1asig.ro
1asig.ro

Trei directii strategice pentru Codul Fiscal in 2021

5 min. / 1.540 cuvinte
Noua forma a Codului Fiscal, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2021, adapteaza legislativ Romania la noua realitate prin eliminarea unor discriminari, simplificarea complexitatii de conformare fiscala si alinierea la normele internationale in contextul economiei globalizate, precizeaza

PROMO


"Pandemia a scos in evidenta slabiciunile in fiecare domeniu, iar cadrul fiscal este esential pentru o vasta majoritate a acestora. Modificarile aduse legislatiei recent sunt, in mare parte, benefice si necesare, cu atat mai mult intr-o perioada de instabilitate a societatii si de transformare profunda a afacerilor. Predictibilitatea cadrului legal ramane dezideratul crucial pentru orice strategie de afaceri, dar ne mentinem increderea in capacitatea antreprenorilor de adaptare prin inovatie, tehnologie si rezilienta la provocarile acestei noi realitati", a spus Rene Schob, Head of Tax & Legal, KPMG in Romania.

Sunt notabile trei importante evolutii, care reprezinta si directii strategice, in aceste ultime modificari ale Codului fiscal.

1. Efortul real de eliminare a oricaror discriminari sau dezavantaje fiscale pe care le aveau microintreprinderile, in raport cu firmele mai mari, cu venituri anuale de peste 1 milion de euro, si care platesc impozit pe profit.

KPMG arata ca aceste diferente neintentionate de tratament, recent remediate, au rezultat din erori in coroborarea legislatiei fiscale pentru cele doua regimuri fiscale diferite, dar produceau efecte de natura sa dezavantajeze micile companii.
  • Un prim exemplu ar fi faptul ca, spre deosebire de firmele platitoare de impozit pe profit, microintreprinderile nu puteau, in caz de divizare sau fuziune, sa transmita firmelor absorbante sau cesionare pierderile fiscale din trecut pentru recuperare prin deducere.
  • In al doilea rand, daca detineau participatii in alte firme si primeau dividende, microintreprinderile plateau impozit pe acest venit deja impozitat.
  • In al treilea rand, daca o microintreprindere trecea in cursul anului in sistem de platitor de impozit pe profit si facea investitii eligibile, nu era clar daca si cum poate beneficia de scutirea pe impozitul reinvestit.
In al patrulea rand, microintreprinderile care permiteau salariatilor sa utilizeze autoturismele societatii si in scop personal riscau sa plateasca impozite si contributii sociale pentru acest avantaj spre deosebire de firmele platitoare de impozit de profit in acelasi caz. Din 2021, niciunul dintre aceste dezavantaje si riscuri fiscale nu va mai exista.

"Dinamica accelerata pe care a cunoscut-o utilizarea tehnologiei in ultimul an si modificarea rapida si profunda a strategiilor de afaceri pentru a se adapta la noile conditii de piata aduse de criza sanitara a adancit anumite dezechilibre ale cadrului fiscal fata de asteptarile si nevoile mediului de afaceri. Adoptarea noilor prevederi din Codul Fiscal contribuie la asigurarea unui cadru legal adecvat si, evident, reduce incertitudinea si complexitatea conformarii. Prin urmare, atractivitatea Romaniei pentru mediul investitional creste, iar aceasta este o veste excelenta pentru autoritati si companii deopotriva," explica Alin Negrescu, Partener, Consultanta Fiscala, KPMG in Romania.

2. Tendinta de simplificare a obligatiilor companiilor, de reducere a complexitatii de conformare, de acordare a facilitatilor fiscale intr-o maniera mai putin birocratica si costisitoare

Tendinta se observa atat la nivelul companiilor, cat si la nivelul angajatilor. Nici activitatile independente nu sunt uitate, spun specialistii KPMG.
Astfel de simplificari sunt importante pentru toate firmele, dar mai ales pentru firmele mai mici, dezavantajate indirect anterior fiindca nu-si permiteau costurile mari de conformare pe care marile companii le absorb mai usor. Exemple de facilitati fiscale mai simplu si clar de aplicat dupa modificarea Codului fiscal sunt urmatoarele:
  • Daca salariatul lucreaza in sistem de telemunca, angajatorul ii poate acorda 400 de lei lunar fara costuri fiscale suplimentare, dar mai ales fara documente justificative, ca sa-i compenseze o parte din cheltuielile cu utilitatile (electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date) sau achizitia mobilierului si echipamentelor de birou. La fel, daca angajatorul decide sa deconteze 1500 de lei lunar pentru gradinita sau cresa copilului unui angajat, compania nu mai trebuie sa plateasca contributii sociale pentru aceasta suma, in linie cu exceptia de la impozit pe venit acordata in noiembrie 2020 prin Legea 239/2020. Povara contributilor sociale facea acordarea beneficiului respective complet neatractiva. Un alt exemplu, specific perioadei, era testarea epidemiologica voluntara a angajatilor. Pana acum, firmele erau ingrijorate ca fiscul va trata costul acesta ca un beneficiu salarial. Nu mai este cazul, din fericire, acest risc fiind eliminat explicit.
  • S-a modificat regimul scutirii pentru profitul reinvestit, pentru a corecta situatiile in care o firma pierdea acest beneficiu daca echipamentele erau achizitionate intr-un trimestru fiscal in care, intamplator sau pur sezonier, profitul era mic, in timp ce profitul cumulat justifica perfect achizitiile.
  • S-a permis companiilor sa utilizeze ca documente justificative pentru creditele fiscale alocate impozitelor platite in strainatate si copii ale unor declaratii fiscale sau atestari emise de companiile straine care au retinut impozitul, daca autoritatile competente din tara straina nu furnizeaza astfel de atestari.
  • S-a introdus o limita clara, respectiv castigul salarial mediu brut pe economie, de care sa tina cont firmele care doresc sa deconteze salariatilor costul concediilor de odihna sau de tratament. Cuantumul acestor avantaje, scutite de impozit si contributii sociale, nu era limitat anterior. In fapt, insa, fara sa stie in ce limita fiscul le va considera rezonabile, multe firme preferau sa nu acorde salariatilor "un dar otravit" ca sa evite riscurile de reconsiderare ca bonus salarial.
  • S-a majorat de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la incasare, ceea ce faciliteaza mai multor microintreprinderi accesul la acest avantaj de lichiditate.
  • In cazul impozitului sau taxei pe cladiri, pentru actualizarea valorii impozabile pe baza de raport de reevaluare si stabilirea cotei standard, nu a celei punitive, reevaluarea devine obligatorie dupa 5 ani in loc de 3 ani, cum prevedea anterior legea. Costul de conformare, in termeni de bani si timp alocat, a devenit mai rezonabil.
  • Regimul fiscal favorabil in ceea ce priveste contributiile sociale pentru salariatii firmelor din domeniul constructiilor s-a extins si la persoanele din domeniu cu contracte de management sau administrare, discriminati pana acum in baza formei juridice contractuale, cand regimul fiscal era altfel similar.
  • Firmele vor putea recupera de la stat TVA-ul colectat, platit, dar neincasat de la debitori-persoane fizice, printr-o procedura simpla, in conditii mult mai clare.
3. Tendinta de aliniere a legislatiei nationale si procedurilor aferente la fiscalitatea internationala

Romania a ramas, intr-o anumita masura, o jurisdictie fiscala mai putin sofisticata si, uneori, nepregatita sa raspunda unei activitati transnationale intense, atat a persoanelor cat si a companiilor, cu toate ca economia si oamenii traiau de facto de multi ani intr-o lume globalizata. Vestigiile fiscale ale acestei stari de fapt au fost aproape complet eliminate incepand de la 1 ianuarie 2021, conform KPMG. Astfel de exemple sunt:
  • A fost redusa de la 16% la 10% cota aplicabila veniturilor nerezidentilor ce trebuie retinut la sursa de firmele romanesti, eliminandu-se astfel discriminarea dintre rezidentii romani si nerezidenti, asumata oricum de Romania prin tratatele de evitare a dublei impuneri. Noua cota vizeaza veniturile din dobanzi, redevente, comisioane, activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, servicii de management sau de consultanta oriunde ar fi prestate, precum si pentru alte servicii prestate in Romania.
  • Se operationalizeaza o procedura de stabilire din oficiu de catre fiscul roman sau la cererea unei autoritati fiscale straine a locului conducerii efective in Romania pentru o companie straina. Romanii sau strainii puteau sa inregistreze o firma oriunde in lume si sa o conduca din Romania, fara consecinte fiscale, fara sa datoreze si sa plateasca impozite in tara noastra. In ultimii ani, de cand sistemul fiscal din Romania a devenit cat se poate de favorabil dupa standardele europene, am avut si tendinte inverse: firme straine au dorit sa se inregistreze fiscal in Romania. Au si facut acest lucru, dar au observat ca nu pot beneficia de toate prevederile disponibile pentru firmele romanesti fiindca legislatia fiscala facea referire la "persoane juridice romane" si nu la persoane juridice rezidente in Romania. Aceasta inadvertenta a fost acum remediata.
  • Codul clarifica momentul de la care o persoana fizica va fi considerata rezidenta fiscal in Romania in functie de criteriul pe care l-a indeplinit pentru a ajunge in aceasta situatie, eliminand neclaritatile si interpretarile discretionare.
  • Se introduc prevederi menite sa combata evitarea platii taxelor de catre companii straine sau sa descurajeze tranzactiile cu companii rezidente in tari necooperante fiscal. Astfel, devin nedeductibile cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzactii cu o persoana situata intr-un stat care, la data inregistrarii cheltuielilor, este inclus in Lista UE a jurisdictiilor necooperante in scopuri fiscale. Regasim in aceasta lista teritorii precum Barbados, Panama, Seychelles, Trinidad and Tobago, US Virgin Islands, dar si Turcia, Thailanda, Australia, Maroc, Namibia sau Iordania.
  • Firmele straine vor avea posibilitatea sa desemneze un reprezentant fiscal autorizat in loc sa se inregistreze in Romania pentru TVA daca efectueaza in Romania importuri de bunuri urmate de livrari intracomunitare. Aparent neinsemnata, aceasta prevedere ar putea pune Constanta pe harta Europei ca poarta de intrare a marfurilor din toata lumea, in competitie directa cu Hamburg sau Roterdam.
  • In final, marile grupuri de firme romanesti sau straine au primit mult ceruta consolidare fiscala pentru impozitul pe profit, deci nu vor mai fi obligate sa plateasca impozit pe paguba, atunci cand anumite firme din grup sunt pe pierderi, iar altele pe profit.
"Din vechile tendinte, pe care speram sa le lasam in urma, observam si cateva aspecte neplacute, precum impredictibilitatea. Pe 31 decembrie 2020, o ordonanta de urgenta a amanat cu un an doua facilitati fiscale majore ce ar fi trebuit sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2021: plafonul pentru cota redusa de 5% la locuinte noi nu va mai fi 140.000 de EURO, iar deprecierile de creante neincasate la 9 luni nu se vor putea deduce integral la calculul impozitului pe profit", mai spun specialistii KPMG.

1.066 accesari