Activitatile de cercetare-dezvoltare au avansat intr-un ritm lent in Romania, cel putin in ultimul deceniu, dar acesta ar putea fi accelerat in anii urmatori, avand in vedere beneficiile dezvoltarii unor proiecte de acest gen pentru economie si pentru intreaga societate - produse cu valoare adaugata mai mare, aport suplimentar la cresterea economica, locuri de munca mai bine platite si, implicit, o motivatie suplimentara pentru specialisti sa ramana in tara. Alocarile bugetare pentru acest domeniu sunt limitate si, din acest considerent, este nevoie de o implicare mai ampla a mediului privat in astfel de activitati, iar aceasta perspectiva devine posibila odata cu clarificarea legislatiei fiscale aplicabila investitiilor in cercetare-dezvoltare, potrivit materialului de opinie realizat de DELOITTE Romania.
Potrivit Eurostat, in ultimii zece ani, alocarile bugetare pentru cercetare-dezvoltare in Uniunea Europeana au urcat cu 35%, la aproape 110 miliarde de euro, in timp ce in Romania avansul a fost de doar 3,4%, de la 353 de milioane de euro in 2011, pana la 364 de milioane de euro in 2021. Ca procent din PIB, in UE alocarile au crescut usor, in perioada mentionata, de la 0,72% pana la 0,75% din PIB, dar in Romania au scazut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,15% din PIB in 2021. Cu acest procent, Romania ramane pe ultimul loc in UE la acest capitol.
Un alt indicator care trebuie luat in calcul in acest context este cel referitor la migrarea fortei de munca, in special a celei calificate. Un raport al Bancii Mondiale care analizeaza migratia in Europa in ultimele patru decenii indica faptul ca aproape 40% din emigrantii din Romania sunt absolventi de studii superioare.
Asadar, prin cresterea alocarilor bugetare pentru investitii in cercetare-dezvoltare s-ar putea obtine atat cresterea competitivitatii economiei romanesti in regiune, cat si limitarea exodului de forta de munca inalt calificata.
Facilitatile fiscale existente, insuficient accesate
Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, a declarat, recent, in cadrul unui eveniment DELOITTE, ca mediul privat are, in prezent, o contributie mai mare la dezvoltarea acestui domeniu decat fondurile publice si ca are in plan masuri care sa stimuleze cresterea investitiilor private in cercetare-dezvoltare. Printre acestea se numara si clarificarea regimului fiscal aplicabil societatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare.
In prezent, legislatia romaneasca prevede o serie de facilitati fiscale pentru companiile care investesc in proiecte de acest gen, respectiv o deducere suplimentara de 50% a cheltuielilor efectuate pentru astfel de activitati, aplicarea metodei de amortizare accelerata in cazul echipamentelor utilizate in aceste activitati si scutirea de impozit pe venit pentru angajatii implicati in cercetare-dezvoltare.
"Ca urmare a aplicarii acestor facilitati, o companie poate obtine o reducere a impozitului pe profit datorat statului de aproximativ 8% din valoarea proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate. De asemenea, tinand cont ca, in cadrul acestor proiecte, este nevoie de implicarea unui personal specializat, care are experienta semnificativa in domeniu, scutirea de impozit pe venit pentru acesti angajati poate aduce un avantaj competitiv in piata cu privire la atragerea si mentinerea pe termen lung a specialistilor", a precizat Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, DELOITTE Romania.
"Nu in ultimul rand, legislatia prevede si scutirea completa de la plata impozitului pe profit pentru primii zece ani, pentru companiile care desfasoara exclusiv activitati de cercetare-dezvoltare. Aceasta insa nu este operationala in prezent, intrucat intra sub incidenta legislatiei privind ajutorul de stat si necesita aprobari suplimentare de la Comisia Europeana.
In plus, nici celelalte facilitati fiscale nu sunt utilizate la adevaratul potential de catre companii, din cauza faptului ca regulile de stabilire a eligibilitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare, respectiv incadrarea lor in aceasta categorie, nu sunt clare, motiv pentru care contribuabilii vizati evita sa le aplice, de teama unui control ulterior in care autoritatile ar putea reclasifica activitatile respective in alte categorii, cu consecinte financiare semnificative pentru contribuabil", a indicat Monica Tariuc, Director, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, DELOITTE Romania.
"Pentru o mai mare certitudine, in prezent, contribuabilii pot apela, teoretic, la un expert din cadrul Registrului expertilor in domenii de cercetare-dezvoltare (infiintat in acest scop, potrivit legislatiei in vigoare), pentru a le certifica incadrarea activitatilor desfasurate in categoria celor de cercetare-dezvoltare. Totusi, in practica, acesti experti sunt rareori solicitati, tocmai din cauza faptului ca procedurile de certificare nu sunt clare si nu ofera contribuabilului garantia conformarii", a mentionat Mihaela Iacob, Senior Manager, Taxe Directe, DELOITTE Romania.
Schimbari benefice, anuntate de autoritati
In aceasta privinta, Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii lucreaza, in prezent, la un ordin pentru simplificarea si clarificarea procedurilor necesare expertizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare. Printre altele, potrivit proiectului de ordin, apelarea la expertiza externa va fi optionala, dupa cum a declarat Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii in cadrul evenimentului DELOITTE, iar contribuabilii vor putea aplica facilitatile fiscale fara a fi obligati sa parcurga aceasta etapa, daca pot realiza intern documentatia care sa demonstreze eligibilitatea activitatilor realizate. Totusi, in cazul in care derularea unei astfel de expertize se va simplifica, este de asteptat ca multi contribuabili sa apeleze la o astfel de procedura, pentru a obtine o garantie suplimentara ca pot aplica facilitatile fara sa riste ca, peste cativa ani, in cadrul unei inspectii fiscale, autoritatile sa conteste aplicabilitatea si sa impuna sume suplimentare de plata.
Aceste clarificari, alaturi de alte masuri anuntate de ministrul de resort pentru stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, cum ar fi adoptarea unei legislatii specifice pentru start-upurile inovatoare, au potentialul de a genera cresterea investitiilor in astfel de proiecte, cu scopul final de a crea bunastare pe termen lung pentru intreaga societate.
