Costin TATUC - Interviuri - Asigurari - Totul despre asigurari - Piata asigurarilor din Romania...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 ASF 
 Asiguratori 
 Brokeri 
 Date financiare 
 Organizatii 
 Va recomandam 
 Cariere 
 Job 
 PAD-PAID 
 Opinii 
 Dezbateri 


Bucuresti
31
1 EUR = 4.5654 RON
1 USD = 3.9685 RON
















RFI

Interviuri

Arhiva

Costin TATUC, Consultant, TATUC SERV Consulting


Un rol important (in vederea dobandirii unui comportament responsabil in trafic) il au si campaniile de constientizare derulate de autoritati sau alte entitati cu preocupari in domeniu.

XPRIMM: Care sunt principalele cauze care conduc la producerea de accidente rutiere in tara noastra? Care considerati ca pot fi cele mai eficiente masuri pentru prevenirea acestora?
COSTIN TATUC:
In ultimii ani, la nivel national, primele doua cauze de producere a accidentelor rutiere sunt indisciplina pietonala si viteza. Ambele au cate un procent de circa 20% din total, ocupand primul loc alternativ, in raport de anotimp. Formele de manifestare cele mai frecvente ale acestor abateri sunt: traversarea neregulamentara, respectiv viteza neadaptata la conditiile meteo, de drum sau de trafic. Aceasta este situatia din punct de vedere statistic, raportat la abaterea comisa - criteriul in functie de care accidentele sunt inregistrate in evidente.
La o analiza mai profunda insa, descoperim o cauzalitate complexa la care contribuie din plin carentele educative si superficialitatea pregatirii in cadrul scolilor de soferi, care nu faciliteaza recunoasterea si gestionarea corespunzatoare a riscului in trafic sau stapanirea autovehiculelor in situatii limita, precum derapajul sau acvaplanarea. Aceste aspecte, coroborate cu caracteristicile comportamentale specifice soferului autohton, precum supraevaluarea propriilor aptitudini si ideea ca "nu mi se va intampla tocmai mie" pentru ca "circul asa de atata timp si n-am avut probleme", cresc exponential riscul de accident. In plus, convingerea daunatoare ca daca incalci normele rutiere cu moderatie, depasind limita legala de viteza doar cu 10-20 de km/h sau consumand numai un paharel cu bauturi alcoolice nu-i nicio problema, amplifica si mai mult riscul rutier si se ajunge la situatia grava in care suntem astazi: locul al doilea in U.E. la mortalitate rutiera, cu 97 de persoane decedate in accidente rutiere la milionul de locuitori, aproape dublul mediei europene (50).

Cele mai eficiente masuri pentru prevenirea accidentelor de circulatie? Pornind de la principiul medical potrivit caruia a preveni este mai simplu decat a trata, as spune ca educatia este cheia. Dar educatia facuta temeinic si sistematic, de catre toti factorii cu responsabilitati in domeniu: familie, scoala, scoli de soferi, centre de atestare profesionala si perfectionare, angajatori, O.N.G.-uri, presa, etc. Din aceasta perspectiva este salutara initiativa elaborarii unui Plan national de educatie rutiera in cadrul Strategiei Nationale pentru Siguranta Rutiera pentru perioada 2016-2020. Ramane insa de vazut modul in care se vor derula actiunile pentru implementare.
Pe de alta parte, imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere ar aduce reale beneficii. Sa ne imaginam ce ar insena parcurgerea unor distante interurbane  mari pe autostrazi, fara stresul implicat de parcurgerea numeroaselor "sate lineare". Apoi, imbunatatirea semnalizarii rutiere, dezvoltarea pistelor pentru biciclisti, generalizarea drumurilor prevazute cu doua benzi pe sens si dotarea standard a acestora cu separator median ar spori semnificativ gradul de siguranta rutiera.  

Desigur, paleta de masuri nu ar fi completa fara perfectionarea modului de aplicare a legii si ma refer aici la generalizarea sistemelor de supraveghere video a traficului si de constatare automata a abaterilor rutiere, concomitent cu eficientizarea mecanismului de colectare a banilor proveniti din plata amenzilor rutiere. Din pacate, aici sunt inca multe de facut iar lucrurile stagneaza din cauza multitudinii de acte normative care trebuiesc modificate si puse in concordanta astfel incat aceste sisteme sa poata functiona, dar mai ales sa se poata autosustine si dezvolta pe baza unei cote parti din amenzile aplicate, asa cum este normal. Poate ca Declaratia semnata recent de ministrii transporturilor din tarile membre U.E. in cadrul Conferintei la nivel inlat care a avut loc la Valletta, in Malta, va impulsiona acest proces decizional complex.

XPRIMM: Sunt sanctiunile aplicate astazi soferilor romani pentru incalcarea regulilor de circulatie proportionale cu gravitatea faptelor sau ar trebui inasprite? Considerati ca inasprirea sanctiunilor ar conduce la o reducere a numarului de accidente?
C.T.:
Necesitatea inaspririi sanctiunilor pare logica daca luam in calcul ca, in general, "frica pazeste pepenii". Cu toate acestea, practica a demonstrat ca la noi nu cuantumul amenzilor este cel care descurajeaza savarsirea unor abateri, ci constrangerea ferma de a plati. Atata timp cat va exista o modalitate, cat de mica, de a eluda plata amenzii, cuantumul acesteia nu mai conteaza. Din aceasta perspectiva, ceea ce ar trebui pus la punct de urgenta este mecanismul de executare a sanctiunilor contraventionale, pentru ca acum, potrivit estimarilor oficiale, rata de colectare a banilor proveniti din amenzi este de circa 35% din total.

Pe de alta parte, daca tinem cont ca realitatea socio-economica din ultimul deceniu s-a schimbat, poate ca ar trebui efectuate unele corelari. Spre exemplu, depasirea limitei legale de viteza cu peste 50 de km/h a devenit frecventa ca urmare a dezvotarii sistemului de autostrazi si accesului tot mai facil la autovehicule performante. Riscurile generate in trafic la asemenea viteza, chiar si pe autostrada (la peste 180 km/h) sunt imense, context in care o asemenea abatere se impune a fi sanctionata mai drastic, atat pecuniar cat si ca perioada de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. De asemenea, este clar ca se impune sanctionarea mai dura a celor care persevereaza in "a gresi", savarsind in mod repetat abateri ce pun in pericol grav siguranta rutiera. O astfel de initiativa a fost lansata in toamna anului 2013. In mod surprinzator, aceasta s-a lovit de opozitia maselor, amplificata de un curent mediatic potrivnic, fapt care a facut ca decidentii sa gandeasca electoral, prin prisma voturilor pierdute si sa renunte la proiect. Poate ca nu este inca tarziu sa realizam ca siguranta inseamna viata si ca viata trebuie respectata prin impunerea unor reguli ferme, pe care toti trebuie sa le respectam.  

XPRIMM: Sunt sanctiunile o metoda suficient de utila pentru dobandirea unui comportament mai responsabil in trafic? Prin ce alte metode pot invata participantii la trafic sa devina mai responsabili?
C.T.:
Rolul sanctiunii este, in esenta, de a descuraja abaterile de la normele rutiere, determinand conformarea ulterioara la acestea, in mod voluntar. Practica a demonstrat ca numai cunoasterea si respectarea stricta a regulilor de circulatie nu este suficienta pentru a circula in siguranta intr-un trafic rutier atat de complex si eterogen cum este cel din zilele noastre. Ne trebuie mai mult de atat, o buna capacitate de a recunoaste si gestiona riscul rutier, sa stim cum se comporta in anumite situatii limita autovehiculul si cum sa-l stapanim in asemenea conditii dar si cum sa adoptam o conduita defensiva in trafic. Toate acestea nu se pot impune prin sanctiuni. Se dobandesc prin acumularea notiunilor de conduita preventiva care ar trebui predate in cadrul modulului teoretic cand se urmeaza scoala de soferi, peste care insa, in realitate, se sare cu prea multa usurinta. Apoi, se fixeaza prin cursuri de conducere defensiva, ideal de a fi urmate la momentul incheierii perioadei de incepator, cand deja se sedimenteaza cunostintele, se formeaza pe deplin simbioza "sofer-masina" si se acumuleaza o anumita experienta de trafic.

De fapt, cheia responsabilizarii este constientizarea. In lipsa reprezentarii a ceea ce se poate intampla in anumite conditii si a experimentarii in siguranta, pe simulatoare, a modalitatilor optime de a reactiona, totul ramane abstract si nu impresioneaza. Includerea absolvirii cursurilor de conducere defensiva printre criteriile de bonusare si acordarea unor reduceri de tarif semnificative la incheierea asigurarilor auto, celor care indeplinesc aceasta conditie, ar determina un efect rapid. Depinde insa de asiguratori daca vor sa investeasca pentru reducerea daunalitatii. Eu sper ca vor exploata aceasta oportunitate cat mai curand.   

Un rol important il au, de asemenea, campaniile de constientizare derulate de autoritati sau alte entitati cu preocupari in domeniu. Alaturi de campania ALEGE VIATA! initiata din anul 2009 de Politia Rutiera din cadrul I.G.P.R., in ultima perioada au aparut si alte demersuri notabile, printre care se numara si campania FII TREAZ LA VOLAN, desfasurata cu sustinerea asiguratorilor. Important este ca aceste activitati sa se intinda pe parcursul mai multor ani, pentru ca educatia presupune continuitate iar rezultatele se vad in timp. Conteaza foarte mult si atractivitatea modului de transmitere a informatiei. In acest sens un rol important il au materialele suport, cele mai eficiente fiind materialele video de scurta durata si infografice difuzate pe tv si retelele de socializare, cu scopul de a atrage atentia in maniera emotionala sau demonstrativa.

XPRIMM: Incalcarea regulilor de circulatie de catre pietoni reprezinta o cauza importanta a accidentelor rutiere. Ce masuri ar trebui luate pentru educarea acestora?
C.T.:
Spuneam mai devreme ca educatia rutiera trebuie facuta temeinic si sistematic, pornind din familie, unde exemplul parental este esential - insa nu intotdeauna demn de urmat, pentru ca vedem frecvent parinti traversand neregulamentar impreuna cu copiii lor sau transportandu-i pe cei mici fara a purta ei insisi centura de siguranta si a se preocupa ca micutii sa fie asigurati in dispozitive de retentie pentru copii. Apoi, educatia rutiera trebuie sa-si recapete statutul de materie obligatorie, studiata cu seriozitate in scoala, pentru ca acum, conditia de materie optionala cu tenta aplicativa, o impinge catre periferia interesului didactic, cu consecinte negative pentru comportamentul rutier al viitorului adult. Nu trebuie uitata educatia care trebuie facuta de angajatori, prin componenta de protectie a muncii, pentru ca circa 30% din accidentele grave de circulatie sunt, in acelasi timp, accidente de munca, respectiv de O.N.G.-urile care promoveaza siguranta rutiera si se adreseaza unor segmente vulnerabile - copii, tineri sau batrani.
Cred ca educarea pietonilor trebuie sa fie prioritara, tinand cont de faptul ca reprezinta cea mai numeroasa si vulnerabila categorie de participanti la trafic, iar amenajarile destinate lor, insuficiente si nemodernizate, sunt acum "invadate" de automobile parcate haotic sau piste pentru biciclisti. In asemenea conditii, este clar ca educatia ramane singura alternativa menita sa ne faca sa circulam corect si sa ne fereasca de accidente.

XPRIMM: Cum comentati sistemul de acordare a permiselor de conducere astazi? Sunt orele de condus incluse in programa suficiente pentru formarea unui sofer? Primesc soferii toate informatiile si instruirea necesare pentru a avea un comportament responsabil in trafic dupa primirea permisului de conducere? Ce modificari ar putea fi aduse pentru imbunatatirea scolilor de soferi?
C.T.:
Nu cred ca sistemul in sine este problema, ci modul in care functioneaza anumite componente. Poate ca mai multa seriozitate si o exigenta sporita ar imbunatati situatia. In primul rand, este foarte important sa fie urmate integral toate orele de curs teoretic si practic, fara a marginaliza nimic din programa. De regula, frecventa la partea teoretica lasa de dorit si se insista mai ales asupra legislatiei rutiere. Se practica tehnica invatarii prin rezolvarea de chestionare on-line (foarte daunatoare insa, pentru ca se bazeaza pe solutii punctuale si nu pe cunoasterea normei rutiere in esenta ei si a mecanismului privind modul de aplicare).

Sunt neglijate celelate aspecte teoretice, cu toate ca ar trebui pus un accent mai mare pe conduita preventiva si conducerea defensiva - concepte care par sinonime la prima vedere dar care sunt de fapt complementare, asigurand impreuna premisele unui trafic rutier mai sigur. La instruirea practica, pregatirea se face deseori prin conducere "la hectar", menita sa formeze automatismele minime pentru manevrarea vehiculului si nu acumularea tuturor deprinderilor necesare pentru a face fata exigentelor traficului in conditii de siguranta. Surprinde apoi usurinta cu care unii instrctori sau scoli, cu complicitatea elevilor, ii prezinta pe acestia din urma la examen, desi sunt constienti de nivelul redus al pregatirii, mergand pe principiul "este dreptul lor sa incerce". Promovarea examenului devine astfel scopul primordial si nu pregatirea solida, aceasta este problema.

Sa nu uitam ca si candidatii la obtinerea permisului de conducere au partea lor de vina. Multi sunt superficiali si nerabdatori, preferand abordarea examenului "la noroc". Abia ulterior esecului realizeaza necesitatea pregatirii corespunzatoare si uneori nici atunci, pentru ca este mai usor sa dai vina pe ghinion sau examinator decat sa-ti recunosti cinstit limitele. Ceea ce trebuie stiut este faptul ca programa prevede numarul minim de ore de pregatire (spre exemplu, 20 de ore de pregatire teoretica si 30 de ore de pregatire practica pentru obtinerea permisului de conducere categoria B). Acest numar poate fi suplimentat mai mult sau mai putin, in functie de necesitati, de la caz la caz. Pana la urma, este rolul scolilor de a-si atrage elevii si de a-i responsabiliza, iar al cursantilor de a manifesta interes pentru acumularea tuturor cunostintelor necesare.  

XPRIMM: Exista anumite aspecte/"mituri"/cunostinte generale predate in scolile de soferi care sunt incorecte/nu mai sunt de actualitate?
C.T.:
Din pacate exista inca unii instructori de moda veche (pe cale de disparitie, ce-i drept), care nu au tinut pasul cu evolutia tehnologica si recomanda pozitia mainilor pe volan ca pe vremea Daciei 1100, cand pozitionarea era dictata astfel din ratiuni ergonomice, raportat la dispunerea comenzilor blocurilor de lumini-semnalizare si actionare stergatoare. In zilele noastre, lucrurile s-au schimbat. Automobilul a fost perfectionat. Au aparut si s-au generalizat dispozitivele de retentie suplimentara, cunoscute sub denumirea comerciala "air-bag". A fost inclusa in dotarea standard sistemul de  franare antiblocaj (A.B.S.), etc.

Pentru a ajuta conducatorii auto sa constientizeze riscul rutier si a oferi o alternativa pentru generatiile viitoare, Academia Titi Aur a lansat recent campania VIATA E A TA. In cadrul acesteia, la nivel national, se va efectua specializarea si atestarea in domeniul conducerii defensive a 1000 de instructori auto. Ma bucur sa-mi aduc contributia la realizarea acestui proiect, alaturi de profesionisti cu experienta in sportul auto, dar si in domeniul sigurantei rutiere. Deja interesul pentru aceste cursuri este mare, ceea ce ne da incredere ca vom avea rezultate bune.

XPRIMM: Cum se stabilesc limitele de viteza pe sectoarele de drum si ce ar trebui sa inteleaga, de fapt, soferii, despre drumurile respective?
C.T.:
Limitele legale de  viteza se stabilesc de catre administratorii drumurilor, cu acordul politiei rutiere, pe baza prevederilor legale, in raport de categorie, particularitatile constructive, dotarile de siguranta si conditiile de trafic de pe segmentul de drum respectiv. Practic, limitele generale sunt stabilite prin lege. De la acestea, administratorul poate face derogari in sensul cresterii sau reducerii limitelor maxime cu pana la 20 km/h, in functie de criteriile enumerate mai sus.
Interesant de stiut, spre exemplu, este faptul ca limita maxima de viteza de 30 km/h in zona trecerilor pentru pietoni, urmareste protejarea pietonilor. In cazul impactului cu un automobil la aceasta viteza, sansele de supravietuire ale pietonului se situeaza la circa 60%, dar scad exponential odata cu cresterea vitezei. De fapt, este mai putin important sa retinem cine fixeaza limitele de viteza. Trebuie sa stim,  insa, ca ele se stabilesc in raport de un sistem complex de factori si au ca scop circulatia in conditii de siguranta, motiv pentru care ele se impune respectarea lor cu strictete, chiar daca uneori ni se pare ca drumul e bun si sigur se poate mai mult. Nu trebuie sa uitam: aparentele inseala!

XPRIMM: Din experienta dumneavoastra in cadrul Politiei Rutiere, care sunt cele mai intalnite greseli in randul soferilor incepatori?
C.T.:
Gama de abateri comisa de incepatori este diversa si include atat stangacii de manevrare, soldate cu acrosaje usoare la efectuarea manevrelor de parcare, cat si neincadrari sau neasigurari corespunzatoare pentru schimbarea directiei sau nepastrarea distantei de siguranta in mers. Mai grav este atunci cand proaspetii posesori ai permisului de conducere isi supraevalueaza aptitudinile in ale conducerii, lucru frecvent la cei care au promovat examenul "din prima". Ei considera ca pot stapani fara probleme autovehiculele - care nu de putine ori sunt foarte puternice, context in care se lasa furati de mirajul vitezei, fara a realiza imensul risc de accident la care se expun.

Se spune ca acumularea experientei de drum definitiveaza formarea soferului novice.  Constatam insa, cu amaraciune, ca multi incepatori, odata intrati in trafic "se lasa" destul de repede, copiind comportamentele daunatoare ale partenerilor de drum. Practic, "uita" sa mai semnalizeze intentia de a schimba directia de mers sau daca o fac, acesta este concomitenta cu manevra in sine. Opresc oriunde au treaba, indiferent daca este interzis ori incomodeaza traficul sau incearca sa se strecoare dupa principiul "am timp / am loc".

Important pentru diminuarea acestor manifestari este efortul didactic al instructorilor, care trebuie sa-si constientizeze elevii asupra necesitatii de a se forma corect si de a nu renunta cu usurinta la cele invatate in scoala.

XPRIMM: Provoaca tinerii cele mai multe accidente in trafic? Care considerati ca sunt principalii factori care determina acest fenomen?
C.T.:
Din pacate, riscul rutier in randul tinerilor conducatori auto, avand varsta cuprinsa intre 16 si 30 de ani, este ridicat. La nivelul anului 2016, spre exemplu, acestia au fost vinovati de producerea a 25,1% din totalul accidentelor grave, 26,6% din numarul persoanelor decedate si 27,7% din totalul ranitilor grav.

Principalele cauze ale accidentelor grave comise de catre tinerii conducatori auto, in aceasta perioada, au fost: viteza neadaptata la conditiile meteo, de drum sau de trafic (34,1%), neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati regulamentar in traversare (11,4%) si neacordarea de prioritate vehiculelor (7,41%). O radiografie a acestor cauze denota o slaba capacitate de evaluare si gestionare a riscului, precum si graba, de multe ori nejustificata, in care tinerii se afla permanent.

Statistica mai arata ca probabilitatea cea mai mare de implicare (cu sau fara vinovatie) in accidente grave, este in primii 2 ani de vechime in conducere. Acest lucru inseamna ca pregatirea viitorilor conducatori de autovehicule trebuie, asa cum am mai precizat, sa puna un accent mai mare pe conduita preventiva si conducerea defensiva.
 
XPRIMM: Care sunt cel mai des intalnite motive invocate de soferi, pentru incalcarea regulilor de circulatie, atunci cand sunt trasi pe dreapta?
C.T.:
Cel mai frecvent este invocata graba. Exista aceasta problema, generala as putea spune, de a nu calcula realist timpul de deplasare, fara a lua intotdeauna o rezerva suficienta. In acest context, pentru a nu intarzia, faci tot posibilul sa ajugi la timp, chiar si cu pretul incalcarii unor norme rutiere. Asa se face ca uitam de limitele legale de viteza, depasim hazardat, ne strecuram "la mustata" prin orice bresa, intrand uneori pe sectoare de drum interzise sau "luam fata" celorlati, fie ei pietoni, biciclisti sau automobilisti, uitand ca ar trebui sa le acordam prioritate.
In alte cazuri motivul invocat este faptul ca respectivii n-au vazut anumite indicatoare rutiere sau ca se schimbase culoarea semaforului electric.

O situatie aparte este cea a conducerii sub influenta bauturilor alcoolice cand, de regula, se invoca urgente medicale, desi sistemul medical de urgenta este foarte bine pus la punct si ambulanta intervine prompt.

Indiferent de motiv, nimic nu justifica un comportament rutier riscant care poate genera un accident cu consecinte grave. Totodata, cotrar aparentelor, chiar si abaterile rutiere considerate a fi marunte, pot genera necazuri mari. Aviz amatorilor!


Editor: Adina TUDOR | Publicat pe 12.07.2017 | 540 vizualizari




Comenteaza acest articol
0 comentarii

DISCLAIMER: Dupa trimiterea comentariului, acesta va fi aprobat de un moderator. Vor fi publicate doar comentariile pertinente, la obiect, legate de continutul prezentat in material. Nu vor fi publicate comentariile care includ cuvinte obscene, atacuri la persoane/ institutii, atacuri si jigniri aduse autorului materialului, injurii aduse celorlalti cititori care au postat un comentariu, anunturi publicitare. Ne rezervam dreptul de a edita sau de a elimina complet orice comentariu care nu corespunde acestor principii. Site-ul 1asig.ro si Media XPRIMM nu-si asuma responsabilitatea juridica pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:




PAID

OMNIASIG



























Copyright 2017-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM