Politia Romana trage un semnal de alarma privind proliferarea materialelor video/audio manipulate cu ajutorul inteligenţei artificiale – cunoscute sub numele de „deep-fake” – care devin instrumente tot mai frecvente in fraudele online. Cum pot influenta acestea piata asigurarilor?
Politia Romana a atenţionat, luni, intr-o postare pe Facebook, faptul ca in ultima perioada, in mediul online, apar clipuri create cu inteligenţa artificiala ce pot parea amuzante, ”dar devin periculoase atunci cand manipuleaza adevarul”.
De asemenea, instituţia a raportat numeroase cazuri in care deep-fake-uri care au fost folosite in scheme frauduloase de investiţii, utilizand reclame false şi personalitaţi simulate pentru a atrage victimele.
”Pentru cei care nu au ajuns inca in punctul in care sa faca diferenta dintre materiale reale si DEEPFAKE sau continut generat integral cu AI, cititi cu atentie urmatoarele:
1. Trebuie verificat clipitul ochilor → in multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, insa, in anul 2025, acest aspect a fost imbunatatit considerabil, dar inca apar inconsistente;
2. Miscarile buzelor si sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales in limbi non-engleza;
3. Iluminarea si umbrele → verifica daca lumina de pe fata se potriveste cu fundalul;
4. Reflexii in ochi si dinti → adesea lipsesc sau sunt nenaturale;
5. Maini si degete → inca o slabiciune majora a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea putine;
6. Cauta artefacte → pete ciudate, blur in jurul fetei, tranzitii nenaturale;
7. Maini si degete deformate (apar inca frecvent la deepfake-urile prezente in anul 2025);
8. Fundal inconsistent sau obiecte topite;
9. Ochi asimetrici sau pupile anormale;
10. Par anormal sau imbracaminte care nu are sens fizic;
11. Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate;
12. Foloseste reverse image search (Google Lens, TinEye) – daca imaginea nu apare nicaieri altundeva inainte de data postarii, e suspect”, precizeaza Politia Romana pe Facebook.
Semnalul tras de oamenii legii este unul care ne priveste pe noi toti, caci oricand putem fi victime ale unor clipuri false, generate cu ajutorul AI. De altfel, in paralel, piaţa asigurarilor cyber trebuie sa isi reevalueze riscurile si sa isi adapteze produsele.
Aceste evoluţii au consecinţe directe asupra asigurarilor cibernetice (cyber insurance). In esenta:
• materialele deep-fake pot facilita atacuri de social engineering mult mai convingatoare;
• fraudele rezultate pot genera pierderi semnificative pentru companii (atat in zona financiara, cat şi in cea reputaţionala);
• politele de asigurare cyber trebuie sa acopere riscuri noi: nu doar ransomware sau brese de date, ci si manipularea digitala a conţinutului sau identitatilor;
• pentru asiguratori apar provocari: definirea clara a ce este acoperit („material manipulat” vs. „continut autentic compromis”), evaluarea expunerii si stabilirea primelor adecvate.