Romanii cu credite vor mai avea de asteptat pana la o eventuala scadere a ratelor. Banca Nationala a Romaniei a decis, in sedinta din 7 aprilie 2026, sa mentina dobanda de politica monetara la 6,50% pe an, in ciuda semnelor de temperare a inflatiei. Decizia vine pe fondul unor riscuri economice persistente, inclusiv scumpirea energiei si incertitudinile generate de contextul international.
Astfel, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de marti, 7 aprilie 2026, a hotarat urmatoarele:
- Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an;
- Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 % pe an;
- Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Explicatiile BNR pentru mentinerea dobanzilor:
”Rata anuala a inflatiei a continuat sa se reduca lent in primele doua luni ale anului 2026, ajungand la 9,31% in februarie, de la 9,69% in decembrie 2025. Descresterea a fost determinata in principal de scaderile semnificative de dinamica consemnate de preturile energiei electrice si gazelor naturale, ce au fost contrabalansate partial ca efect de evolutiile de sens opus de pe segmentele LFO, preturi administrate, produse din tutun si combustibili.
La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a stopat ascensiunea in debutul anului, inregistrand pe ansamblul primelor doua luni o mica scadere - la 8,3% in februarie 2026, de la 8,5% in decembrie 2025 -, sub impactul unor efecte de baza dezinflationiste si al descresterii cotatiilor unor marfuri agroalimentare si a dinamicii preturilor importurilor, dar si pe fondul slabirii cererii de consum.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a redus in februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% in decembrie 2025. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a marit insa la 8,1% in februarie 2026, de la 7,3% in decembrie 2025, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a crescut la 7,3% in februarie 2026, de la 6,8% in decembrie 2025.
Activitatea economica s-a comprimat cu 1,9% in trimestrul IV 2025, dupa ce a scazut cu 0,1% in trimestrul precedent (variatie trimestriala), evolutie ce face probabila o adancire mai pronuntata a deficitului de cerere agregata in acest interval comparativ cu cea anticipata.
Fata de aceeasi perioada a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% in trimestrul IV 2025, de la 1,7% in trimestrul III, in principal ca urmare a coborarii accentuate in teritoriul negativ a aportului variatiei stocurilor, dar si ca efect al contractiei moderate in termeni anuali consemnate in acest interval de consumul gospodariilor populatiei.
In schimb, formarea bruta de capital fix a continuat sa-si accelereze cresterea robusta in raport cu perioada similara a anului precedent, iar evolutia exportului net a redevenit expansionista, in conditiile in care dinamica anuala a volumului exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul anterior. Prin urmare, deficitul balantei comerciale si-a accentuat si mai mult contractia in termeni anuali in ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent si-a conservat micul declin, chiar si in conditiile inrautatirii pronuntate a balantelor veniturilor.
Cele mai recente date si analize indica o usoara redresare a activitatii economice in trimestrul I 2026 fata de trimestrul precedent, asociata insa cu o noua scadere a dinamicii anuale a PIB, in conditiile unor evolutii relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.
Astfel, in luna ianuarie 2026, vanzarile cu amanuntul si volumul serviciilor prestate populatiei si-au accentuat puternic declinul in termeni anuali, iar dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a continuat sa descreasca alert, reintrand moderat in teritoriul negativ. Totodata, productia industriala si-a amplificat semnificativ contractia in termeni anuali, iar variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a redus vizibil ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, inregistrand o scadere relativ mai pronuntata fata de trimestrul IV 2025, soldata cu intrarea ei in teritoriul negativ. Deficitul comercial si-a accentuat totusi contractia in luna ianuarie 2026 in raport cu perioada similara a anului anterior, iar cel de cont curent si-a accelerat chiar mai pronuntat descresterea, in conditiile ameliorarii balantei veniturilor secundare.
Efectivul salariatilor din economie si-a accentuat in ianuarie 2026 trendul descresterilor lunare intrerupt la jumatatea trimestrului precedent, amplificandu-si astfel contractia in termeni anuali, in timp ce rata somajului BIM (Biroul International al Muncii) a inregistrat, la randul ei, o scadere pe ansamblul primelor doua luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat in trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indica insa o slabire evidenta a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, dupa usoara redresare din trimestrul IV 2025, precum si o scadere accentuata a deficitului de forta de munca raportat de companii, inclusiv in contextul crizei energetice si a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodata, dinamica anuala a salariului brut nominal si-a accelerat descresterea in luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a redus semnificativ fata de nivelurile inca ridicate inregistrate in a doua jumatate a anului 2025.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au continuat sa se reduca in februarie 2026, dar au urcat in debutul lui martie si s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate. Totodata, randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat si-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca in primele doua decade din martie sa consemneze cresteri ample, doar in mica masura corectate ulterior, in conditiile deteriorarii abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales fata de pietele din regiune, odata cu declansarea razboiului din Orientul Mijlociu, de natura sa genereze o criza energetica globala. Cursul de schimb leu/euro a inregistrat de asemenea o crestere, dar relativ modesta, inclusiv din perspectiva regionala, si a tins apoi sa se mentina pe noul palier, data fiind si ameliorarea considerabila a soldului tranzactiilor rezidentilor pe piata valutara interbancara.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat trendul descendent amorsat in iunie 2025, inregistrand mici cresteri in primele doua luni din 2026, pana la 6,8% in februarie, de la 6,2% in decembrie 2025, in conditiile in care componenta in lei si-a reaccelerat foarte usor cresterea, iar variatia creditului in valuta si-a accentuat ascensiunea, pe seama evolutiei imprumuturilor societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca, ajungand la 67,8% in februarie 2026, de la 68,2% in decembrie 2025.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va creste in intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decat cele previzionate anterior, in principal ca urmare a influentelor anticipate sa decurga din scumpirea combustibililor, pe fondul maririi considerabile a cotatiilor petrolului si gazelor naturale in contextul razboiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de baza nefavorabile ce se vor manifesta in trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum si efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor, ce urmeaza sa se epuizeze in trimestrul III 2026 si sa antreneze astfel o corectie descendenta abrupta a ratei anuale a inflatiei.
In acelasi timp, progresul corectiei bugetare initiate in 2025 este de natura sa intensifice in perspectiva presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicatii favorabile si asupra anticipatiilor inflationiste -, si sa conduca la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza insa razboiul din Orientul Mijlociu si actuala criza energetica globala, prin efectele potential exercitate, pe mai multe cai, asupra puterii de cumparare a consumatorilor, precum si asupra activitatii si profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor si a inflatiei la nivel european/mondial si a perceptiei de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.
In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, in principal a celor aferente PNRR, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 7 aprilie 2026, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 % pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 15 mai 2026.