Consiliul de Administratie al BNR a pastrat dobanda cheie nemodificata, la 6,50% pe an, in contextul unei inflatii in continuare ridicate.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de marti, 17 februarie 2026, a hotarat urmatoarele:
• Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an;
• Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 % pe an;
• Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Politica monetara a BNR este neschimbata din august 2024.
Cum motiveaza BNR decizia luata:
”Rata anuala a inflatiei s-a inscris in debutul trimestrului IV 2025 pe o panta lent descrescatoare, reducandu-se in decembrie la 9,69%, de la 9,88% in septembrie, sub impactul scaderilor semnificative de dinamica consemnate in acest interval de pretul combustibililor si de preturile LFO.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat insa sa se mareasca pe parcursul trimestrului IV 2025, pana la 8,5% in decembrie, de la 8,1% in septembrie, pe fondul influentelor persistente venite din dinamica costurilor salariale si din nivelul ridicat al asteptarilor inflationiste pe termen scurt, carora li s-au alaturat cele decurgand din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum si din cresterea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si a cursului de schimb leu/euro.
Pe ansamblul anului 2025, rata anuala a inflatiei s-a marit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14% in decembrie 2024), in principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a urcat in decembrie 2025 la 8,6%, de la 5,5% in decembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s a marit la 7,3% in decembrie 2025, de la 5,6% in decembrie 2024, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a crescut la 6,8% in decembrie 2025, de la 5,8% in decembrie 2024.
In ianuarie 2026, rata anuala a inflatiei s-a redus marginal, la 9,62%, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate in aceasta luna pe segmentele energie si combustibili au fost contrabalansate in buna masura ca impact de accelerarea cresterii preturilor administrate si a preturilor LFO, iar rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a mentinut la 8,5%.
Potrivit datelor preliminare, activitatea economica s-a comprimat in trimestrul IV 2025 cu 1,9%, dupa ce a scazut cu 0,1% in trimestrul III (variatie trimestriala), in timp ce dinamica sa anuala s-a redus la 0,1% in trimestrul IV 2025, dupa ce s-a marit la 1,7% in trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia si-a incetinit astfel cresterea la 0,6%, de la 0,9% in 2024.
Evolutiile in termeni anuali au fost relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore in ultimele trei luni din 2025, dupa cum sugereaza indicatorii cu frecventa ridicata. Astfel, in trimestrul IV 2025, vanzarile cu amanuntul si-au accentuat declinul in raport cu perioada similara a anului anterior, iar productia industriala a consemnat o contractie minora, dupa ce s-a redresat intrucatva in precedentele trei luni. Dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a ramas consistent pozitiva in intervalul octombrie-noiembrie 2025, insa s-a redus considerabil fata de trimestrul III, in timp ce variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit ecartul pozitiv fata de cea a importurilor in octombrie-decembrie 2025, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul III 2025. Pe acest fond, deficitul comercial si-a accentuat si mai mult contractia in termeni anuali in trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar usor fata de perioada similara a anului precedent, chiar si in conditiile inrautatirii pronuntate a balantelor veniturilor. Astfel, pe ansamblul anului 2025, deficitul balantei comerciale s-a comprimat usor, iar cel de cont curent si-a temperat considerabil cresterea.
Efectivul salariatilor din economie si-a incetinit descresterea in octombrie-decembrie 2025 fata de lunile precedente, dar a consemnat o contractie moderata in raport cu perioada similara a anului trecut, in timp ce rata somajului BIM (Biroul International al Muncii) a inregistrat, la randul ei, o mica scadere pe ansamblul trimestrului IV 2025, de la valoarea medie de 6,1% la care a urcat in trimestrul anterior. Dinamica anuala a salariului brut nominal a continuat sa se reduca in intervalul octombrie-decembrie 2025, insa mult mai lent decat in primele trei trimestre ale anului, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a reamplificat pe ansamblul trimestrului IV 2025. Sondajele de specialitate din ianuarie 2026 indica insa o slabire evidenta a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, dupa o usoara redresare in trimestrul IV 2025, precum si o scadere accentuata a deficitului de forta de munca raportat de companii.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au continuat sa descreasca in prima luna a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Totodata, randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat si-au accentuat trendul descendent, atingand minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv in contextul ameliorarii perceptiei investitorilor asupra riscului asociat economiei si pietei financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale executiei bugetare aferente anului 2025. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o scadere pronuntata in primele zile din ianuarie 2026, insa a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, in timp ce fata de dolarul SUA, leul a continuat sa slabeasca in prima jumatate a lunii, dar s-a intarit relativ abrupt ulterior, data fiind deprecierea semnificativa a monedei americane pe pietele financiare internationale.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se reduca in decembrie 2025, ajungand la 6,2%, de la 6,8% in noiembrie, in conditiile in care variatia componentei in lei si-a accelerat usor scaderea, pe seama evolutiei imprumuturilor societatilor nefinanciare, iar ritmul creditului in valuta si-a incetinit semnificativ ascensiunea. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,2% in decembrie 2025, de la 68,7% in noiembrie.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2026, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuala a inflatiei isi va prelungi scaderea lenta in trimestrul I 2026, iar in trimestrul urmator va consemna o crestere, pe fondul influentelor decurgand din efecte de baza, precum si din evolutia cotatiilor unor marfuri si din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de baza, ce se suprapun efectelor directe generate in trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor.
Rata anuala a inflatiei va cunoaste insa o corectie descendenta abrupta in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea efectelor directe ale celor doua socuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi sa descreasca gradual, coborand de la mijlocul semestrului I 2027 in interiorul intervalului tintei, in conditiile intensificarii presiunilor dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregata; acesta este anticipat sa creasca pana la finele anului curent, pe fondul progresului corectiei bugetare, atingand valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, provin din mediul extern, avand in vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice si tensiunile comerciale globale, iar pe de alta parte, planurile de crestere a cheltuielilor pentru investitii in aparare si infrastructura in statele UE.
In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seama a celor aferente PNRR, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 17 februarie 2026, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 % pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 7 aprilie 2026.