Date recente ale Institutului National de Statistica (INS) arata ca fondul forestier national al Romaniei a inregistrat o crestere de 1.263 de hectare in 2024, iar suprafata efectiva acoperita cu paduri a crescut cu 2.271 de hectare. O astfel de evolutie pozitiva s-ar datora, principal, impaduririi pasunilor degradate si introducerii de terenuri neimpadurite in fondul forestier.
Dincolo de rezultatele bune mentionate, ce reprezinta o extindere a padurilor, activitatea de regenerare forestiera, care este importanta pentru mentinerea durabila a padurilor, a avut parte de o scadere de 4% fata de 2023.
In total, in anul precedent, s-au regenerat 25.579 hectare, cu 1.067 hectare mai putin decat in 2023. In schimb, volumul total de masa lemnoasa recoltata a scazut cu 2,8%, de la 19,17 milioane metri cubi in 2023 la 18,64 milioane mc in 2024.
”Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare intr-o proporţie insemnata a acestuia in regiunile de dezvoltare CENTRU (19,2% din totalul fondului forestier) si NORD-EST (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare VEST (16,2%), NORD-VEST (15,3%), SUD-VEST-OLTENIA (12,4%), SUD-MUNTENIA (10,0%), SUD-EST (8,3%) si de BUCURESTI-ILFOV (0,4%).
Cel mai mare volum de masa lemnoasa s-a recoltat in regiunea de dezvoltare NORD-EST (28,4% din totalul volumului de masa lemnoasa recoltata), urmata de regiunea de dezvoltare CENTRU (25,3%) si intr-o proporţie mai mica de regiunile de dezvoltare VEST (11,9%), NORD-VEST (11,6%), SUD-MUNTENIA (9,1%), SUD-VEST OLTENIA (7,0%), SUD-EST (6,4%) si BUCURESTI-ILFOV (0,3%).
Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrari de regenerare a padurilor s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare NORD-EST (20,6% din suprafaţa totala regenerata), CENTRU (19,0%), respectiv SUD-EST (13,7%), urmate de regiunile de dezvoltare NORD-VEST (13,6%), SUD-VEST OLTENIA (11,7%), VEST (11,6%), SUD-MUNTENIA (9,2%) si BUCURESTI-ILFOV (0,6%)”, mai transmite INS intr-un comunicat de presa.
Cum pot asigurarile salva padurile
Dincolo de aspectele mentionate, trebuie sa stiti ca padurile pot fi protejate si prin contracte de asigurare, in baza carora se pot obtine despagubiri in cazul unor daune.
O asigurare de protectie a padurii poate fi incheiata de catre: proprietari independenti de paduri, de catre companii care detin paduri plantate in scop commercial (fabricarea de celuloza si hartie), producatori sau comercianti de cherestea, organizatii de administrare a investitiilor de material lemnos, organizatii de administrare a padurilor, banci agricole furnizoare de imprumuturi sau finantari pentru proprietarii de padure, companii de administrare a investitiilor alternative sau de catre asociatiile regionale de proprietari de padure.
Ce riscuri acopera o asigurare pentru padure? Se pot obtine plati semnificative in cazul unor: incendii forestiere, explozii, calamitati naturale, grindina, inghet, furt de lemn sau chiar si atunci cand se produce o prabusire a unei aeronave.
In plus, se mai pot obtine despagubiri si in situatii precum: greve, cheltuieli de stingere a incendiilor, deficit de precipitatii, costuri aditionale de diminuare a daunei, costuri pentru fotografiile aeriene, costuri de indepartare a molozului sau costuri de pregatire a dosarului de dauna, plantatii de puieti sau pentru protectia si conservarea extinderii proprietatii.
Costurile unei asigurari de padure variaza. Pot ajunge intre 50 si 100 de lei/hectar/an daca este vorba de o asigurare de baza (incendiu, vant) sau pot depasi 100 de lei/hectar/an daca se adauga riscuri suplimentare sau daca terenul este intr-o zona cu risc crescut.