In ultimii ani, in mijlocul numeroaselor provocari la adresa politicilor economice generate de efectele directe si indirecte ale crizelor suprapuse, una dintre principalele preocupari a fost legata de mentinerea cresterii economice, pentru a diminua impactul negativ asupra societatii in ansamblu si pentru a facilita adaptarea cat mai rapida la noile conditii. Pentru guverne si factori de decizie, atat la nivel national, cat si regional sau global, cresterea economica este o prioritate rezultata din necesitatea de a sustine ocuparea fortei de munca, de a stabiliza pietele si de a mentine sau avansa nivelul de bunastare al populatiei, spune specialistul intr-un material de opinie transmis 1asig.ro
O componenta importanta a programelor de sustinere a economiei o reprezinta stimularea investitiilor. Acestea sunt necesare in perioadele de functionare normala a economiei pentru imbunatatirea productivitatii si incorporarea continua in procesele productive a progresului tehnologic. Avand in vedere acutizarea vulnerabilitatilor pe termen lung cu care majoritatea economiile se confrunta in prezent (de exemplu criza climatica, evolutia demografica), precum si nou aparutele tensiuni geo-politice care afecteaza comertul international si lanturile traditionale de valoare adaugata, rolul investitiilor devine crucial.
Pentru a investi cu eficienta este insa necesara, printre altele, o imagine cat mai clara, atat a structurii actuale a economiei (contributiile la formarea PIB), cat si a surselor de crestere.
- Contributia la PIB
Factorii care contribuie la PIB, asa cum stim, pot fi abordati din multiple perspective, fiecare cu o relevanta specifica. Figura 1 de mai jos prezinta ponderea principalelor categorii de utilizari (asadar, pe partea de cerere), atat pentru Romania, cat si pentru cele patru tari din regiune cu care ne comparam adesea si cu care suntem intr-o competitie cordiala pe pietele internationale pentru atragerea de investitii si cresterea exporturilor. Cifrele sunt prezentate in miliarde euro preturi curente, iar scala verticala are aceeasi plaja de valori in cazul tuturor graficelor componente, pentru a oferi inclusiv o perspectiva a diferentelor privind dimensiunea economiilor celor cinci tari.
O prima observatie care se poate formula este aceea ca Romania ocupa o pozitie de mijloc in clasamentul regional din perspectiva contributiei investitiilor (formarii brute de capital) la formarea PIB. Astfel, in perioada 2019 - 2022, in Romania investitiile au avut o pondere in PIB de circa 24% - 27%, superioara Poloniei si Bulgariei, dar semnificativ mai redusa decat in Ungaria (28% - 34%) sau Cehia (28% - 32%).
Figura 1: Contributia principalelor categorii de utilizari la formarea PIB (miliarde euro, preturi curente; valorile procentuale reprezinta ponderea investitiilor)
Sursa: Eurostat, calcule proprii
Totodata, Romania si Bulgaria au fost tarile din regiune in care exporturile nete au avut cea mai putin favorabila contributie la formarea PIB pe ansamblu perioadei de 12 ani cuprinse in graficele ce alcatuiesc Figura 1. In cazul Romaniei, exporturile nete au avut un aport negativ pe parcursul intregului interval mentionat, situatie care s-a accentuat incepand cu 2018 si care s-a ameliorat abia in cursul anului trecut, potrivit datelor provizorii disponibile deocamdata doar pentru primele trei trimestre din 2023.
Pentru a completa imaginea de mai sus, este important de avut in vedere ca, la nivelul Uniunii Europene (27 de state) si al zonei Euro (20 de state), ponderea formarii brute de capital in PIB s-a situat in intervalul de timp mentionat intre 23% si 25%, iar cea a exporturilor nete intre 2% si 4%.
Coroborand datele mentionate, observam ca totusi Romania se plaseaza usor deasupra mediei europene din perspectiva contributiei investitiilor la formarea PIB, desi nu ne numaram printre tarile in care aceasta are niveluri ridicate (asa cum este cazul, in regiunea noastra, al Ungariei si Cehiei). Pe partea cererii agregate, din datele de mai sus, mult mai vizibila este problema structurala (bine-cunoscuta si de multa vreme discutata) pe care o avem pe partea de exporturi nete. Diferenta dintre o contributie pozitiva de 2% - 4% a acestora la PIB, in medie la nivel european si una negativa de circa -4% pana la -7% asa cum s-a consemnat in cazul Romaniei din 2019 pana in 2022, este in stransa legatura cu ponderea semnificativ mai mare a consumului in cazul nostru (circa 79% - 80%) comparativ cu economia europeana in ansamblu (circa 73% - 74%).
Avand in vedere rolul important, asemanarile dar si diferentierile relevate in datele de mai sus privind contributia investitiilor la formarea PIB, este interesat sa observam componenta acestora pe sectoare, grupate conform Nomenclatorului activitatilor economice (NACE) utilizat la nivel european incepand cu anul 1970. In Figura 2 de mai jos, ca si in figura anterioara, valorile reprezinta miliarde euro in preturi curente, ceea ce permite observarea nu doar a structurii, ci si a dimensiunii nominale a categoriilor respective de investitii. Analiza regionala evidentiaza cel putin patru deosebiri relevante intre Romania si tarile din vecinatate:
- ca valoare nominala, investitiile in industrie au fost mai reduse in cazul Romaniei fata de Cehia, in fiecare dintre ultimii cinci ani, si chiar si fata de Ungaria in anul 2022, desi ambele economii mentionate au o dimensiune mai redusa (mai ales Ungaria, exprimat tot miliarde euro preturi curente) si totodata o pondere mai ridicata a investitiilor in PIB;
- Romania a compensat marginal prin investitii ceva mai importante in agricultura si partial in IT&C unde a depasit Ungaria, dar se situeaza semnificativ sub valoarea celor din Cehia;
- valoarea nominala a investitiile realizate in cadrul sectorului constructiilor este semnificativ mai ridicata in Romania fata de Cehia si Ungaria, chiar si tinand seama de dimensiunile relative una fata de cealalta ale celor trei economii. Concomitent, valoarea nominala a investitiilor realizate in sectorul tranzactiilor imobiliare este comparabila in Romania fata de Cehia si mai ridicata fata de Ungaria;
- pe ansamblul serviciilor grupate in categoriile comert, transport, depozitare, reparatii auto-moto, hoteluri si restaurante, Romania s-a plasat peste Ungaria, dar a fost depasita semnificativ de Cehia in anii 2021 si 2022, cei mai recenti pentru care exista date complete.
Coreland cele mentionate mai sus, se observa in Romania prin comparatie cu Cehia si Ungaria o valoare mai mica a investitiilor in industrie, dar semnificativ mai mare in sectorul constructiilor, respectiv, doar marginal mai mare in sectorul agricol. In ceea ce priveste sectorul tranzactiilor imobiliare si cel IT&C depasim Ungaria (o economie semnificativ mai mica decat a noastra), dar suntem la acelasi nivel sau chiar suntem depasiti de Cehia (o economie cu o dimensiune doar marginal mai redusa, dar unde, pe ansamblu, investitiile au o pondere mai mare). Grupat pentru categoriile de servicii de comert, transport, depozitare, reparatii auto-moto, hoteluri si restaurante suntem si aici depasiti de Cehia in ultimii doi ani.
Figura 2: Structura pe sectoare de activitate a formarii brute de capital (miliarde euro, preturi curente)
|
|
|
|
Sursa: Eurostat, calcule proprii
Din perspectiva contributiei nefavorabile a exporturilor nete la formarea PIB la care am facut referire in comentariile pe marginea figurii anterioare, este de observat ca investitiile in unele sectoarele importante de activitate care contribuie la oferta de bunuri si servicii ce pot fi comercializate la nivel international si care, implicit, pot substitui importurile ("tradables"), sunt mai mici in Romania decat in Cehia (si in unele cazuri chiar si decat Ungaria). Chiar daca investitiile in sectorul constructiilor au rolul lor si contribuie (in cazul constructiilor de infrastructura) la dezvoltarea economiei si la recuperarea unor decalaje existente, Romania trebuie totusi sa nu ramana in urma regiunii din perspectiva investitiilor in sectoarele productive.
Ca economisti, suntem cu totii constienti de rolul de antrenare pe care il au inclusiv constructiile de locuinte si cladiri comerciale, precum si tranzactiile imobiliare, asupra economiei si productiei in ansamblu. Cred insa ca prin mixul de politici nu trebuie lasat ca acestea sa aiba un efect indirect de diminuare ("crowding out") a investitiilor in dezvoltarea si cresterea competitivitatii ofertei de bunuri mobile si servicii tranzactionabile international. Avem in Romania o problema structurala pe partea de oferta care conduce la un dezechilibru extern, iar aceasta nu poate fi ameliorata daca investitiile productive nu sunt stimulate prin balansul politicilor economice sa se plaseze in primul plan.
Consider ca ideea de mai sus este sustinuta de o serie de observatii ce pot fi formulate in urma analizei Figurii 3 de mai jos care prezinta pentru anul 2022 contributia (exprimata procentual) la valoarea adaugata bruta (cea mai importanta componenta a PIB pe partea de oferta) a acelorasi sectoare de activitate.- O prima remarca este ca, in anul 2022, ponderile contributiilor la valoarea adaugata bruta (VAB) pe sectoare nu difera foarte mult in cadrul tarilor din regiune si nici prin comparatie cu mediile europene. Exista variatii, dar ele sunt in limita a 2 - 5 puncte procentuale;
- In cazul sectorului constructiilor si cel de IT&C, contributia la VAB este mai ridicata in Romania, atat comparativ cu regiunea, cat si la nivel european. Diferentele sunt insa de circa 1 - 2 puncte procentuale. Asadar, investitiile in acest sector, mai mari comparativ cu regiunea, nu par a produce deocamdata o diferentiere favorabila semnificativa pentru Romania, din perspectiva contributiei la VAB.
- Nici in cazul sectorului tranzactiilor imobiliare, investitiile mai mari efectuate in Romania nu par a aduce deocamdata o diferentiere favorabila in raport cu regiunea, ponderea acestui sector la VAB fiind mai redusa fata de Cehia, Bulgaria si Ungaria, precum si in raport cu media europeana.
- Contributia industriei la VAB este mai mare fata de media EU si a zonei Euro, atat in Romania, cat si in Bulgaria, Cehia si Polonia, tari care ne si surclaseaza din aceasta perspectiva. In Ungaria, situatia este foarte apropiata de a noastra.
- Pe de o parte, aceasta observatie contrazice, o data in plus, unele opinii mai putin informate potrivit carora industria romaneasca ar fi intr-o pozitie mult mai nefavorabila comparativ cu ceea ce se intampla in Europa. Vedem ca, de fapt, in Romania industria are o contributie la economie mai mare decat media la nivel european.
- Pe de alta parte, conexand cu ideile formulate mai sus pe marginea Figurilor 2 si 3, nu este surprinzator ca, din pacate, investitiile mai reduse in industrie din Romania in comparatie cu vecinii nostri corespund unei contributii ceva mai diminuate la VAB, in termeni relativi.
- Romania se plaseaza mai bine fata de media europeana si fata de cei mai multi dintre vecini (cu exceptia Poloniei) in ceea ce priveste contributia agregata la VAB a unor grupe mari de servicii precum comert, transport, depozitare, reparatii auto-moto, hoteluri si restaurante.
- Nu in cele din urma, contributia activitatilor din domeniul agriculturii, silviculturii si pescuitului este printre cele mai ridicate din regiune si semnificativ peste media europeana.
Figura 3: Structura valorii adaugate brute pe sectoare de activitate in anul 2022 (%)
Sursa: Eurostat, calcule proprii
II. Contributia la cresterea economica
Dupa ce am dedicat prima parte a acestei scurte analize studierii structurii economiei, atat din perspectiva cererii, cat si a ofertei, incercand o corespondenta cu ponderea investitiilor si alocarea acestora pe tipuri de activitati, vom adauga la aceasta imagine, in cele ce urmeaza, o serie de observatii privind contributiile la cresterea economiei.
Studiul structurii cresterii economice si a factorilor care contribuie la aceasta este relevant pentru ca unele domenii si categorii de activitati pot avea ponderi importante la formarea PIB, dar o contributie mult mai redusa la cresterea anuala a acestui indicator.
Asa cum mentionam in chiar motivatia analizei de fata, mentinerea cresterii economice este o preocupare importanta pentru guverne si factori de decizie, mai ales in contextul actual la nivel regional si global, iar investitiile au un rol important.
Pentru Romania, Figura 4 de mai jos arata ca, in fiecare an din perioada 2014-2022, exporturile nete au actionat in sens negativ asupra cresterii economice. Cel mai important motor de crestere a fost consumul privat, secondat cel mai adesea de investitii si de consumul guvernamental.
Figura 4: Romania: contributia categoriilor de utilizari la cresterea PIB (%)
Sursa: INS, calcule proprii
La o privire pe termen mediu spre lung, pentru intreaga perioada cuprinsa in grafic, se observa un nivel mare de volatilitate, atat al structurii pe ansamblu a cresterii, cat si pentru fiecare componenta in parte. O parte importanta este justificata de efectele crizelor care s-au succedat si de ciclicitatea fireasca a mecanismelor economiei de piata. Totusi volatilitatea ar putea fi redusa printr-un mix mai consecvent de politici economice si structurale care sa tinteasca in permanenta obiective pe termen lung, stabilite in consens dincolo de ciclul politic normal in orice democratie si orientate spre diminuarea vulnerabilitatilor persistente cunoscute.
Pentru ca investitiile sunt recunoscute ca benefice de toti economistii, indiferent de ideologie, contributia lor la PIB si la cresterea anuala trebuie sprijinita in continuare de mixul de politici. Datele provizorii pentru primele trei trimestre ale anului 2023 arata o incetinire semnificativa a principalului motor al economiei noastre, consumul. Cresterea veniturilor nominale si scaderea inflatiei conduc la o dinamica favorabila a venitului real disponibil, care in opinia mea va sustine revenirea, intr-o anumita masura, a consumului pe parcursul anului 2024. Contributia sporita a investitiilor a contracarat efectul negativ al reducerii consumului asupra cresterii anuale a PIB in anul 2023. In absenta finantarii prin programe europene, dar si al sprijinului acordat prin programe nationale, acest lucru nu s-ar fi intamplat. Avem asadar o dovada foarte concludenta a beneficiilor integrarii europene si a alinierii programelor nationale la strategiile pe termen mediu si lung ale Uniunii. Trebuie insa sa continuam sa construim pe baza acestui rezultat, pentru ca, pe termen lung, economia noastra are nevoie de o structura mai echilibrata si, pe cat posibil, ceva mai putin volatila a cresterii economice.
O comparatie la nivel regional (Figura 5) arata ca, in anul 2022, pentru majoritatea vecinilor nostri si la nivelul UE in ansamblu, investitiile au contribuit semnificativ la crestere. La noi si la vecinii bulgari, aceasta contributie a fost cu atat mai importanta cu cat, asa cum observam anterior, exporturile au actionat in sens negativ, ceea ce nu s-a intamplat pentru ceilalti.
Figura 5: Comparatii regionale: contributia categoriilor de utilizari la cresterea PIB in anul 2022 (%)
Sursa: Eurostat, calcule proprii
In contextul in care multe dintre crize actioneaza simultan asupra majoritatii economiilor din Uniune, contributia favorabila la cresterea economica din primele trei trimestre ale anului 2023 pe care au avut-o exporturile nete este posibil sa nu poata fi sustinuta la acelasi nivel in urmatoarele trimestre. In plus, trecem printr-o perioada dificila pentru comertul international din multiple motive: cresterea accentelor protectioniste in multe tari, intensificarea tensiunilor geopolitice, tendintele de inlocuire partiala a arhitecturii cooperarii economice internationale cu una bazata pe blocuri economice si regionalizare.
Alaturi de revenirea consumului, este important ca investitiile sa continue sa contribuie la cresterea economiei. Ideal, aceasta ar trebui sa fie asociata unei ajustari structurale a ofertei interne, astfel incat sa nu fie insotita de o redinamizare a importurilor si de reinflamarea dezechilibrelor comerciale si de cont curent. Dintr-o perspectiva realista, performanta si contributia pozitiva a investitiilor din primele trei trimestre ale anului 2023 nu poate fi mentinuta in continuare la acelasi nivel doar din inertie. Unele semnale aparute in spatiul public indica o posibila incetinire a acestora in 2024. De aceea este necesar un efort consecvent, coordonat si aliniat strategiilor nationale si europene pe termen lung, pentru a preveni situatia in care investitiile, daca nu ar fi sustinute in continuare de politici adecvate, ar decelera semnificativ.
Din perspectiva contributiei categoriilor de resurse la cresterea PIB (Figura 6), economia Romaniei s-a bazat in ultimii ani preponderent pe servicii si mai putin pe industrie, situatie ce este corelata cu imaginea de ansamblu la nivel european si pe care o regasim si la o parte dintre tarile din regiunea noastra (Figura 7).
Crizele suprapuse, numeroasele blocaje la nivel international si volatilitatea pietelor de materii prime au facut ca participarea industriei la cresterea economica sa fie in cazul Romaniei predominant negativa in perioada 2019 - 2022 si inclusiv in primele trei trimestre ale anului 2023.
Figura 6: Romania: contributia categoriilor de resurse la cresterea PIB (%)
Sursa: INS, calcule proprii
Ca si in cazul contributiilor pe partea cererii, Romania are nevoie si pe partea ofertei de o structura mai echilibrata si mai stabila a contributiilor la crestere. Politicile structurale trebuie sa urmareasca redinamizarea industriei si a agriculturii, fara sa neglijeze motorul reprezentat de servicii, care pana acum s-a dovedit robust. Avem asadar nevoie sa sprijinim dinamica componentelor care traditional au reprezentat pentru noi motoare de crestere, dar, in acelasi timp, sa ne asiguram ca si motoarele aditionale functioneaza si pot prelua rolul de locomotiva, in functie de ciclicitatea conditiilor interne si externe.
Figura 7: Comparatii regionale: contributia categoriilor de resurse la cresterea valorii adaugate brute in anul 2022 (%)
Sursa: Eurostat, calcule proprii
III. Concluzii
Scurta analiza de mai sus incearca sa evidentieze trei aspecte pe care le consider importante pentru deciziile de politica economica din perioada curenta.
Primul este ca, observand structura contributiilor la formarea PIB si la cresterea anuala a acestui indicator, trebuie sa gasim cai de a sustine toate motoarele economiei, intrucat avem nevoie de o structura mai echilibrata a contributiei acestora, astfel incat sa reducem volatilitatea observata in ultimii ani. Evolutia ciclica este o normalitate a economiilor de piata, iar perturbari introduse de socuri externe probabil ca vom tot avea in anii urmatori. Ameliorand insa echilibrul contributiilor sectoarelor atat pe partea cererii, cat si a ofertei actionam pentru reducerea amplitudinilor ciclurilor si pentru mai multa rezistenta la socuri exogene.
Al doilea aspect este ca, incetinirea consumului in primele trei trimestre ale anului 2023 a fost contracarata partial de aportul favorabil al exporturilor nete (pentru prima data in ultimii aproximativ 10 ani) si intr-o masura importanta de investitii. Desi benefic si imbucurator, aportul exporturilor nete este insa posibil sa nu poata fi mentinut in perioada urmatoare, pentru ca exista transformari importante la nivel global care deocamdata actioneaza cu multa forta in sens nefavorabil schimburilor internationale (tensiuni geopolitice, reamplificarea protectionismului, incetinire economica in Europa si in China etc). Asadar trebuie sa putem conta in continuare pe revenirea consumului. In acelasi timp, investitiile sunt necesare pentru adaptarea economiei la noile conditii si pentru implementarea avansului tehnologic foarte accelerat din ultimii ani. Mai mult, ele sunt sustinute de importante programe de finantare la nivel european. Asadar avem motivatii foarte puternice pentru a realiza toate eforturile necesare astfel incat, dupa performanta foarte buna a investitiilor din primele trei trimestre ale anului trecut, acestea sa nu incetineasca semnificativ in anul 2024.
Al treilea aspect este ca investitiile trebuie totusi canalizate prin politici publice catre acele domenii in care utilitatea lor pentru economia si societatea noastra este cat mai ridicata, iar eficienta lor economica este maximizata. Datele pe care le-am prezentat mai sus arata ca, din pacate, pana acum acest lucru nu s-a intamplat de fiecare data. Inclusiv comparatiile in cadrul regiunii si la nivel european arata ca o parte importanta din investitiile in economia Romaniei sunt orientate catre sectoare care nu contribuie suficient de mult la valoarea adaugata si la crestere sau care nu conduc la productia de bunuri si servicii tranzactionabile, astfel inca sa avem o ameliorare pe termen lung a balantei comerciale si a deficitului de cont curent. Constructiile joaca un rol foarte important in economia oricarei tari, iar pentru noi constructiile de infrastructura sunt cruciale pentru ca ne ajuta sa recuperam decalajele mari pe care le avem, sa reducem costurile de transport, poluarea, timpii de deplasare si sa crestem accesibilitatea produselor si serviciilor noastre pentru partenerii externi. Poate insa ca ar trebui sa gasim un echilibru mai bun intre investitiile in constructii imobiliare rezidentiale si in tranzactii imobiliare pe de o parte, si cele in industrie, pe de alta parte.
Este esential sa recunoastem rolul tuturor factorilor la valoarea adaugata si la cresterea economiei. Ceea ce conteaza foarte mult este insa mixul optim, adaptat conditiilor naturale, caracteristicilor economiei locale si regionale, resurselor umane si capacitatii de formare a fortei de munca, accesului la tehnologie si la bunuri tehnologice, tendintelor majore pe termen lung la nivel international etc. Un sistem atat de complex nu va fi niciodata simplu sau facil de optimizat. Putem insa sa studiem atent, in permanenta, cum actioneaza vecinii si partenerii nostri din regiune si din Uniunea Europeana, precum si orice alti parteneri din experienta si rezultatele carora ne putem inspira.
Investitiile, in special, detin o pozitie unica si vitala in aceasta dinamica. Ca o componenta a cererii, investitiile stimuleaza activitatea economica prin furnizarea de capital pentru noi intreprinderi si extinderea afacerilor existente. Acest lucru duce la crearea de locuri de munca, la cresterea productivitatii si, in consecinta, la niveluri mai ridicate ale veniturilor, care alimenteaza si mai mult cheltuielile consumatorilor. Pe partea ofertei, investitiile sunt esentiale pentru ca extind capacitatea de productie a unei economii, sporindu-i totodata eficienta si competitivitatea. Acest rol dublu al investitiilor actioneaza ca un catalizator pentru cresterea economica durabila, demonstrand importanta lor critica in formarea si extinderea PIB-ului.
In plus, impactul investitiilor se extinde dincolo de parametrii economici imediati. Investitiile in educatie si asistenta medicala, de exemplu, contribuie la dezvoltarea capitalului uman, care este esential pentru cresterea economica si stabilitatea pe termen lung. Astfel de investitii strategice asigura ca forta de munca este calificata, sanatoasa si capabila sa se adapteze la noile tehnologii si la cerintele pietei globale.
Pe scurt, in timp ce toate componentele cererii si ofertei au rolul lor in modelarea PIB-ului, investitiile se remarca prin capacitatea lor de a stimula atat activitatea economica imediata, cat si cresterea durabila pe termen lung. Romania se afla acum intr-o pozitie foarte favorabila pentru a continua investitiile, inclusiv prin prisma finantarilor europene de care beneficiaza. Este important sa mentinem efortul, dar si ramanem mereu atenti la optimizarea orientarii acestora catre acele domenii a caror dezvoltare ne ajuta cel mai mult pe termen lung (de exemplu infrastructura, industrie, agricultura si servicii).