1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Secetele fulgeratoare devin tot mai severe, reprezentand o noua amenintare climatica

Chiar si regiunile lumii care au fost, din fericire, scutite de inundatii fulgeratoare s-au obisnuit cu astfel de rapoarte, dar conceptul de "seceta fulgeratoare" este mult mai putin familiar, noteaza un studiu recent. Cu toate acestea, climatologii avertizeaza ca "seceta fulgeratoare" este un fenomen real, care devine tot mai periculos, pe masura ce temperaturile globale cresc.

Secetele fulgeratoare nu sunt la fel de rapide ca inundatiile fulgeratoare - acestea implica uscarea solului in cateva zile sau saptamani, comparativ cu un torent rezultat dupa cateva ore de ploaie torentiala. Cu toate acestea, cercetatorii avertizeaza, in Nature Communications, ca au in comun caracteristica esentiala de a lua oamenii prin surprindere, cu toate consecintele pe care aceasta le implica.

Studiul prezinta o diagrama a secetelor fulgeratoare din perioada 2000 - 2020, pentru a analiza daca si cum incalzirea globala a crescut fenomenul secetei fulgeratoare. In general, s-a constatat ca numarul de secete aparute in decurs de o luna a ramas stabil, in aceasta perioada. Nu exista o situatie similara cu cea din unele zone ale Australiei, care au parte de o inundatie "care apare o data la 100 de ani" la doar o luna dupa o inundatie "care apare o data la 500 de ani".

Cu toate acestea, cea mai rapida categorie de secete fulgeratoare, cele care se produc in decurs de doar 5 zile, a crescut intre 3 si 19%. Acest lucru e important deoarece, la fel ca in cazul inundatiilor, secetele cu cel mai rapid debut sunt cele pentru care este cel mai greu sa te pregatesti, iar secetele cu debut in 5 zile reprezinta aproximativ 40% din total. Anumite regiuni ale lumii, deja predispuse la secete rapide, au inregistrat, in aceasta perioada, cresteri de peste 20%.

Printre aceste regiuni, se numara Asia de Sud si Asia de Sud-Est, acolo unde locuieste aproape o treime din populatia lumii, precum si America Centrala si de Nord. Desi cercetatorii nu pot lega, in mod definitiv, cresterea de incalzirea globala antropogena, se indoiesc ca este o coincidenta. "In fiecare an, asistam la episoade record de incalzire, iar acesta este un bun precursor al acestor secete fulgeratoare. Speranta si scopul [acestui studiu] sunt de a minimiza efectele daunatoare", a declarat prof. Zong-Liang YANG, de la Universitatea Texas (Austin).

Desi stramosii nostri au supravietuit - sau nu -, secetelor fulgeratoare inca dinainte de a fi oameni, acest fenomen nu a fost inteles pana cand tehnologia de teledetectie ne-a permis sa masuram umiditatea solului pe o suprafata mare. Acest termen a fost inventat abia in urma cu 20 de ani. Combinatia dintre temperaturi ridicate, lipsa de precipitatii si scaderea uniditatii atmosferice poate face ca solul sa se usuce neasteptat de repede.

Seceta poate ucide milioane de oameni, atunci cand rezervele de hrana se reduc in al doilea sau al treilea an de precipitatii scazute. Prin comparatie, seceta fulgeratoare poate parea o problema minora, adesea normalitatea fiind restabilita in cateva saptamani sau luni.

Cu toate acestea, autorii studiului subliniaza ca momentul este crucial. In 2012, o seceta fulgeratoare din centrul SUA a provocat pagube de 35,7 miliarde USD in cultura de porumb, lovind exact in momentul in care era cea mai mare nevoie de apa. Pietele globale au avut putin timp sa se pregateasca de penurie si cresterea preturilor.

Locurile cele mai expuse la seceta fulgeratoare sunt cele cu cele mai mari schimbari de umiditate intre anotimpuri. "Ar trebui sa acordam o atentie deosebita regiunilor vulnerabile cu o probabilitate ridicata de seceta simultana a solului si ariditate atmosferica", a punctat si prof. Shuo WANG, de la Universitatea Politehnica din Hong Kong.

Sezonul exceptional de uragane din 2020 a avut cu 10% mai multe precipitatii din cauza schimbarilor climatice

Pe de alta parte, un alt studiu arata ca oamenii sunt responsabili pentru criza climatica in desfasurare, iar efectele acesteia sunt prezente de ceva vreme. Cuantificarea cat de mult inrautatim clima nu este mereu o sarcina usoara, dar, pentru sezonul record al uraganelor din Atlantic, din 2020, oamenii de stiinta au reusit abia acum sa calculeze impactul pe care schimbarile climatice l-au avut asupra precipitatiilor.

Dupa cum arata Nature Communications, echipa a constatat ca, in timpul sezonului de uragane, ratele de precipitatii extreme pe parcursul a 3 ore au fost cu 10% mai mari decat in conditiile pre-industriale. De asemenea, se mai noteaza ca precipitatiile extreme acumulate pe 3 zile cu fost cu 5% mai mari decat ar fi fost inainte de 1850.

Sezonul uraganelor din Atlantic, din 2020, a avut 31 de cicloane tropicale sau subtropicale, dintre care 30 au devenit furtuni cu nume, depasind recordul anterior, stabilit in 2005. Atunci, 15 furtuni au devenit uragane, in timp ce, in 2020, 14 din cele 30 au devenit uragane. In ambii ani, sapte dintre aceste furtuni s-au transformat in uragane majore.

Modelul utilizat in cadrul acestui studiu, bazat pe cresterea temperaturii la suprafata Oceanului Atlantic, a aratat ca furtunile cu putere de uragan s-au inrautatit si ele. Rata de precipitatii extreme in decurs de 3 ore pentru aceste furtuni a fost cu 11% mai mare, iar precipitatiile extreme acumulate pe 3 zile au fost cu 8% mai mari.

Sezonul record de uragane din 2020 a provocat moartea a cel putin 417 persoane si a generat pierderi in valoare de 51 miliarde USD, fiind al saselea cel mai costisitor sezon de uragane inregistrat vreodata. Si se va inrautati, daca lumea nu incepe sa actioneze conform promisiunilor de la COP 26.

"Studiul sugereaza ca aceasta incalzire va duce la cresteri si mai mari ale ratelor si cantitatilor acumulate de precipitatii extreme in sezonul uraganelor din Atlanticul de Nord", subliniaza cercetatorii.

Uraganele din Oceanul Atlantic incep ca perturbatii tropicale, furtuni cu viteze de cel putin 160 km/h, care isi pastreaza forma timp de cel putin o zi. Acestea se pot transforma, in cele din urma, intr-un ciclon, prin prisma faptului ca oceanul cald incalzeste aerul de deasupra si il face sa se ridica si sa interactioneze cu perturbatiile. Odata cu cresterea temperaturilor medii la nivel global, se asteapta sa creasca si numarul cicloanelor.

De la cicloane, la fenomene meteorologice mai grave, totul depinde foarte mult de presiunea atmosferica si de curentii de aer. Iar acest lucru este, din nou, influentat, in mod crucial, de temperaturile de la suprafata oceanului si din aer. Cresterea vitezei vantului aduce furtuni care pot evolua in uragane.

Detalii despre impactul secetelor severe, AICI. De asemenea, mai multe informatii despre modul in care schimbarile climatice au afectat sezonul uraganelor din Atalanticul de Nord, AICI.