42% din fraudele raportate in prima jumatate a anului 2026 sunt inselatorii telefonice (vishing), in care escrocii se dau drept banca, politie sau alte institutii, conform ING Bank.
In data de 14 iulie, ING Bank Romania, alaturi de Directoratul National de Securitate Cibernetica (DNSC), Politia Romana si Institutul Roman pentru Imbatranire Activa, au organizat ING SAFE Talks, o noua intalnire dedicata informarii publicului cu privire la cele mai recente metode de frauda digitala.
Pentru prima data, inselatoriile telefonice se afla pe primul loc in topul fraudelor. Din totalul incidentelor raportate de DNSC in prima jumatate a anului, 42% au fost fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing si 13% au fost fraude prin SMS (smishing).
La nivel national, in prima jumatate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigatii criminale din cadrul Politiei Romane (care au in competenta investigarea infractiunilor informatice si impotriva sistemelor informatice) au fost inregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel national, ramasesera in curs de solutionare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau inregistrate un numar de 67.000 de dosare, potrivit reprezentantilor Directiei de Investigatii Criminale, Politia Romana.
Apel pentru cresterea vigilentei in fata fraudelor digitale
In cadrul evenimentului ING SAFE Talks au fost discutate cele mai noi scheme de frauda digitala, cum reactioneaza romanii de peste 50 de ani si seniorii la fraude si au fost lansate noi functionalitati din ecosistemul ING SAFE, dedicate prevenirii fraudelor.
Vorbitori in cadrul evenimentului:
- Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank Romania
- Mihai Rotariu, manager Directia Comunicare, Marketing si Media din cadrul Directoratului National de Securitate Cibernetica (DNSC)
- Alexandra Dobre, Fondator, Institutul Roman pentru Imbatranire Activa
- Sef Serviciu Directia de Investigatii Criminale, Politia Romana
- Sef Serviciu de combatere a infractiunii informatice, DGPMB
- Adelina Branciog, Product Lead, ING Bank Romania
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neaparat noi, insa tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenta artificiala. In acelasi timp, acestia stapanesc din ce in ce mai bine tehnici de inginerie sociala, prin care conving oamenii sa le ofere date, sa le trimita bani sau sa instaleze aplicatii malitioase. In continuare noi ca utilizatori trebuie sa fim atenti la trei elemente pe care le putem identifica in fiecare tentativa de frauda - emotia, urgenta, urmata de solicitarea de date.
Initiative precum cea de astazi, in care ING, DNSC, Politia Romana, societatea civila si presa din Romania discuta impreuna despre cele mai recente scenarii si povesti folosite in tentativele de frauda, sunt esentiale – preventia ramane la fel de importanta ca reactia in fata atacurilor cibernetice”, a declarat Mihai ROTARIU, Manager Directia Comunicare, Marketing si Media, Directoratul National de Securitate Cibernetica (DNSC).
Peste 6 din 10 romani 50+ identifica spoofing-ul sau impersonarea bancilor drept cea mai cunoscuta metoda de frauda
In cadrul evenimentului ING SAFE Talks, a fost lansat si primul studiu* national privind fraudele financiare online in randul persoanelor de peste 50 de ani.
Peste 6 din 10 persoane cu varsta de peste 50 de ani spun ca au experimentat cel putin un tip de frauda cibernetica, in timp ce doar 37% declara ca nu s-au confruntat niciodata cu o astfel de situatie. Persoanele in varsta cunosc, in medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate in studiu**.
Potrivit studiului*, romanii cu varsta mai mare de 50 de ani cunosc in medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate in cadrul studiului national: 66% dintre respondenti spun ca au auzit de mesajele sau apelurile false care par sa provina de la banca sau alte institutii (spoofing si metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscuta metoda de frauda analizata in studiu.
Phising-ul, adica trimiterea linkurilor suspecte catre site-uri false care imita platforme oficiale, ocupa pozitia a doua (63%), iar la mica distanta se afla ofertele pentru produse sau servicii la preturi nerealist de mici si mesajele sau e-mailurile care solicita parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumatate dintre respondenti spun ca au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum si de investitiile false si promisiunile financiare nerealiste (56%).
„Rezultatele acestui studiu confirma ca educatia financiara si digitala trebuie sa devina un proces continuu, adaptat modului in care evolueaza fraudele online. Prin campania «Nesupus Fraudelor», desfasurata impreuna cu ING Bank Romania, ne propunem sa oferim seniorilor informatii practice, exemple concrete si instrumente care sa ii ajute sa recunoasca tentativele de frauda si sa reactioneze corect. Studiul ne ofera o imagine clara asupra provocarilor cu care se confrunta persoanele de peste 50 de ani si va sta la baza urmatoarelor etape ale campaniei”, afirma Alexandra DOBRE, fondator al Institutului Roman pentru Imbatranire Activa.
Cum reactioneaza seniorii in fata tentativelor de frauda
Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg sa reactioneze atunci cand se confrunta cu o tentativa de frauda. Aproape sapte din zece respondenti (69%) spun ca au apelat la Politie sau alte autoritati, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. In acelasi timp, peste o treime (36%) au verificat informatiile inainte de a reactiona si unul din cinci (19%) a ales sa ignore mesajul.
Doar 11% dintre respondenti recunosc ca au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificari.
Frauda online a devenit o industrie globala, bine organizata si extrem de adaptabila
„Nu mai vorbim despre hackeri izolati, ci despre grupari organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligentei artificiale, fraudatorii creeaza deepfake-uri vocale, video si mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice creste credibilitatea atacului. Emotiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgenta, increderea si castigul" - Alin BECHEANU, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank Romania
Ecosistemul ING SAFE pentru consolidarea protectiei impotriva fraudelor financiare
In cadrul evenimentului, ING SAFE Talks, ING Bank Romania a lansat ecosistemul ING SAFE, reunind initiativele bancii dedicate prevenirii fraudelor si protejarii clientilor, precum si noi functionalitati de securitate.
ING SAFE Call este un nou serviciu de securitate destinat protejarii clientilor impotriva tentativelor de frauda financiara. Atunci cand sistemele de monitorizare ING Bank identifica o plata care se abate de la comportamentul obisnuit al clientului, acesta primeste automat un apel telefonic de verificare de la numarul dedicat 0374647233 (adica 037INGSAFE). In cadrul apelului, clientii ING Bank pot confirma sau respinge tranzactia: apasa 9 daca recunosc si confirma plata sau apasa 1 daca nu recunosc tranzactia sau au fost manipulati sa o efectueze. Prin noua functionalitate ING SAFE Button, clientii isi vor putea bloca accesul la conturile lor direct din Home'Bank, in cazul in care au o suspiciune de frauda.
Protejarea clientilor impotriva fraudelor financiare este o prioritate permanenta pentru ING Bank Romania. Investim constant atat in tehnologii de preventie si monitorizare, cat si in dezvoltarea unor noi functionalitati care ii ajuta pe clienti sa identifice si sa evite tentativele de frauda inainte ca acestea sa produca efecte. Prin lansarea ecosistemului ING SAFE reunim toate aceste initiative intr-o abordare integrata, care combina inovatia tehnologica, educatia si parteneriatului cu autoritatile”, a spus Alin BECHEANU, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank Romania.
Cum ne protejam de fraudele din mediul online?
- Fiti suspiciosi daca primiti mesaje sau e-mailuri alarmante care incearca sa va convinga sa executati o actiune in graba: „rezervarea dumneavoastra va fi anulatata in 24 de ore”, „contul dumneavoastra va fi suspendat”.
- Nu accesati niciodata linkuri sau atasamente provenite din surse necunoscute, daca mesajul este neasteptat sau daca suspectati ca este ceva in neregula. Contactati echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a va asigura de autenticitatea mesajului.
- Nu instalati aplicatii la solicitarea unor presupusi agenti de investitii, prin care sa le oferiti control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atentie: ulterior, acestia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale si vor putea efectua orice operatiune doresc!
- Daca aveti nevoie de ajutor in efectuarea unei operatiuni, contactati banca.
- Asigurati-va ca nu va aflati pe un site clona, care arata similar cu cel oficial, dar care foloseste un nume de domeniu diferit sau scris gresit (o litera lipsa sau in plus poate fi un indiciu).
- Nu va autentificati niciodata in aplicatia de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail si nu accesati linkuri promovate. Folositi doar aplicatia instalata pe mobil sau tastati adresa URL a aplicatiei intr-o noua pagina web.
- Fiti atenti la ofertele intalnite pe internet care par „prea bune pentru a fi adevarate”. Daca acestea contin expresii precum „investitii cu profit garantat” sau „castiguri de nerefuzat”, cel mai probabil vin de la fraudatori.
- Nu finalizati niciodata o operatiune pana nu va asigurati ca este ceea ce va doriti. Cititi cu atentie SMS-urile primite de la banca si asigurati-va ca validati operatiunea dorita.
- Pentru a recunoaste tentativele de frauda online si a nu le cadea victima, informati-va constant despre acestea din surse de incredere precum site-ul DNSC si sectiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.
Pentru a recunoaste tentativele de frauda online si a nu le cadea victima, ING Bank Romania recomanda constant utilizatorilor de servicii bancare sa se informeze despre acestea din surse de incredere precum site-ul DNSC si sectiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.
* Studiul cantitativ privind fraudele online in randul persoanelor de peste 50 de ani a fost realizat de EXACT Business Solutions pentru Institutul Roman pentru Imbatranire Activa, in parteneriat cu ING Bank Romania, in cadrul campaniei „Nesupus Fraudelor”. Cercetarea a fost realizata in perioada 12 mai – 2 iunie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un esantion reprezentativ la nivel national de 701 persoane bancarizate cu varsta de peste 50 de ani, cu o marja de eroare de ±3,7% si un nivel de incredere de 95%.
**Studiul a analizat notorietatea si experienta seniorilor in raport cu 13 tipuri de fraude online, respectiv: mesaje sau apeluri false care par sa provina de la banca sau alte institutii, linkuri suspecte, oferte pentru produse sau servicii la preturi nerealist de mici, mesaje sau e-mailuri care solicita parole sau date personale, cereri de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok, investitii false si promisiuni financiare nerealiste, videoclipuri false cu persoane publice, mesaje privind colete inexistente, premii false, tentative de frauda romantica, aplicatii suspecte instalate pe telefon, solicitari de acces la telefon sau calculator si contacte false primite in timpul cumpararii sau vanzarii unor produse pe platforme online.