Desi cifrele generale privind insolventele din Europa Centrala si de Est s-au stabilizat in ansamblu in 2025, cel mai recent studiu COFACE privind insolventele din Europa Centrala si de Est releva o realitate mult mai fragmentata, cu divergente marcante intre tari si sectoare, determinate din ce in ce mai mult de conditii macroeconomice divergente.
Concluzii cheie:
- Insolventele sunt stabile (+0,26%), dar puternic fragmentate
- Polonia a inregistrat cea mai puternica crestere de 17,8%
- Industria prelucratoare, constructiile si transporturile se confrunta cu cea mai mare crestere a insolventelor
La nivel regional, procedurile de insolventa au crescut cu doar 0,26% in 2025, de la 46.043 in 2024 la 46.161 in 2025. Inflatia s-a atenuat, ratele dobanzilor au inceput sa scada, pietele energetice s-au imbunatatit si presiunea salariala a scazut, oferind o usurare partiala marjelor corporative. Cu toate acestea, imbunatatirile nu s-au tradus intr-o redresare uniforma pentru companiile din intreaga regiune.
„Cifrele generale sugereaza o stabilizare, dar realitatea de fond este mult mai complexa”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist COFACE. „Diferentele dintre tari se adancesc, iar dinamica insolventelor este influentata din ce in ce mai mult de factori nationali, precum cadrele de reglementare, politica fiscala si expunerea la cererea externa.”
Divergentele la nivel de tari domina imaginea regionala
La nivel national, in 2025 au aparut trei tipare distincte in intreaga regiune. Evolutiile difera semnificativ in Europa Centrala si de Est, unele economii inregistrand scaderi de doua cifre, in timp ce altele au inregistrat cresteri la fel de abrupte.
Polonia a inregistrat cea mai puternica crestere, insolventele crescand cu +17,8%, reflectand in mare masura utilizarea tot mai extinsa a procedurilor de restructurare, mai degraba decat o deteriorare brusca a activitatii comerciale. Slovenia (+12,9%), Serbia (+9,6%), Republica Ceha (+8,7%) si Romania (+3,8%) au inregistrat, de asemenea, niveluri ridicate ale numarului de insolvente, determinate de o combinatie de inasprire fiscala, incertitudine politica, cerere externa slaba si deteriorarea comportamentului de plata.
In schimb, Croatia (-18,6%), Slovacia (-14,5%), Lituania (-13%), Letonia (-7,4%), Ungaria (-6,6 %) si Bulgaria (-6,2 %) au inregistrat scaderi semnificative, ceea ce indica o normalizare treptata dupa cresterile anterioare legate de criza energetica, modificarile legislative si eliminarea masurilor exceptionale din perioada pandemiei.
Estonia (+1,1%) a ramas, in general, stabila, ilustrand modul in care rezilienta nationala aparenta poate ascunde in continuare presiuni specifice sectoriale.
Presiuni persistente in sectoarele ciclice
Privite dintr-o perspectiva sectoriala, tendintele insolventelor au fost mai consistente in intreaga regiune. Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in industria prelucratoare, constructii si transporturi, reflectand sensibilitatea acestora la conditiile de finantare si la fluctuatiile cererii externe. Desi ratele mai mici ale dobanzilor si scaderea inflatiei au oferit o oarecare usurare, puterea mai slaba a preturilor si impactul intarziat al socurilor de cost anterioare au continuat sa exercite presiune asupra lichiditatii, in special pentru firmele mai mici.
Perspective pentru 2026: Volatilitatea energiei remodeleaza mediul de risc
Privind in perspectiva, este putin probabil ca orice stabilizare aparenta sa dureze in 2026. COFACE se asteapta ca riscurile de insolventa din Europa Centrala si de Est sa se intensifice in 2026, pe masura ce un nou soc energetic afecteaza atat gospodariile, cat si corporatiile. O crestere brusca a preturilor petrolului si gazelor naturale se reflecta deja in costuri mai mari ale factorilor de productie, comprimand marjele si fortand companiile sa absoarba sau sa transfere cheltuielile in crestere intr-un context in care cererea ramane fragila. In calitate de importator net de materii prime energetice, regiunea ramane deosebit de expusa.
Masurile de atenuare, precum plafonarea preturilor la combustibili sau reducerile de impozite, pot oferi o usurare pe termen scurt pentru bugetele gospodariilor. Cu toate acestea, ele vin cu pretul unei presiuni fiscale mai mari si al unor riscuri potentiale pentru securitatea aprovizionarii. In acelasi timp, cresterea insolventelor in Germania, cel mai important partener comercial al regiunii CEE, sporeste pericolul efectelor de propagare prin intermediul legaturilor comerciale si ale lantului de aprovizionare.
”Se intrevad factori favorabili, inclusiv absorbtia accelerata a fondurilor UE si o cerere externa mai puternica in a doua jumatate a anului 2026”, a declarat Jarosław Jaworski, Regional CEO. „Cu toate acestea, este putin probabil ca aceste aspecte pozitive sa compenseze pe deplin volatilitatea energetica si riscurile externe. Pe masura ce mediul de operare devine din nou mai dificil, companiile trebuie sa se concentreze pe gestionarea lichiditatilor, controlul costurilor si riscul de contrapartida.”
”O analiza mai atenta a cazurilor de insolventa cu valori de peste 1 milion de euro arata ca la data de 1 ianuarie 2025, 18% dintre companiile afectate se confruntasera deja cu unele dificultati financiare, in timp ce 17% au inregistrat intarzieri la plata semnificative inca din anii anteriori intrarii in insolventa. Fie ca gestioneaza expunerea la risc de credit sau isi protejeaza lantul de aprovizionare, avertismentele timpurii si informatiile in timp real pot constitui un instrument extrem de util pentru companii,” a adaugat Matei Mihailescu, Business Information Director COFACE CEE.
Potrivit estimarilor insolventele ar urma sa creasca in Europa Centrala si de Est in 2026, pe masura ce presiunile reinnoite asupra costurilor, dependentele externe si incertitudinea politicilor economice pun la incercare rezilienta companiilor in intreaga regiune.