1asig.ro
1asig.ro

Studiu: Puterea de cumparare a romanilor, printre cele mai scazute din Europa, dupa un an de pandemie

5 min. / 1.540 cuvinte
Dupa mai bine de un an de pandemie, evolutia economiei si a vietii sociale au traversat perioade discontinue, fapt ce a condus la intreruperea multor activitati, ca urmare a carantinelor si a restrictiilor impuse de guvernele din majoritatea tarilor, conform studiului pan-european "L'Observatoire Cetelem de la Consommation", realizat in 15 tari din Uniunea Europeana, printre care si Romania.

PROMO


La nivelul Europei, intentia de a cheltui a scazut cu 15% in 2020 fata de anul anterior, o consecinta a suspendarii activitatilor economice, a inchiderii magazinelor neesentiale si a restrictionarii circulatiei. Bulgarii, cehii si romanii manifesta o prudenta similara in acest sens, insa cea mai mare scadere este inregistrata in randul italienilor, intentia lor de a cheltui mai mult anul acesta scazand cu 40%.

Rezultatele fac parte din editia 2021 a studiului pan-european "L'Observatoire Cetelem de la Consommation" realizat pe un numar de 14.200 de respondenti. Studiul si-a propus sa urmareasca impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor si perceptia asupra stilului de viata "la distanta" accelerat de pandemie si a influentei acestuia in viata sociala.

Desi consumul a fost afectat negativ, intentia de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul intregii Europe. Peste jumatate dintre europeni afirma acest lucru (54%), romanii fiind cei mai categorici, desi procentul a ramas constant fata de anul trecut, 69% dintre romanii chestionati exprimandu-si aceasta intentie. Insa cea mai mare crestere inspre economisire de la un an la altul se observa tot in randul italienilor (crestere cu 11 pp, pana la 51%), urmati de englezi (crestere cu 6 pp, pana la 63%) si francezi (crestere cu 5 pp, pana la 40%).

In ceea ce priveste puterea lor de cumparare, 46% dintre europeni sunt de parere ca aceasta a ramas stabila, o crestere cu 2 puncte procentuale fata de anul trecut. In acelasi timp, se observa o crestere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun ca puterea lor de cumparare a scazut in ultimul an. In ceea ce ii priveste pe romani, perceptia ca aceasta s-a deteriorat este printre cele mai ridicate din Europa, doar 21% dintre romani declarand ca puterea lor de cumparare a crescut in ultimul an.

Referitor la parerea despre situatia generala din tara lor, trendul este in unanimitate unul negativ, in toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scazut scor din anul 2015 pana in prezent (4.7 puncte media la nivelul Europei in 2021). Romanii raman, ca si anul anterior, printre cei mai pesimisti europeni, valorizand cu doar 4.2 puncte din 10 situatia pe plan local.

Solutiile ce necesita distantare sunt vazute ca fiind benefice, insa nu de toata lumea si nu mereu

Viata la distanta a devenit o realitate globala, care se rasfrange atat in modul cum se desfasoara activitatile cotidiene, cat si relatiile interumane. Insa acest stil de viata, care a accelerat adoptarea solutiilor digitale ca alternativa la lipsa sau limitarea interactiunilor umane, nu este universal acceptat in randul europenilor. Desi 8 din 10 considera ca distantarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucura intr-adevar de acest nou mod de viata. Romanii sunt printre cei mai categorici in a nu manifesta o deschidere prea mare catre acest stil de viata, la fel ca restul tarilor est-europene, privindu-l mai degraba ca pe un cumul de constrangeri si doar 18% dintre ei se declara adepti ai acestuia.

"Dupa mai bine de un an de pandemie, era usor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, perceptiilor si a vietii, in general, pentru europeni. Aceasta editie a L'Observatoire Cetelem de la Consommation arata ca in opinia oamenilor limitarea interactiunilor interfereaza inclusiv cu modul in care isi desfasoara viata sociala. Iar atunci cand vorbim despre viata traita la distanta inclusiv din punct de vedere al socializarii, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrangatoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de parere ca lipsa interactiunii directe dauneaza relatiilor umane. Iar romanii nu fac exceptie, fiind printre cei mai rezistenti la urmarea acestui stil de viata la distanta, 8 din 10 simtindu-se nevoiti sa se adapteze fortat la toate aceste schimbari", a declarat Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala Bucuresti.

Pe de alta parte, ceea ce se remarca la nivelul tuturor tarilor chestionate, este o deschidere mult mai mare inspre a adopta solutiile digitale si a accepta aspectele vietii la distanta atunci cand se discuta despre partea practica si functionala a acestora. Astfel, cand vorbesc despre efectuarea cumparaturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalitati administrative, acces la informatii, consum cultural si telemunca, rezolvarea acestora fara a fi nevoie de prezenta fizica este extrem de apreciata de europeni. In contrast, aspectele vietii sociale si relationale sunt experiente pe care oamenii doresc in continuare sa le traiasca fata in fata.

Potrivit L'Observatoire, stilul de viata la distanta este dominat in majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) il definesc folosind cel putin un termen negativ. Cu exceptia Ungariei, unde cel mai des a fost mentionat cuvantul "pericol", "singuratatea" (43%) este cel mai frecvent utilizata in restul tarilor, dovada a distantei care a crescut intre oameni si care a fost exacerbata de Covid-19. Alti termeni frecvent folositi sunt "tristete", "dificultate" si "teama". Perceptia generala este ca "viata la distanta" este un oximoron, o forma de regresie sociala si societala, o pierdere a umanitatii. Francezii si romanii (81%) se numara printre cei mai critici, urmati indeaproape de spanioli si belgieni (80%), dar si de italieni (79%).

O concluzie evidenta a studiului este ca modul in care oamenii percep viata la distanta si se angajeaza sa o urmeze depind de o varietate de factori, precum gradul de experienta in utilizarea lor, cultura si puterea economica. Astfel, tarile nordice sunt mult mai familiarizate cu astfel de tehnologii si au un grad de maturitate ridicat in folosirea lor. Tarile din Europa de Sud si cele de la Mediterana, in care predomina un climat economic mai putin stabil, asociaza frecvent solutiile la distanta cu termeni pozitivi si considera ca nu le-au folosit la fel de des precum respondentii din multe tari. In tarile din Europa de Est, exista opinii mixte si un oarecare echilibru intre pozitiv si negativ cu privire la aceste alternative. Acestea sunt tari care foloseau deja tehnologiile digitale, dar care au asistat la o dezvoltare rapida a acestora in ultimii ani.

Lucrul de acasa, educatia online si telemedicina - trei caracteristici ale stilului de viata la distanta

Inainte de pandemie, Romania se numara printre tarile europene cu cea mai mica proportie a angajatilor care isi desfasurau activitatea si din afara spatiului de lucru efectiv sau a biroului. In prezent, romanii sunt printre cei mai deschisi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeana 41%) si doar 19% ar continua sa lucreze exclusiv de acasa (vs. media europeana de 22%).

Cu privire la educatia online, doar 23% dintre romani considera ca lucrurile functioneaza bine in tara lor, de departe cel mai scazut procent din Europa (media europeana 45%). Respondentii din Suedia, unde aceasta metoda de invatamant este raspandita pe scara larga, sunt de departe cei mai convinsi de eficacitatea sa (68%), urmati la distanta de cei din Marea Britanie (57%) si din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de functionarea a educatiei online la ei in tara, alaturi de romani, sunt slovacii (31%) si bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L'Observatoire Cetelem, editia 2021, mai arata ca si in ceea ce priveste telemedicina, romanii sunt printre cei mai pesimisti in legatura cu modul in care acest serviciu se prezinta pe plan local. Doar 28% dintre romani cred ca lucrurile functioneaza cum trebuie, mai rezervati decat ei fiind bulgarii (17%) si in aceeasi masura ungurii (28%). Pe de alta parte, romanii sunt printre cei mai entuziasti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarand ca sunt interesati sa incerce consultatiile prin telemedicina, desi nu au avut posibilitatea pana acum (vs. 37% media europeana). Acest lucru releva interesul crescut al romanilor fata de accesul la servicii medicale prin telemedicina, dar si nevoia mare de informare si de reglementare a acestui domeniu la noi in tara.

1.203 accesari