1asig.ro
1asig.ro

"Smart contract"-ul si asigurarile obligatorii

Autor: Liviu CHIRIC
Partener in cadrul Societatii civile profesionale
de avocatura Chiric & Chiric


Studiu de caz - Polita PAD

Pentru cei mai putin familiarizati cu termenul de "smart contract" voi face o mica introducere. Probabil ca majoritatea ati auzit de criptomonede si in special Bitcoin sau alte tipuri de monede mai mult sau mai putin exotice. Ceea ce stiu insa mai putini este faptul ca aceste monede se bazeaza pe tehnologia - blockchain, criptomonedele fiind doar o aplicatie a acestei tehnologii.

Blockchain-ul reprezinta un nou sistem de infrastructura pentru validarea, stocarea si transferul datelor intr-un mod extrem de sigur si fiabil bazat pe conceptul de distributed ledger tehnology (DLT). In realitate, aceasta infrastructura se bazeaza pe o retea de unitati de calcul (computere, laptopuri etc) conectate prin Internet, care ruleaza o aplicatie informatica ce le permite sa efectueze tranzactii de diverse categorii. Arhitectura si algoritmul ce sta la baza acestor tranzactii permite o serie de imbunatatiri in domeniul securitatii datelor care circula - imposibilitatea teoretica de falsificare a acestora, validarii tranzactiilor, vitezei de procesare si care impreuna duc la reducerea costurilor.

In termeni foarte simpli, un "smart contract" este un mini "program software" care aplica automat termenii acordului dintre doua sau multe parti atunci cand sunt indeplinite anumite conditii predefinite. Cu alte cuvinte, un "smart contract" actioneaza ca un intermediar virtual care executa tranzactii intre doua sau mai multe parti.

"Smart contract"-ul, ruleaza intr-un blockchain care ii ofera resursele "retelei" pentru executia anumitor actiuni. De exemplu, in mod simplist, atunci cand se implementeaza un nou smart contract, validarea si inregistrarea lui se face de catre toti participantii la acel blockchain, pe baza unui mecanism de toleranta la erori care este utilizat pentru a obtine acordul necesar cu privire la o singura valoare a datelor sau o singura stare a retelei intre procesele distribuite sau sistemele multi-agent.

Exista mai multe avantaje pentru "smart contract" in comparatie cu asigurarea parametrica traditionala, astfel:
  • contractul este gazduit si executat intr-un mediu descentralizat (DLT) care este protejat la falsificare, ceea ce inseamna ca nicio parte nu poate controla sau manipula in mod fraudulos contractul in propriul avantaj.
  • executarea sa este declansata numai dupa ce primeste date verificabile despre un eveniment asigurabil.
  • contractul este executat, despagubirea fiind platita imediat, printr-un transfer de active pe blockchain si fara nicio interventie umana.
Pana de curand, "smart contract"-ele nu se puteau conecta cu date din afara blockchain-ului intr-un mod sigur si fiabil, ceea ce inseamna ca nu au putut declansa tranzactii de asigurare in momentul producerii riscului asigurat.

Cu toate acestea, in ultimii ani s-au inregistrat progrese majore in domeniul asa numitor "oracle" - entitati care pot lega blockchain-urile cu date din lumea reala. Spre deosebire de trecut, "smart contract"-ele sunt capabile sa interactioneze direct cu infrastructura traditionala API si Internet of Things (IoT). Aceasta inseamna ca datele pot fi obtinute din afara blockchain-ului si utilizate pentru a declansa executarea acestor "smart contract"-e de asigurare.

O provocare a industriei asigurarilor este lipsa de incredere si transparenta intre actori. Potrivit Accenture, doar 29% dintre clientii de pe piata americana au incredere in asiguratori. Aceasta lipsa de incredere este reciproca. Fraudele forteaza asiguratorii sa puna resurse suplimentare in validarea fiecarei cereri de despagubire. Cu "smart contract"-ul, problema increderii poate fi eliminata cel putin partial, in timp ce se reduc costurile administrative si timpul alocat.

Asigurarea pentru daunele produse asupra locuintei de inundatii (din cauze naturale), cutremure sau alunecari de teren - PAD

Similar cu modul in care aplicatiile web au deschis calea catre o multitudine de servicii online, blockchain-urile pot deschid calea spre produse de asigurare "smart". Aceste produse usor accesibile ar contribui la un grad de penetrarea mai mare, ar intari increderea in produsele de protectie financiara si ar ajuta la gestionarea mai eficienta a riscurilor.

In categoria acestor riscuri sunt si cele datorate daunelor produse asupra locuintei de inundatii (din cauze naturale), cutremure sau alunecari de teren - care in acest moment sunt acoperite in mod traditional, in Romania de polita PAD. Caracteristicile principale ale acestui contract de asigurare il fac un candidat ideal pentru implementare: doar doua categorii de bunuri/imobile eligibile, prima de asigurare fixa in functie de categoria de imobil, sume asigurate fixe in functie de imobile, riscuri strict delimitate.

Pana in prezent, legislatia si modul de implementare a politicii de asigurare obligatorie pentru riscurile mai sus-mentionate nu si-a atins scopul propus. Astazi, exista in Romania cateva milioane de locuinte care nu sunt asigurate pentru riscurile mai sus mentionate. Dincolo de acest aspect nici procedurile implementate nu permit o solutionare cu celeritate a cererilor de despagubire cuvenite, calea traditionala fiind in continuare folosita.



Cum se creeaza si implementeaza in realitate un astfel de contract?

Pentru a crea un "smart contract" avem nevoie de o retea care are implementata o tehnologie blockchain. Asa cum era de asteptat lucrurile nu sunt chiar atat de simple, existand o multitudine de implementari ale tehnologiei blockchain, ca in cazul distributiilor Linux, pentru cei ce sunt familiarizati cu acest sistem de operare, fiecare implementare aducand avantaje si dezavantaje. Ethereum, de exemplu este una din primele implementari blockchain care a permis, ca pe langa minarea criptomonedei proprietare, sa se creeze si sa se distribuie in cadrul retelei "smart contract"-e. Pe langa Ethereum a carui arhitectura de validare a contractelor genereaza costuri mari, au aparut nenumarate alte optiuni, inclusiv in Romania, forme de implementare avansata de tehnologie blockchain, cum sunt cele de la Elrond, Zenon Network sau Nebula Capital. Acestea au avantajul ca au redus pana la zero, in unele situatii, costurile cu validarea contractelor in blockchain-urile lor.

Bineinteles ca societatile de asigurare si autoritatile pot sa dezvolte propria lor tehnologie blockchain. Ar fi o provocare, inclusiv la nivel guvernamental implementarea tehnologiei. Imaginati-va cum ar arata Cartea funciara sau Registrul comertului cu tranzactii si date ce nu pot fi fraudate sau alegeri parlamantare cu voturi ce nu pot fi dublate sau falsificate?

Revenind la pionierul "smart contract"-ului Ethereum, acesta ofera un mediu virtual numit Ethereum Virtual Machine. "Smart contract"-ele dezvoltate in Ethereum sunt construite folosind limbajul de programare Solidity, un limbaj de nivel inalt, special conceput pentru implementarea contractului in retea.

Pentru crearea unui "smart contract", reteaua Ethereum permite utilizatorilor sa-si dezvolte propriile token-uri pentru a executa functii specifice. In fapt, token-ul sau cripto-tokenul este un instrument, pe langa cel de efectuare descentralizata de plati cu criptomonede, la care ai acces atunci cand iti deschizi un cont pe blockchain-ul respectiv. Important este ca la creare acelui token, care pana la un punct putem spune ca este chiar "smart contract"-ul, sa determini in mod corespunzator ce functii dezvolti si in ce scop.

Foarte important in cazul asigurarilor PAD atunci cand "programam" un "smart contract", trebuie avut in vedere sa adaugam instructiuni de apelare a unui "oracol", in vedere culegerii de date externe, care sa permita interogarea datelor necesare pentru validarea producerii evenimentului asigurat din surse publice. In cazul nostru, Administratia Nationala de Meteorologie, Institutul National pentru Fizica Pamantului, autoritati locale sau alte surse publice autorizate.

Aici puteti vedea un exemplu de cod scris in Solidity.

In final, "smart contract"-ul trebuie sa fie implementat (asa numitul proces de deployment) in reteaua blockchain pentru a fi executat. Chiar daca nu exista standarde unanim recunoscute de verificare pentru "smart contract"-e, exista medii speciale pentru dezvoltatori care le permit sa verifice codul si logica din spatele contractului dezvoltat.

Odata implementat, contractul poate fi apelat si interogat de orice potential asigurat care, odata cu plata primei de asigurare prin mediul blockchain sau medii mixte cripto/fiat, activeaza contractul. Din acel moment contractul nu poate fi modificat sau stins de nici una din parti cu exceptia conditiilor din codul acestuia. In momentul in care un element extern blockchain-ului, apelat programatic de o functie din "smart contract", confirma producerea evenimentului asigurat, contractul se executa conform specificatiilor si efectueaza automat plata despagubirilor.

Bineinteles ca aplicabilitatea unui astfel de contract se poate extinde si la alte tipuri de contracte de asigurare cum ar fi cel pentru raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor (RCA), Carte Verde, CMR etc. Imaginatia este singurul obstacol in folosirea tehnologiei blockchain.

Totodata, nu trebuie sa uitam de unul din principiile fundamentale care a stat la baza acestei tehnologii - eliminarea intermediarilor, ceea ce ne duce cu gandul ca actuala configuratie de distributie de produse de asigurari va suferi modificari radicale.

Articolul de opinie de mai sus a fost preluat de pe blogul https://www.chiric.eu/blog, in urma colaborarii pe teme juridice dintre 1asig.ro si CHIRIC & CHIRIC.