Riscul global de tara s-a imbunatatit in 2025, cu 36 de ratinguri revizuite pozitiv si doar 14 retrogradari, potrivit celei mai recente analize Allianz Trade. Evolutia reflecta capacitatea mai multor economii de a-si ajusta politicile fiscale, monetare si comerciale intr-un context international dificil.
Printre statele care au inregistrat imbunatatiri se numara Argentina, Ecuador, Ungaria, Italia, Spania, Turcia si Vietnam. In Europa Centrala si de Est, tendinta este mixta. In timp ce unele economii din regiune beneficiaza de fundamente macroeconomice solide, Romania ramane expusa unor vulnerabilitati semnificative, in special pe zona finantelor publice si a dezechilibrelor externe. Redresarea economica interna este lenta, iar riscurile asociate pozitiei fiscale si externe s-au amplificat considerabil, ceea ce pozitioneaza Romania negativ fata de alte economii din regiune.
Inflatia continua sa diferentieze Romania fata de restul regiunii
Desi inflatia a intrat pe un trend descendent la nivel regional, Romania continua sa inregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflatiei din Europa Centrala si de Est. Presiunile asupra preturilor sunt alimentate de rigiditati structurale, de dinamica salariilor si de transmiterea incompleta a politicii monetare. Aceasta evolutie afecteaza puterea de cumparare a populatiei si mentine un grad ridicat de incertitudine pentru mediul de afaceri. Comparativ cu alte economii din regiune, temperarea mai rapida a inflatiei a permis o normalizare mai clara a conditiilor economice.
Redresare economica lenta, intr-un context regional mai favorabil
Dupa o performanta economica modesta, economia Romaniei continua sa se redreseze intr-un ritm inferior celui inregistrat de majoritatea economiilor din Europa Centrala si de Est. Desi ciclul economic regional incepe sa se stabilizeze, Romania ramane afectata de persistenta dezechilibrelor interne, care franeaza revenirea cererii si a investitiilor. Comparativ cu alte economii, Polonia sau Cehia beneficiaza de fundamente macroeconomice mai solide, care le permit o normalizare mai rapida a activitatii economice.
Cu toate acestea, cea mai importanta vulnerabilitate a Romaniei ramane deteriorarea accentuata a pozitiei fiscale si externe. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB in 2024, pe fondul majorarilor semnificative ale pensiilor si salariilor din sectorul public, precum si al cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral. In paralel, deficitul de cont curent s-a adancit la 8,2% din PIB, reflectand cresterea importurilor, performanta slaba a exporturilor si pierderea competitivitatii costurilor.
Toti acesti factori au dus la o pozitie externa evaluata ca fiind semnificativ mai slaba decat nivelul compatibil cu fundamentele economice si politicile considerate sustenabile. Desi Romania isi mentine statutul de investment grade, toate agentiile majore de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnaland ingrijorari legate de sustenabilitatea fiscala si de vulnerabilitatile de finantare.
Finantare externa mai riscanta decat in alte state din CEE
Deficitul de cont curent este finantat intr-o proportie tot mai mare prin fluxuri generatoare de datorie. Investitiile de portofoliu reprezinta peste doua treimi din finantarea externa, ceea ce sporeste expunerea economiei romanesti la schimbari bruste ale sentimentului investitorilor si la volatilitatea pietelor financiare.
Pentru a reduce dezechilibrele bugetare si externe, autoritatile au adoptat un pachet de masuri fiscale, incluzand cresteri de taxe si masuri de limitare a cheltuielilor. Cu toate acestea, riscurile de finantare raman ridicate, in contextul deficitelor inca mari si al cresterii datoriei publice. In plus, absorbtia fondurilor europene continua sa fie lenta. La jumatatea anului 2025, rata de utilizare a fondurilor din NGEU era de aproximativ 38%, iar cea a fondurilor structurale de circa 17% din sumele angajate, niveluri inferioare celor inregistrate in alte state din regiune.
Capacitatea administrativa redusa si blocajele in procedurile de achizitii publice continua sa afecteze implementarea investitiilor. Desi mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale in sectoare economice cheie si executia lenta a investitiilor publice limiteaza potentialul de crestere pe termen mediu. Aceste constrangeri afecteaza competitivitatea si capacitatea economiei de a recupera decalajele fata de alte economii din Europa Centrala si de Est.
„In 2025, imbunatatirile au fost determinate in principal de fundamentele macroeconomice mai solide, sustinute de politici fiscale si monetare mai favorabile. In numeroase piete emergente, conditiile de finantare mai bune, aprecierea monedelor locale si preturile mai ridicate ale materiilor prime au permis eliminarea restrictiilor privind tranzactiile. In randul economiilor cu venituri ridicate, stabilitatea politica imbunatatita, dezinflatia si performantele comerciale mai solide au consolidat rezilienta in Europa (in special in Germania, Grecia, Italia si Spania) si in regiunea Asia-Pacific (inclusiv Coreea de Sud si Vietnam).”, afirma Ana BOATA, Head of Economic Research, ALLIANZ Trade.
Instabilitatea politica complica ajustarea macroeconomica
Instabilitatea guvernamentala si fragmentarea politica afecteaza coerenta si predictibilitatea politicilor economice. Presiunile electorale recente au contribuit la relaxarea disciplinei fiscale, amplificand dezechilibrele macroeconomice intr-un context regional si global marcat de incertitudine.
In concluzie, Romania nu se confrunta cu o criza iminenta, insa ramane una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrala si de Est, atat din cauza inflatiei persistente, a deficitelor ridicate si a riscurilor de finantare in crestere, cat si din cauza constrangerilor structurale care limiteaza capacitatea de ajustare.
„Sunt, totusi, si vesti bune legate de reducerea deficitului bugetar pentru finalul anului 2025, care ar trebui sa continue si in anii urmatori.
Intr-adevar, incertitudinile politice persista si risca sa deraieze angajamentele guvernului de reducere a deficitului si prin parghia reducerii cheltuielilor statului (dupa ce prima parghie de crestere a veniturilor, prin intermediul taxelor, a fost deja utilizata). Cu toate acestea, nu putem sa nu observam ca riscul iminent al unei declasari a ratingului de tara a fost depasit pe termen scurt, iar Romania se imprumuta la costuri mai reduse fata de prima jumatate a anului 2025.
In plan micro, asaltate de spectrul inflatiei si al intarzierilor la incasari/plati, companiile manifesta o prudenta accentuata la acest inceput de an in ceea ce priveste planurile de viitor, cu efect asupra investitiilor si al consumului privat. In acest context, creste probabilitatea ca, din a doua parte a anului, daca nu chiar mai devreme, discutia referitoare la directia economiei sa se deplaseze din planul inflatiei (care nu va disparea) catre modalitati de a impulsiona cresterea economica, sentimentul consumatorului si, eventual, spre scaderea nivelului dobanzilor bancare.” concluzioneaza Mihai CHIPIRLIU, Credit Director, ALLIANZ Trade Romania.