1asig.ro
1asig.ro

John TURNER, Head of L&H Underwriting Continental Europe, SWISS Re


Eliminarea tarifarii in functie de gen va aduce, evident, schimbari importante la nivelul primelor de asigurare pentru diferitele tipuri de clienti. Acest proces nu este deloc unul simplu, asa cum ar putea parea la prima vedere. "Cu siguranta, atunci cand a fost anuntata aceasta reglementare, politicienii s-au temut ca industria va abuza de ea pentru a creste preturile, si s-au asteptat ca, pur si simplu, noile preturi sa se intalneasca undeva la mijloc. Insa stim ca e mult mai complicat de atat, cu diferente semnificative intre masculin/feminin pentru fiecare produs de asigurare."

XPRIMM: Care au fost problemele pe care evenimentul "Getting the balance right - private insurance for social needs" le-a adus in atentia profesionistilor din asigurari? Cum se poate realiza acest echilibru dintre nevoile sociale si principiile fundamentale ale asigurarilor?
John TURNER:
Evenimentul 'Getting the balance right' s-a desfasurat pentru prima data in urma cu trei ani, in momentul in care ne-a devenit clar, in cadrul SWISS Re ca noile reglementari care restrictionau ce putem sau nu putem face reprezentau un risc pentru industrie si pentru consumatorii nostri, deoarece aveau potentialul real de a ne disturba intregul model de business. Cu alte cuvinte, se dorea impunerea modelului asigurarilor sociale obligatorii in sectorul asigurarilor private facultative, ceea ce pur si simplu nu poate functiona. Evenimentul a avut ca scop reunirea tuturor partilor implicate in dezbatere si incurajarea unui dialog constructiv. Partial, prin conferinta, doream sa informam autoritatile de reglementare si grupurile de interes despre premisele care sunt necesare modelului asigurarilor private pentru a functiona, dar, in acelasi timp, le ofeream acestora o oportunitate de a ne comunica, la randul lor, preocuparile pe care le aveau. Conferinta a reprezentat o oportunitate reala pentru ca toate partile implicate sa participe la o dezbatere care includea toate punctele de vedere asupra problemei.  

Cat despre cum se poate realiza acest echilibru, aceasta este o intrebare mai dificila, din moment ce nu exista raspunsuri simple. Insa am reusit sa obtinem o mai mare disponibilitate de a asculta si, sper, de a ajunge la un compromis din ambele parti. Este clar ca unele cerinte extreme ale grupurilor de interese si ale politicienilor nu pot fi aplicate in cadrul asigurarilor facultative, dar in acelasi timp, este clar ca societatea nu va mai tolera unele dintre practicile utilizate de industrie in trecut, care aveau potentialul de a sterge aproape cu totul linia fina dintre discriminare si diferentiere.   

XPRIMM: Diferentierea riscurilor in functie de gen, pentru calcularea primelor de asigurare, a fost o practica folosita timp de multi ani de catre industria asigurarilor. De ce Uniunea Europeana a inceput de abia acum sa implementeze astfel de masuri anti-discriminatorii si care sunt preocuparile industriei vizavi de ele?
J. T.:
Diferentierea riscurilor in functie de gen era, pur si simplu, evidenta in mintea asiguratorilor; riscurile sunt foarte diferite pentru diversele produse de asigurare, deci pare cat se poate de corect sa oferi preturi diferite femeilor si barbatilor, care sa corespunda riscurilor asociate fiecarui gen. Daca un barbat este mai supus riscului de a face accident de masina sau de a muri mai repede, pentru noi este foarte normal sa ii cerem barbatului o prima de asigurare mai mare pentru a-i acoperi acel risc. Insa industria nu a reusit sa recunoasca suficient de repede, iar acest lucru cu siguranta nu e ceva nou, cruciada politica pentru egalitate reflectata in cadrul tratatelor Uniunii Europene; noi nu am vazut aceasta practica drept una discriminatorie, prin urmare nu am crezut ca astfel de politici ni se aplica si noua. Acest lucru a dus la o activitate de lobby, facuta pe ultima suta de metri, in favoarea Directivei initiale, ceea ce a determinat ca statele membre UE sa excluda clauza pentru asigurare, care, ulterior, a fost anulata de catre Curtea Europeana de Justitie. Acum, rationamentul din spatele reglementarii este inca intens dezbatut, unii considerand ca aceasta s-a creat pe baza unei tehnicalitati sau a unei greseli in formulare, in timp ce altii sunt de parere ca aceasta reglementare va avea consecinte importante: curtea va acorda mai multa importanta telurilor originale ale tratatelor UE, ceea ce va avea un impact puternic asupra dezbaterilor legate de alte arii de legislatie anti-discriminare.

XPRIMM: Ce alte masuri anti-discriminare planuieste Uniunea Europeana si care au fost reactiile participantilor de la evenimentul SWISS Re? Cum s-au desfasurat dezbaterile?
J. T.:
Inca de acum ceva vreme, la nivelul Uniunii Europene a fost planificata legislatia aditionala al carei scop a fost sa reuneasca reglementarile anti-discriminare, cele doua arii cheie pentru industria asigurarilor fiind varsta si dizabilitatile. Pentru majoritatea stakeholderilor, este clar ca industria va supravietui si dupa implementarea preturilor unisex, chiar daca foarte putini (sau niciunul) dintre asigurati nu va beneficia in urma acestei masuri, dar eliminarea criteriilor varstei si pe cel al dizabilitatii (sau al sanatatii, in functie de cum definesti termenul) ar avea consecinte catastrofice pentru asigurarile private. Spus mai simplu, daca elimini criteriul varstei in stabilirea pretului multora dintre produsele noastre (sa ne gandim doar la asigurarile de viata, de exemplu), este imposibil sa oferi un singur pret care sa fie sustenabil; niciunul dintre tineri nu ar cumpara, in timp ce toti cei batrani s-ar grabi sa achizitioneze, subminand orice incercare de subventionare transversala. In ceea ce priveste dizabilitatea, aici are loc o dezbatere mult mai emotionala, deloc ajutata de confuzia si suprapunerea conceptelor de sanatate si dizabilitate. Cu toate acestea, ramane clar ca, daca sunt implementate legi care previn selectia pe baza unor factori de risc major, precum sanatatea, elimini automat orice stimulent care i-ar putea incuraja pe oameni sa cumpere asigurari atunci cand sunt sanatosi si te vei trezi ca doar cei aflati mult peste media de risc vor cumpara acest produs, ceea ce ar fi iarasi o solutie nesustenabila.

In ceea ce priveste dezbaterile din cadrul evenimentului, acestea au fost in mare parte deosebit de constructive, desi vor exista intotdeauna perspective extreme de ambele parti. Insa, ceea ce au propus multe dintre grupurile de interes a fost chiar rezonabil si este important sa ascultam si sa raspundem la nivelul industriei, deoarece, ajutandu-i sa rezolve unele dintre cele mai importante probleme, ne-ar putea ajuta pe noi sa aparam pentru cat mai multa vreme acei factori pe care trebuie cu orice pret sa-i pastram pentru a putea supravietui. Una dintre preocuparile majore din momentul de fata este urmatoarea: chiar daca nimeni nu doreste cu adevarat sa elimine criteriul de varsta sau chiar cel privind starea sanatatii - care reprezinta un factor de risc relevant in cazul asigurarilor individuale -, teama tuturor este ca legile vor fi totusi introduse, iar curtile de justitie vor surprinde din nou industria intr-un mod cat se poate de neplacut. Prin urmare, este vital ca asociatiile asiguratorilor si membrii companiilor de asigurare sa aduca aceasta problema in atentia autoritatilor de reglementare de fiecare data cand au ocazia.  

XPRIMM: Eliminarea tarifarii in functie de gen si alte masuri anti-discriminare inseamna prime mai ieftine sau mai scumpe, in functie de categoria de client - de exemplu, se asteapta cresteri importante ale tarifelor pentru tinerele soferite. Cum ar trebui asiguratorii sa echilibreze noile preturi ca urmare a acestei legislatii unisex, pentru a evita sa afecteze doar "unul dintre genuri", ceea ce ar fi, iarasi, o "discriminare"?
J. T.:
Aceasta este o intrebare mult mai complexa decat pare la prima vedere. Cu siguranta, atunci cand a fost anuntata aceasta reglementare, politicienii s-au temut ca industria va "abuza de ea pentru a creste preturile", si s-au asteptat ca, pur si simplu, noile preturi sa se intalneasca undeva la mijloc. Insa stim ca e mult mai complicat de atat, cu diferente semnificative intre masculin/feminin pentru fiecare produs de asigurare. Stim, de exemplu, ca asigurarea de viata este achizitionata mai mult de barbati decat de femei, in pofida primelor mai mari pentru barbati, iar aceasta tendinta se remarca in special la nivelul sumelor asigurate mai mari; asadar, noul tarif unisex ar trebui sa se apropie mai mult de primele initiale stabilite pentru persoanele de gen masculin, mai mari decat cele dedicate persoanelor de gen feminin. Exista insa ingrijorarea ca orice tendinta de a stabili un pret unic ar distorsiona si mai mult comportamentul cumparatorilor: barbatii, descoperind un pret mai mic pentru riscurile acoperite, ar alege sa cumpere mai mult, iar femeile, puse in fata unui tarif mai mare pentru aceleasi riscurile acoperite, ar alege sa nu achizitioneze produsul sau ar opta doar pentru un pachet minim. Implicatiile acestui efect au fost intotdeauna greu de anticipat si vor varia foarte mult de la o categorie de produs la alta, ba chiar si de la un canal de vanzare la altul, asa ca asiguratorii trebuie sa includa niste margini de siguranta pentru a acoperi acest viitor risc "mixt" necunoscut. Facand estimari nefondate cu privire la numarul cumparatorilor de gen feminin ar conduce la un pret unisex care nu ar asigura suficiente prime cat sa acopere despagubirile, ceea ce ar fi in dezavantajul tuturor. Intr-un final, acele margini de siguranta se vor eroda de indata ce vom deveni din nou siguri cu privire la comportamentele de achizitie masculin si feminin, iar companiile vor invata cum sa foloseasca marketingul (exclus din Directiva) pentru a influenta aceasta proportie dintre cele doua genuri.

O alta metoda prin care putem continua sa stabilim preturile conform cu riscurile acoperite ar fi sa ne folosim mai bine de factorii diferentiatori care nu se plaseaza in aria legislatiei anti-discriminare. In exemplul politelor auto pe care l-ati mentionat, industria este incurajata sa foloseasca tehnologia pentru a prezice mai eficient sofatul riscant si sa stabileasca preturile corespunzator. Companiile de asigurari de viata cauta multe alte metode pentru a diferentia riscurile, utilizand atat factori deja existenti, precum fumatul, ocupatia, dar si factori noi care includ stilul de viata al oamenilor, precum dieta sau sportul, pentru a segmenta mai bine riscurile generale. Din punctul meu de vedere, este un moment extraordinar de interesant pentru produsele devenite traditionale, pana acum inovatia asiguratorilor fiind restransa de constrangerile de a se conforma la timp prevederile curtilor. In urmatorii ani, ne asteptam la cat mai multe lucruri interesante pe acest segment, in ceea ce priveste diferentierea.  

XPRIMM: Avand in vedere temele dezbatute la aceasta a doua editie a evenimentului "Getting the balance right", cum vedeti viitorul diferentierii riscurilor la nivelul asigurarilor private?
J. T.:
Dupa cum am precizat deja, am fost multumit de abordarile constructive ale participantilor. In acelasi timp, a fost foarte clar ca, pentru a avea orice sansa de a pastra criteriile de diferentiere vitale pentru noi, trebuie sa ajutam autoritatile de reglementare sa inteleaga cu adevarat diferentele dintre modelul asigurarilor facultative private si cel al asigurarilor sociale obligatorii. Acestea fiind spuse, putem sa ne ajutam singuri enorm prin cateva schimbari relativ simple. Stabilirea unor documente nationale de buna practica care sa ghideze fiecare asigurator catre un comportament etic sunt foarte bine primite de catre Comisia Europeana si, in paralel, tind sa fie benefice pentru business, deoarece ajuta la schimbarea perceptiilor negative pe care clientii nostri le au asupra industriei. In mod similar, ar trebui sa evitam sa folosim arbitrar factori precum varsta, cu limite de varsta care nu reflecta procesul modern de imbatranire. De asemenea, ar fi util sa incercam sa crestem gradul de educatie al underwriter-ilor nostri, din moment ce supra-taxarea incorecta sau nepotrivita va rezulta intr-o mai mare presiune pusa pe autoritatile de reglementare, care vor fi obligate sa actioneze. Sa ti se spuna ca nu esti atat de sanatos pe cat credeai este un moment stresant, insa daca acest moment este manipulat eficient de catre underwriter sau de vanzator, poate creste gradul de satisfactie al clientului.       

Privind partea buna a lucrurilor, cred ca prin evenimente precum "Getting the balance right" am castigat un respect mai mare din partea autoritatilor de reglementare si suntem mai bine pozitionati pentru a influenta legislatia viitoare. Managerii din cadrul companiilor trebuie sa constientizeze ca o astfel de legislatie se va implementa oricum, intr-o forma sau alta, iar abilitatea si dorinta noastra de a ne implica devreme, inca din primele etape ale procesului de definire a acestor legi, va fi cheia prin care ne vom asigura ca formularile vor asigura certitudine legislativa, dar care ne va permite, in acelasi timp, sa diferentiem intre clientii nostri, fara a discrimina. Majoritatea tarilor din UE (si nu numai) au deja lipsuri importante la nivelul protectiei pe care o ofera prin majoritatea tipurilor de asigurari, iar acestea sunt pe cale sa se accentueze pe masura ce guvernele incearca sa asigure din nou unele dintre beneficiile sociale pe care le-au oferit in trecut. Daca vrem sa reducem aceste lipsuri, prin oferirea de servicii de calitate si valoroase, este vital sa ne pastram abilitatea de a raporta corect preturile la riscurile acoperite in cazul asigurarilor private.  

| Publicat pe 04.04.2013 | 4521 vizualizari
Share |