de actiune.
Un element si mai dureros care exista in piata asigurarilor agricole este faptul ca societatile de asigurare acorda reduceri de prime inadmisibile pentru a castiga cota de piata. O cotatie acoperitoare pentru riscurile standard, care sa permita constituirea fondului de asigurare, plata daunelor, sustinerea reasigurarii si a cheltuielilor administrative, ar fi intre minim 2,5 si 4,5% din suma asigurata, in functie de cultura si zona geografica. Este inadmisibil sa asiguri riscuri agricole cu o cotatie de 1% sau de 0,8%. Reasiguratorii se vor sesiza si nu vor mai prelua astfel de riscuri. Piata va avea de suferit si este greu sa revii la cotatii reale.
Ministerul Agriculturii ar trebui sa se implice in stabilirea unor cotatii normale si acoperitoare.
XPRIMM: Considerati ca Legea nr. 381/2002 ar putea fi modificata in acest an?
M.K.: Nu stiu daca Parlamentul va avea timp pentru asa ceva avand in vedere faptul ca 2004 este un an fierbinte. Legea poate fi, insa, amendata in sens pozitiv. Noi, asiguratorii, am propus constituirea unui fond acoperitor pentru riscuri catastrofale cu surse provenind din mai multe parti: de la bugetul statului, producatorii agricoli, asiguratori, asa cum exista si in alte tari europene precum Italia.
Acesti bani ar trebui gospodariti de o Comisie care sa gestioneze in mod responsabil banii, o Comisie mixta formata si din reprezentantii Ministerului Agriculturii, si ai Ministerului Finantelor, dar si din partea asiguratorilor si ai producatorilor. AGRAS ar fi dispusa sa participe cu un procent de 1% din incasarile aferente asigurarilor agricole la acest fond.
Am mai propus, totodata, ca atunci cand se dau despagubiri pe Legea nr. 381 sa se faca publicitatea acestora. Sunt situatii in care nu se stie cat de cuvenite sunt aceste despagubiri. Modificarea legii ar trebui sa aibe in vedere si conditii mai blande de plata a primelor de asigurare.
XPRIMM: Cum credeti ca vor evolua asigurarile agricole in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana?
M.K.: Este evident ca o agricultura performanta nu se poate face pe parcele mici. In Romania, mai putin de 3 milioane de hectare, dintr-un total de aproximativ 9 milioane hectare arabil sunt in proprietatea marilor producatori. Restul pamantului arabil se afla in proprietatea taranilor si micilor agricultori care nu prea au sanse de supravietuire in perspectiva aderarii tarii noastre la Uninea Europena. Este, insa, treaba statului sa ia masuri de impulsionare a concentrarii pamantului.
Cred insa ca cea mai importanta masura care ar trebui adoptata este implementarea unui sistem de creditare ieftin in agricultura, sistem care sa si functioneze in mod corespunzator. La ora actuala, desi exista o reglementare (lege) in acest sens, bancile au retineri sa dea credite pentru agricultura. Consider ca aceasta retinere se datoreaza si faptului ca, nemaiexistand singura banca specializata in credite agricole, celelate banci nu au personal calificat sa evalueze riscurile din agricultura. Dupa cum este cunoscut, Banca Agricola nu s-a prabusit pentru ca a dat credite in agricultura, ci din alte motive pe care nu este cazul sa le analizam aici.
XPRIMM: Ce volum de prime brute subscrise estimati ca veti realiza in acest an din asigurarile agricole?
M.K.: Pana in prezent am asigurat o suprafata totala de aproape 480.000 hectare, respectiv 186.000 hectare in toamna anului 2003 si alte 288.000 hectare in primavara anului 2004. Estimam ca vom obtine, la finele acestui an, un volum de prime brute subscrise aferente asigurarilor agricole de circa 170 mld. lei.
| 2614 vizualizari
