1asig.ro
1asig.ro

BNR: Majorarea punctului de pensie cu 40% ar creste deficitul bugetar peste 11% din PIB in 2021

5 min. / 1.540 cuvinte
Majorarea punctului de pensie cu 40% ar putea duce la o majorare a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB, de la 8,6% prognoza oficiala in 2020, fiind posibil un risc sistemic mare prin agravarea starii bugetului public, conform raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro, Monitor", publicat de Banca Nationala a Romaniei.

PROMO


"O tema cheie a Raportului este riscul sistemic sever ca finantele publice sa fie si mai destabilizate de o crestere puternica, coplesitoare, a unor cheltuieli permanente in bugetul public. Veniturile multor cetateni din Romania sunt inca mult inferioare veniturilor majoritatii cetatenilor din UE. Daca ar avea loc cresterea punctului de pensie cu 40%, deficitul bugetar al Romaniei ar trece probabil de 11% din PIB in 2021, de la 8,6% (prognoza oficiala a Guvernului) in 2020. Raportul noteaza situatia bugetului public, cu deficit structural (peste 4% din PIB) cel mai mare din UE la finele lui 2019, cu venituri fiscale/bugetare foarte joase (intre cele mai scazute din UE si cel mai mic in Regiune, intre statele care au aderat in 2004 si 2007 la Uniune)", se precizeaza in raport.

Documentul face referire, intre altele, conform Agerpres si la opinia cea mai recenta a Consiliului Fiscal, in care se mentioneaza ca este esential sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia si mai mult, "in vremuri tare complicate", cand trebuie sa luptam cu COVID-19, sa atenuam efectele crizei economice.

"Este obligatoriu sa evitam ca economia romaneasca sa intre intr-o spirala de criza foarte periculoasa. Acoperirea necesarului de finantare pentru acest an este asigurata in larga masura, dar mult mai problematica ar putea fi acoperirea finantarii pe termen mediu in lipsa unui program clar de corectie macroeconomica. Este greu de crezut ca pietele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioada indelungata, niveluri inalte ale deficitului bugetar, chiar daca devierea de la cerintele PSC, regulile fiscale in UE, vor ramane suspendate si in 2021", se arata in raport

Conform raportului, numeroase tari europene vor avea deficite de peste 10% in 2020, dar acestea sunt cauzate in principal de cheltuieli nepermanente, cerute de lupta contra pandemiei si de atenuare a crizei economice.

"Romania a pornit cu un mare handicap din acest punct de vedere si nici nu se poate face abstractie ca este singurul stat din UE in procedura de deficit excesiv. Trebuie evitat ca Romania sa se afunde intr-o spirala a crizei prin destabilizarea finantelor publice. Pietele nu vor tolera deficite mari ani in sir de acum inainte. In primul rand intrucat pietele discrimineaza chiar daca regulile fiscale au fost suspendate in UE pentru acest an si este de prezumat si in 2021. Dar mai ales fiindca Romania a pornit in lupta contra pandemiei cu deficite mari, nu conjuncturale, pentru ca are venituri fiscale foarte scazute, iar compozitia cheltuielilor este deficitara", mentioneaza sursa citata.

Potrivit raportului, fondurile europene au un rol cheie pentru a usura corectia. Banii europeni ar ajuta finantarea balantei de plati. Fonduri europene importante ar sustine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

"Daca vrem sa facem pasul de intrare in MCS2 este obligatoriu sa avem o corectie macroeconomica durabila odata impactul pandemiei surmontat. Aceasta corectie implica, intre altele, crestere de venituri bugetare (o baza de impozitare mai larga prin transparenta, declararea tuturor veniturilor si averilor, eliminarea de exceptari, combaterea ferma a evaziunii fiscale), rationalizare de cheltuieli. Cu absorbtie intensa de resurse europene putem sprijini reforme structurale si corectia macroeconomica necesara. Trebuie sa limitam deficitele externe, sa avem in vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables", se mai spune in raport.

Raportul "Romania - Zona Euro, Monitor" nr.4 cu tema "Romania si Uniunea Europeana in vremuri de pandemie" a fost coordonat de academicianul Daniel Daianu. Grupul de lucru a fost format din: Amalia Fugaru, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Iulian Panait, Mirela Roman, Bogdan Stoian, iar ca invitati - Csaba Balint si Clara Volintiru.

238 accesari