In primele opt luni ale anului 2026, 4.782 de profesionisti (firme si PFA) au intrat in insolventa, fata de 4.561 in aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea este de 4,85%, arata datele Oficiului National al Registrului Comertului. Doar in august au fost inregistrate 357 de cazuri noi. Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, cifra ascunde insa o realitate mai grava: majoritatea acestor companii nu intra in insolventa pentru a se salva, ci pentru a se inchide. Motivul principal este ca antreprenorii recunosc prea tarziu ca au o problema.
Cel mai prost semestru din ultimii opt ani
Primul semestru a fost varful valului. Intre ianuarie si iunie 2026 s-au deschis 3.855 de proceduri noi de insolventa, cu 12,36% mai multe decat in perioada similara a anului trecut, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii 8 ani. Contextul explica presiunea. PIB-ul Romaniei a scazut cu 0,8% in S1 2026 (serie bruta), pe fondul prabusirii consumului si al unei consolidari fiscale agresive. Consumul a coborat cu 5,7%, cea mai mare contractie din ultimii 16 ani, iar inflatia era de 10,4% in iunie.
In iulie si august, ritmul inregistrarilor la Registrul Comertului s-a temperat. Din calculul Sierra Quadrant pe baza datelor ONRC rezulta 927 de insolvente in cele doua luni de vara, fata de 1.130 anul trecut.
Nu este insa un semn de insanatosire. Pe rolul instantelor, numarul dosarelor noi a continuat sa creasca: 805 dosare de insolventa au fost inregistrate in august 2026, cu 2% peste august 2025, dupa o luna iulie cu peste 1.000 de dosare noi, cu 26% mai multe decat anul trecut.
La insolvente se adauga iesirile „tacute” din piata. In primul semestru au fost radiate 46.283 de companii, cu 6% mai multe decat anul trecut. Lipsa de lichiditate este generalizata. La finalul trimestrului al doilea, 48.028 de companii aveau obligatii fiscale restante, in valoare totala de 77,6 miliarde lei. Rata creditelor neperformante acordate firmelor a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an.
Problema reala: preventia aproape lipseste
Legislatia romaneasca ofera antreprenorilor instrumente de salvare inainte de insolventa: mandatul ad-hoc si concordatul preventiv. Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, aceste metode de restructurare devin tot mai cautate de antreprenorii care au probleme financiare.
In primul semestru din 2026 s-au deschis 98 de proceduri noi de concordat preventiv, fata de 64 in S1 2025. Cresterea pare mare, dar raportul este dezechilibrat: pentru fiecare firma care a cerut un concordat preventiv, aproape 40 au ajuns direct in insolventa. Altfel spus, doar aproximativ 2,5% dintre companiile cu probleme au incercat o solutie preventiva.
Si atunci cand preventia este folosita, de obicei vine prea tarziu. Din cele 691 de cereri de concordat preventiv depuse intre 2021 si iunie 2026, 459 au fost admise, doar 20 s-au incheiat cu un plan omologat si dus la capat si numai 11 companii au iesit din procedura cu planul executat integral, fara sa ajunga ulterior in insolventa. Nici insolventa propriu-zisa nu functioneaza ca instrument de salvare. Reprezentantii ONRC au subliniat ca marea majoritate a procedurilor, fie prin procedura generala, fie prin cea simplificata, sunt proceduri de faliment.
Diferenta de comportament se vede si dupa marimea firmei. Potrivit estimarilor specialistilor, numarul companiilor cu cifra de afaceri peste 500.000 de euro intrate in insolventa a crescut cu peste 60%, iar aproximativ 60% dintre concordatele preventive au fost deschise de firme de aceasta dimensiune.
Expertii spun ca, in general, companiile mari, cu departamente financiare si consultanti, apeleaza la preventie. IMM-urile, care formeaza grosul insolventelor, aproape deloc.
Explicatia tine de psihologia antreprenorului.
”Multi antreprenori evita procedura nu pentru ca situatia firmei ar permite-o, ci pentru ca nu sunt pregatiti sa accepte ce ar insemna ea. Se tem de reactia furnizorilor, a bancilor si a angajatilor, de pierderea reputatiei si a controlului. Intre timp, datoriile cresc, furnizorii scurteaza termenele de plata, bancile devin prudente, oamenii-cheie pleaca si clientii isi cauta alternative. Controlul nu se pierde in ziua deschiderii procedurii, ci treptat, in lunile in care procedura este evitata”, afirma Ovidiu NEACSU, partener coordonator Sierra Quadrant, pe blogul sau.
”Marea problema a mediului de afaceri romanesc nu este doar criza, ci modul in care antreprenorii reactioneaza la ea. Majoritatea isi trateaza firma ca pe o chestiune de orgoliu personal si amana luni intregi recunoasterea problemelor. Platesc doar creditorul care striga cel mai tare, rostogolesc datoriile la stat si spera intr-un contract salvator. Cand ajung la avocat sau la practicianul in insolventa, nu mai au ce salva: au pierdut clientii, oamenii si increderea bancilor. Concordatul preventiv are sens cand ai inca o afacere functionala, nu cand ai deja conturile blocate”, spune expertul.
Semnalele de alarma sunt vizibile cu mult inainte. Specialistii in restructurare de la Sierra Quadrant enumera printre simptomele clasice intarzierile la furnizori, rostogolirea datoriilor fiscale si folosirea temporara a banilor destinati TVA sau contributiilor pentru a finanta activitatea curenta. Mediul de plati amplifica riscul. In 2025, companiile din Romania au avut nevoie in medie de 144 de zile pentru a plati o factura B2B, iar peste o treime dintre firmele romanesti spun ca lipsa lichiditatii le face sa intarzie, la randul lor, platile catre furnizori.
Rezultatul este un efect de domino: firma care nu isi monitorizeaza clientii risca sa cada din cauza insolventei altcuiva.
Harta riscului: sectoarele cele mai expuse
Potrivit analizei Sierra Quadrant, primele cinci sectoare concentreaza 75% din totalul insolventelor.
Constructiile au cel mai ridicat risc. Sunt pe locul al doilea ca numar absolut (1.044), cu o crestere de peste 10%. Paradoxul este ca activitatea sectorului creste: volumul lucrarilor a fost in S1 cu 13,9% mai mare decat anul trecut, dar constructiile raman unul dintre cele mai riscante sectoare. Explicatia tine de structura sectorului: lanturi lungi de subcontractare, marje mici, plati intarziate si o dependenta tot mai mare de banii publici, pe fondul consolidarii fiscale. Presiunea creste si in ultimele luni: in august, numarul firmelor din constructii intrate in insolventa a crescut cu 69% fata de august 2025.
Agricultura, pe de alta parte, are cea mai rapida deteriorare. Numarul insolventelor a crescut cu peste 52%, de la 179 la 273. Potrivit expertilor, cauzele sunt volatilitatea preturilor la cereale, costurile ridicate de productie si finantare, seceta din ultimii ani, importurile din Ucraina si scumpirea energiei si ingrasamintelor. Profilul firmelor afectate s-a schimbat: criza s-a extins de la exploatatiile mici si familiale catre companii mari, cu retele extinse de furnizori, distribuitori si finantatori. Pentru ca agricultura finanteaza un lant intreg, de la furnizorii de inputuri la traderi, fiecare faliment aici se propaga mai departe.
Transportul si depozitarea au un risc ridicat si persistent. Cu 600 de cazuri si o crestere de 5%, transportul sufera din cauza costurilor cu combustibilul si forta de munca, a concurentei acerbe si a scaderii volumelor de marfa, in paralel cu comertul si industria.
Comertul, pe de alta parte, are volumul cel mai mare. Cu 1.082 de insolvente, comertul ramane cel mai afectat sector in cifre absolute, chiar daca numarul a scazut usor. Vanzarile s-au contractat pe fondul inflatiei de peste 10%, al scaderii cererii si al increderii consumatorilor aflate la minime istorice.
HoReCa (+5,6%) resimte direct prabusirea consumului. Cresterea de aproape 16% la activitatile profesionale, stiintifice si tehnice arata ca problemele s-au transmis de la clienti catre furnizorii de servicii: consultanta, marketingul si serviciile tehnice sunt primele bugete taiate de firmele aflate in dificultate.
Industria prelucratoare are, la randul ei, un risc structural major. Numarul insolventelor a scazut usor, dar tendinta de fond este negativa. Productia industriala a scazut cu 3,3% in S1, iar industria mai reprezinta doar aproximativ 15% din PIB, fata de 23,8% in 2015.
Potrivit analistilor de la Sierra Quadrant, datele ONRC sunt raportate separat pe versiunile CAEN 2008 si CAEN 2025. In acest an, multe firme au trecut pe noua clasificare. Din acest motiv, cresterile spectaculoase raportate pe o singura versiune (de exemplu, +210% pe CAEN 2025 sau scaderi de peste 20% pe CAEN 2008) sunt un efect statistic, nu o evolutie reala. Analiza SQ a insumat toate versiunile pentru a obtine dinamica reala pe sectoare.
Regiunile sarace, cele mai vulnerabile
Cele mai mari cresteri ale numarului de insolvente apar in judetele cu economii fragile. Datele ONRC pe opt luni arata o dublare a insolventelor in Vaslui (+108%, de la 26 la 54). Urmeaza Bistrita-Nasaud (+78%), Vrancea (+69%), Bacau (+49%), Teleorman (+46%), Giurgiu (+45%) si Suceava (+42%). Pe ansamblu, regiunea Nord-Est a inregistrat 446 de insolvente, fata de 349 anul trecut, o crestere de aproape 28%. In schimb, centrele economice puternice arata stabilizare: Cluj (-15%), Bihor (-12%), Timis (-4%), iar Bucurestiul creste moderat (+4%). Coface explica tiparul prin faptul ca intr-o perioada de inflatie ridicata, consolidare fiscala si recesiune, cele mai vulnerabile sunt regiunile cu PIB pe locuitor mult sub media nationala, unde predomina firmele mici din comert, constructii, transport si HoReCa.
Perspectivele sunt tulburi
Perspectivele pentru ultimul trimestru nu sunt incurajatoare. Expertii se asteapta ca disciplina la plata sa ramana sub presiune, iar numarul insolventelor sa isi mentina tendinta de crestere.
Presiunea fiscala din acest an conteaza si ea: scaderea plafonului pentru microintreprinderi la 100.000 de euro si majorarea impozitului pe dividende au redus rezervele de lichiditate ale micilor firme tocmai cand acestea aveau mai mare nevoie de ele.
„Estimam ca 2026 se va incheia cu un nivel ridical al insolventelor, iar sectoarele cele mai expuse vor fi constructiile, agricultura si transporturile. Diferenta dintre firmele care vor supravietui si cele care vor disparea nu va fi data doar de piata, ci de viteza de reactie. Un antreprenor care isi urmareste lunar cash-flow-ul, incasarile si restantele are timp sa negocieze cu creditorii, sa vanda active sau sa ceara un concordat preventiv. Unul care asteapta o minune ajunge la tribunal doar ca sa inchida firma. Avem nevoie de o educatie financiara reala a antreprenorilor si de un sistem de avertizare timpurie, pentru ca astazi statul si bancile afla de probleme abia cand e prea tarziu”, a adaugat Ovidiu NEACSU, partener coordonator Sierra Quadrant.