1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling
BNR a mentinut dobanda cheie la ...

BNR a mentinut dobanda cheie la 6,5% pe an

Consiliul de Administrație al Bancii Naționale a Romaniei (BNR) a decis miercuri,15 ianuarie, sa mențina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,5% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotarat menținerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei și in valuta ale instituțiilor de credit.

In 2024, banca centrala a scazut, in doua randuri, scaderea ratei dobanzii cheie - in luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și in luna august la 6,5% pe an.

BNR precizeaza intr-un comunicat de presa:

”Rata anuala a inflației a crescut in ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decat s-a anticipat, urcand in decembrie la 5,14 la suta, de la 4,62 la suta in septembrie. Avansul fața de finele trimestrului III a fost antrenat in principal de scumpirea combustibililor - prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiara internaționala -, și intr-o mica masura de noile majorari consemnate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al maririi cotațiilor unor marfuri.

In același timp, rata anuala a inflației CORE2 ajustat și-a intrerupt trendul descendent in trimestrul IV 2024, menținandu-se pana in decembrie la 5,6 la suta, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite in acest interval, pe de o parte, din efectele de baza dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scaderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de alta parte, din majorarea cotațiilor unor marfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptarilor inflaționiste pe termen scurt inca inalte și al cererii solide de bunuri.

Rata anuala a inflației calculata pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut in decembrie la 5,5 la suta, de la 4,8 la suta in septembrie 2024. Rata medie anuala a inflației IPC s‑a redus insa la 5,6 la suta in decembrie, de la 6,1 la suta in septembrie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflației calculata pe baza IAPC a scazut in decembrie 2024 la 5,8 la suta, de la 6,4 la suta in septembrie.

Activitatea economica a stagnat in trimestrul III 2024, dupa ce a crescut cu 0,1 la suta in precedentele trei luni (variație trimestriala), evoluție ce face probabila o restrangere a excedentului de cerere agregata și in acest interval.

Fața de aceeași perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit la 1,2 la suta in trimestrul III 2024, de la 0,9 la suta in trimestrul precedent. Creșterea in termeni anuali a consumului gospodariilor populației a ramas alerta in acest interval, deși a incetinit in raport cu trimestrul II, in timp ce dinamica anuala a formarii brute de capital fix și-a prelungit descreșterea relativ abrupta, atingand un minim al ultimelor 9 trimestre.

Evoluția exportului net și-a redus insa considerabil impactul contracționist in trimestrul III 2024, pe fondul scaderii relativ mai pronunțate a variației anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii, care a ramas totuși in teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au temperat semnificativ creșterea anuala in raport cu trimestrul precedent.

Cele mai recente date și analize indica o creștere moderata a economiei in termeni trimestriali in trimestrul IV 2024, in linie cu previziunile precedente, dar și evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate și ale sectoarelor majore fața de perioada similara a anului anterior.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, in luna octombrie, vanzarile cu amanuntul, dar mai ales cele auto-moto și-au accelerat creșterea in termeni anuali, iar dinamica anuala a serviciilor prestate populației a revenit in teritoriul pozitiv, in timp ce volumul lucrarilor de construcții și-a accentuat puternic declinul in termeni anuali. In același timp, variația anuala a exporturilor de bunuri și servicii s-a marit ușor in octombrie-noiembrie 2024, reducandu-și ecartul negativ fața de cea a importurilor, care a ramas constanta. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-și tempereze creșterea fața de perioada similara a anului trecut, insa deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorarii balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunara in septembrie și a continuat sa se mareasca in octombrie 2024, intr-un ritm relativ alert, iar rata șomajului BIM s-a redus la 5,4 la suta in octombrie și la 5,3 la suta in noiembrie, dupa creșterea la o valoare medie de 5,6 la suta in trimestrul III. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au stopat declinul in octombrie și au ramas stabile in noiembrie-decembrie, incetinindu-și astfel scaderea in termeni trimestriali, in timp ce deficitul de forța de munca raportat de companii și-a accentuat descreșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal și mai cu seama cea a costului unitar cu forța de munca din industrie au inregistrat o scadere in octombrie, ramanand insa inalte, dupa ce in trimestrul III 2024 au crescut la 16,7 la suta, respectiv la 18,6 la suta.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat creșteri insemnate in a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au ramas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat și și-au prelungit ascensiunea pana in ultima decada a lunii decembrie 2024, in contextul volatilitații ridicate a apetitului global pentru risc, dar și pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate in noiembrie și in debutul lunii decembrie, de natura sa amplifice temporar ingrijorarile investitorilor financiari legate de poziția fiscala și cea externa a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil in lunile noiembrie și decembrie, pe palierul mai inalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. In raport cu dolarul SUA, leul a continuat insa sa inregistreze deprecieri notabile in ambele luni, data fiind intarirea pronunțata a monedei americane pe piețele financiare internaționale in acest interval.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului IV 2024, ajungand la 8,8 la suta in noiembrie, de la 8,4 la suta in septembrie, in principal ca urmare a accelerarii pe mai departe a creșterii imprumuturilor in lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru locuințe. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2 la suta in noiembrie, de la 69,8 la suta in septembrie.

Noile evaluari reconfirma perspectiva scaderii ratei anuale a inflației in primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata anterior.

Descreșterea va fi antrenata in principal de efecte de baza consistente și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar in contextul persistenței efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din 2024 și de majorarea cotațiilor unor marfuri, precum și de creșterea consumului de energie in lunile de iarna.

Incertitudini și riscuri insemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, in condițiile implementarii din debutul acestui an a pachetului de masuri fiscal-bugetare aprobat recent in scopul consolidarii bugetare in contextul Planului bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana și al procedurii de deficit excesiv. O sursa de incertitudini și riscuri raman insa și condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative continua sa fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activitații economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, genereaza razboiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice. Totodata, absorbția și utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționata de indeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt insa esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțiala, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE și Fed, precum și atitudinea bancilor centrale din regiune.

Pe baza evaluarilor și a datelor disponibile in acest moment, precum și in condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotarat in ședința de astazi, 15 ianuarie 2025, menținerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an. Totodata, s-a decis menținerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an și a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei și in valuta ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea și menținerea stabilitații prețurilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomica și intarirea capacitații economiei romanești de a face fața unor evoluții adverse.

BNR monitorizeaza atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, in condiții de pastrare a stabilitații financiare.”

Urmatoarea ședința a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 14 februarie 2025.