Romania a atins finalul unui ciclu de crestere economica si trebuie sa treaca de la consumul alimentat pe datorie la investitii productive si competitivitate, a aratat Bogdan NICHISOIU, Regional Enhanced Information Manager in cadrul COFACE, in prezentarea sustinuta la cea de-a 21-a editie a Conferintei de Risc de Tara COFACE, eveniment care a marcat si 30 de ani de activitate a companiei pe piata locala.
Bilant: Primul varf al convergentei
In deschiderea analizei, reprezentantul COFACE a subliniat traseul parcurs de Romania din 1996 pana in prezent, caracterizat printr-o serie de ancore strategice si depasirea unor momente de criza:
- Evolutia PIB-ului: Daca in anul 2000 Produsul Intern Brut al Romaniei, la paritatea puterii de cumparare, reprezenta un sfert din media europeana, astazi este la 78%.
- Avutia neta a populatiei: A crescut de peste patru ori in ultimii 20 de ani (de 4,6 ori intre 2004 si 2024 conform datelor prezentate), reprezentand al doilea cel mai ridicat ritm de crestere din regiune.
- Polarizarea veniturilor: Cresterea nu s-a distribuit uniform, NICHISOIU mentionand ca segmentul de top 10% concentreaza aproximativ 41% din venitul national.
Epuizarea modelului actual si dezechilibrele macroeconomice
Conform analizei, modelul care a adus Romania in acest punct si-a atins limitele.
„Modelul care ne-a condus aici - un model ancorat in consum, toxic, pe datorie - s-a epuizat. Vedem si noi: deficite din ce in ce mai mari, dezechilibre din ce in ce mai mari reflectate intr-o datorie publica din ce in ce mai mare, avem un efect, un randament, o crestere economica din ce in ce mai mica”, a punctat Bogdan NICHISOIU.
Datele prezentate ilustreaza aceste vulnerabilitati:
- Raportul deficit–crestere: In 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB (maximul din UE), generand o crestere economica de doar 0,9% (respectiv 0,7% estimat pentru 2025).
- Datoria publica si consumul: Datoria publica raportata la PIB a urcat la 59,3% in 2025 (de la 37,7% in 2015), in timp ce deficitul de cont curent a atins 8,3% in 2024. Totodata, consumul per capita a ajuns la 93,6% din media UE, acoperit prin importuri si deficit extern.
- Semnalele de avertisment: Calificativul de rating este la nivelul BBB- cu perspectiva negativa din partea agentiilor S&P, Fitch si Moody's, iar in semestrul 1 din 2026 s-a inregistrat o contractie a PIB-ului de -0,7% si o scadere a consumului de -2,5%.
„Hemoragia” industriei manufacturiere
Un semnal critic evidentiat este pierderea ritmului industrial in raport cu partenerii europeni: din 2015 si pana in 2025, ponderea industriei prelucratoare in Valoarea Adaugata Bruta (VAB) s-a redus cu 9,9 puncte procentuale (de la 23-24% la 13%), un declin mai accentuat decat in Ungaria (-6,3 pp), Cehia (-5,1 pp), Polonia (-3,6 pp) sau Germania (-3,1 pp). Volumul activitatii industriale a scazut cu 10% in 2025 fata de 2015, in vreme ce serviciile au crescut cu 50%.
Bogdan NICHISOIU a identificat trei cauze directe ale acestei evolutii:
- Costul energiei: Pretul electricitatii pentru consumatorii industriali a inregistrat o scumpire de doua pana la trei ori peste media de crestere a Uniunii Europene pe diversele benzi de consum.
- Costul fortei de munca: Salariile au crescut de aproape patru ori mai repede decat ritmul productivitatii in perioada 2015–2025.
- Politicile fiscale: Masurile adoptate in ultimii ani au fost lipsite de viziune si predictibilitate, aducand taxe pe cifra de afaceri, majorarea impozitului pe dividende (de la 5% la 16%), cresteri de TVA (cota standard de la 19% la 21%) si aplicarea unor taxe suplimentare independente de profitabilitate.
Doua vulnerabilitati majore: Subfinantarea si factorul demografic
Dincolo de indicatorii strict financiari, NICHISOIU a atras atentia asupra a doua vulnerabilitati legate direct de capitalul uman:
- Subfinantarea educatiei si sanatatii: Cheltuielile publice alocate educatiei se situeaza sub mediile europene (Romania cheltuie 3,1% - 4,0% din PIB, fata de media UE de 4,6% - 4,7%), iar 48,6% dintre elevii de 15 ani sunt sub nivelul minim la matematica (fata de media UE de 29,5%, conform PISA 2022). In sanatate, cheltuielile publice pe locuitor reprezinta aproximativ 45% din media Uniunii Europene.
- Hemoragia demografica: Unul din patru romani (4,6 milioane de persoane) traieste in diaspora, reprezentand cea mai mare comunitate expatriata din UE raportata la populatie. Pe plan intern, proiectiile demografice arata ca pana in anul 2050 unul din trei romani va avea o varsta de peste 65 de ani (28,5% din totalul populatiei).
Solutia: Trecerea catre „al doilea varf” si vectorii de potential
Raspunzand la intrebarea „Ce punem in loc?”, reprezentantul COFACE a subliniat ca solutia nu consta in revenirea la o economie a salariilor mici, ci intr-o „metamorfoza a modelului de crestere economica”: trecerea de la consumul pe datorie si costurile reduse la investitii productive, valoare adaugata ridicata, inovare, digitalizare si energie la costuri competitive.
Pentru sustinerea acestei tranzitii (perioada 2026–2035), au fost evidentiati sase vectori existenti in economie:
- Agricultura: 12,8 milioane de hectare de teren agricol (locul 1 in UE la floarea-soarelui si la suprafata cultivata cu porumb); miza o reprezinta acoperirea deficitului alimentar de circa 4 miliarde de euro prin capacitati de procesare si integrare pe verticala.
- Energie: Proiectul Neptun Deep din 2027 va dubla productia de gaze a Romaniei (~8 miliarde metri cubi/an), plasand tara ca cel mai important producator de gaze naturale din UE.
- Infrastructura: Reteaua atinge 1.477 km de autostrazi si drumuri expres (crestere de 50% in trei ani), permitand transport continuu pe rute strategice.
- IT & Digital: Exporturi de servicii TIC de 11,1 miliarde de euro in 2025 (excedent de 6,9 miliarde de euro), sectorul generand aproximativ 7,3% din PIB.
- Fonduri europene: Un pachet de 68 miliarde de euro (prin PNRR, coeziune si programul SAFE), investitiile reprezentand principalul motor de sustinere a activitatii (+10,9% in semestrul 1 din 2026).
- Capital uman si diaspora: Resursa de talente si capital din afara granitelor (4,6 milioane de persoane), corelata cu ancorarea institutionala prin aderarea deplina la spatiul Schengen si perspectiva finalizarii procesului de aderare la OCDE.
Privind spre etapa 2026–2035, reprezentantul COFACE a aratat ca odata atins primul varf, Romania se afla in fata a doua imperative: sa recunoasca sacrificiile si parcursul realizat pana acum si sa isi fixeze privirea catre a doua ascensiune. „O a doua ascensiune care va fi mai abrupta, dar pe care trebuie sa o facem cu realism si optimism, stiind ca vom urca nu in baza unei energii false - consum pe datorie -, ci in baza investitiilor, inovarii si digitalizarii. Am demonstrat deja o data ca se poate, iar nimic nu este imposibil pentru o tara care a urcat un varf pe care multi il considerau imposibil in 1996”, a conchis NICHISOIU.