1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Schimbarile climatice ne privesc pe toti, iar institutiile financiare trebuie sa colaboreze indeaproape cu industriile pentru a accelera actiunile

In cadrul summitului COP26, din noiembrie 2021, peste 450 de institutii financiare s-au angajat sa alinieze un capital de 130 de miliarde de USD la obiectivele Acordului de la Paris, pana in 2050. Acest lucru va necesita investitii de 32 de miliarde de USD intr-o serie de sectoare si zone geografice, pana in 2030 - peste costul finantarii ''business as usual'' pentru organizatiile in tranzitie. Este clar ca nicio organizatie sau industrie nu poate rezolva singura problema: schimbarile climatice sunt treaba tuturor, iar institutiile financiare vor trebui sa colaboreze indeaproape cu o serie de industrii pentru a accelera actiunile, potrivit unui comunicat EY Romania.

Intelegerea detaliata a cailor de tranzitie specifice fiecarui sector devine esentiala pentru capacitatea industriei financiare de a transforma ambitia climatica in actiuni climatice care sa protejeze si sa creeze valoare pentru societate, planeta si companii. Astfel, se pot identifica activitatile de tranzitie actuale si viitoare ale clientilor, precum si a cerintele de finantare si a riscurile asociate care trebuie gestionate. Firmele financiare vor fi echipate pentru a sprijini companiile si proiectele intr-un mod care sa rezolve cele mai presante nevoi de decarbonizare ale acestora.

In perioada premergatoare COP26, EY a publicat un document in care a examinat posibilele cai de tranzitie pentru trei sectoare economice cheie - transportul maritim, energiile regenerabile si vehiculele electrice - impreuna cu unii dintre factorii asociati care vor permite institutiilor financiare sa le satisfaca nevoile. In preambulul apropiatei reuniuni COP27, exploram caile de tranzitie pentru alte trei sectoare economice cruciale: agricultura, bunurile de consum si tehnologia.

Agricultura - Un sector care recunoaste nevoia de schimbare, dar se confrunta cu provocari majore in ceea ce priveste implementarea

Relatia imuabila dintre agricultura si natura face ca aceasta industrie sa fie foarte constienta de necesitatea tranzitiei. Cu toate acestea, agricultura este o industrie extrem de variata si fragmentata, cu o gestionare complexa si proprietarii care se intind adesea pe mai multe generatii. In plus, dependenta de geografia si resursele locale, fac ca initiativele de tranzitie sa fie variate, complexe si unice - la fel si cerintele sale de finantare.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei agricole sunt:

  • Activitati fragmentate, la scara relativ mica, cu mari variatii in ceea ce priveste utilizarea terenurilor - arabil, pomicol, zootehnic, biocombustibili, energie regenerabila etc.
  • Grad ridicat de implicare a guvernului prin initiative politice, subventii si tarife
  • Tulburari geopolitice, de la Brexit, la pandemia COVID-19 si razboiul din Ucraina
  • Control limitat asupra preturilor inputurilor (din cauza factorilor globali) si a preturilor de productie (din cauza puterii angrosistilor si a supermarketurilor).

Tendinte actuale

Sectorul se confrunta cu mai multe tendinte majore, in timp ce incearca sa abordeze schimbarile climatice si alte riscuri de mediu, inclusiv:

  • Cresterea angajamentului intre guverne si organismele industriale, pe masura ce fermierii si politicienii identifica strategii pentru a creste securitatea alimentara, protejand in acelasi timp mediul inconjurator
  • Reglementarea tot mai extinsa a tehnicilor agricole si a inputurilor, cum ar fi ingrasamintele chimice
  • Cresterea presiunii din partea supermarketurilor si a altor parti din lantul de aprovizionare, pentru a dezvolta produse mai ecologice, sustinute de o mai mare diligenta
  • Dorinta tot mai mare a fermierilor de a vorbi cu o singura voce in ceea ce priveste problemele de mediu, de a se coordona mai eficient si de a impartasi informatii si inovatii in materie de durabilitate
  • Schimbari accelerate in alimentatia consumatorilor, datorita unor alegeri precum veganismul si dorinta de a avea o amprenta de carbon mai mica.
    Initiative de tranzitie
  • Pentru a-si reduce emisiile si a limita alte riscuri de mediu, fermele trebuie, de obicei, sa urmareasca mai multe initiative. Unele dintre cele mai frecvente sunt:
  • Reducerea amprentei ecologice a inputurilor, cum ar fi hrana pentru animale si ingrasamintele chimice
  • Combinarea culturilor arabile cu arbori si/sau alte plante. O astfel de combinatie creeaza un ecosistem care sporeste sustenabilitatea sistemului agricol
  • Imbunatatirea conservarii solului prin tehnici mai bune. In cele din urma, acest lucru creste randamentul culturilor si permite utilizarea de mai putine ingrasaminte, evitand/reducand astfel emisiile de carbon
  • Vanzarea de credite de carbon unor terte parti pentru a-si compensa emisiile. Acestea sunt create cel mai adesea prin practici agricole sau forestiere, desi aproape orice proiect care reduce, evita, distruge sau capteaza emisiile poate genera un credit
  • Modernizarea echipamentelor prin investitii in vehicule electrice sau in utilaje mai eficiente
  • Utilizarea tehnologiilor inteligente, cum ar fi automatizarea sau Internetul obiectelor (IoT), pentru a creste productivitatea si eficienta - de exemplu, prin imbunatatirea prelevarii de probe de sol sau a datelor meteorologice in timp real
  • Decarbonizarea livrarilor ulterioare in parteneriat cu clientii
  • Imbunatatirea raportarii clientilor - de exemplu, prin utilizarea unor noi instrumente online pentru a capta, a aloca si a raporta datele privind emisiile.

Provocari si solutii de finantare

Diversitatea initiativelor de tranzitie din agricultura creeaza o gama larga de cerinte, provocari si solutii de finantare.

Doua domenii evidente de necesitate sunt finantarea activelor pentru vehicule si utilaje noi si finantarea proiectelor pentru investitii, precum productia de energie regenerabila. Cu toate acestea, multe exploatatii agricole functioneaza la o scara mai mica decat marile corporatii cu care institutiile financiare sunt obisnuite sa lucreze. Nici ofertele financiare conventionale pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) nu sunt, de obicei, adaptate agriculturii. Alte complicatii pot include asigurarea sustenabilitatii clauzelor, obtinerea de date fiabile de subscriere si evaluarea terenurilor si a altor garantii.

Desi exista firme financiare cu expertiza agricola, apare acum oportunitatea de a dezvolta produse si servicii axate pe agricultura. Astfel, institutiile care au relatii de-a lungul intregului lant de aprovizionare ar putea sa isi foloseasca pozitia ca platforma pentru unificarea standardelor, pentru a face finantarea mai eficienta si mai accesibila si pentru a imbunatati standardele de raportare "de la ferma la consumator". Fermierii - in special micii fermieri - pot fi, de asemenea, instruiti pentru a creste randamentul culturilor si pentru a ajunge la practici adecvate de sustenabilitate.

Bunuri de larg consum - O industrie care se straduieste sa se schimbe sub privirea atenta a unei noi categorii de clienti exigenti

Sectorul este dominat de firme multinationale si de produse globale, dar jucatorii mai mici si variatiile locale sunt, de asemenea, importante. Brandingul este esential, firmele fiind presate de consumatori sa reduca emisiile si poluarea. Obiectivele de tranzitie variaza de la modernizarea fabricilor si a flotelor de distributie, pana la provocari mai complexe, cum ar fi dezvoltarea de noi forme ecologice inovatoare de ambalaje.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei bunurilor de consum sunt:

  • Vulnerabilitatea la sentimentele consumatorilor, avand in vedere posibilitatea de a fi rapid substituite si legatura puternica dintre opiniile personale si deciziile de cumparare
  • Un amestec de produse standardizate, disponibile la nivel mondial si altele adaptate la cererea si preferintele locale
  • Marje de profit inguste, ceea ce inseamna ca realizarea unei scalari este cruciala pentru aprovizionare, productie si distributie
  • Importanta vitala a brandingului, ambalajul fiind un element crucial, alaturi de produsele in sine, pretul si disponibilitatea acestora.

Tendinte actuale

Sectorul se confrunta cu mai multe tendinte, pe masura ce incearca sa abordeze schimbarile climatice si alte riscuri de mediu, inclusiv:

  • Consumatorii din intreaga lume sunt din ce in ce mai dispusi sa isi modifice deciziile de cumparare din cauza preocuparilor legate de mediu si a altor aspecte legate de durabilitate. Cu toate acestea, acest lucru variaza foarte mult in functie de generatii, regiuni geografice si piete locale
  • Asteptarile tot mai mari ale publicului ca intreprinderile de bunuri de consum (si marii comercianti cu amanuntul) sa preia initiativa in ceea ce priveste recunoasterea si abordarea proactiva a esecurilor istorice in materie de mediu
  • Cresterea ingrijorarii consumatorilor cu privire la poluarea cu plastic, care va face ca in curand ambalajele nereciclabile sau nebiodegradabile sa devina inacceptabile. Cea mai mare provocare este reprezentata de plasticul flexibil, care este mai greu de reciclat decat alte categorii, din cauza straturilor sale multiple, a flexibilitatii si a nivelului ridicat de contaminare
  • Vulnerabilitatea crescanda la acuzatiile de "greenwashing", cu riscurile de reputatie si de branding aferente
  • Disponibilitatea tot mai mare a guvernelor si a organismelor publice de a reglementa ambalajele bunurilor de consum prin interdictii, taxe si alte stimulente.

Initiative de tranzitie

Unele dintre cele mai frecvente initiative urmarite de companiile producatoare de bunuri de consum pentru a reduce riscurile de mediu sunt:

  • Imbunatatirea amprentei de carbon a inputurilor, in parteneriat cu furnizorii, inclusiv a produselor de origine animala si vegetala, a produselor chimice si a materialelor sintetice
  • Imbunatatirea eficientei si a profilului de mediu al proceselor de fabricatie
  • Reducerea amprentei de carbon a livrarilor ulterioare catre comerciantii cu amanuntul in parteneriat cu distribuitorii
  • Asumarea unor angajamente de reducere a utilizarii plasticului, de crestere a reutilizarii si reciclarii si de inovare in materie de ambalaje - de exemplu, prin utilizarea mai frecventa a materialelor biodegradabile.

Provocari si solutii de finantare

Unele dintre cerintele de finantare ale industriei sunt relativ simple, cum ar fi necesitatea de a finanta constructia sau inchirierea de noi instalatii de productie mai ecologice si mai eficiente.

Alte nevoi de finantare sunt mai complexe, dar ofera institutiilor financiare potentialul de a valorifica relatiile existente de-a lungul lantului valoric - de exemplu, prin finantarea si asigurarea unor solutii de transport mai ecologice in parteneriat cu furnizorii, distribuitorii si comerciantii cu amanuntul.

Un al treilea domeniu - finantarea tranzitiei ambalajelor pe o baza mai durabila - este mult mai dificil. Acest lucru se datoreaza, in parte, naturii costisitoare si nedovedite a noilor tehnologii, cum ar fi reciclarea chimica si ambalajele bio-derivate. Acest lucru, impreuna cu necesitatea de a respecta cerintele de reglementare locale, face dificila alegerea unui domeniu pentru investitii pe scara larga.

Finantarea ambalajelor inovatoare este, de asemenea, dificila din cauza necesitatii de a dezvolta sisteme de reciclare in circuit inchis si a importantei pe care o are disponibilitatea consumatorilor de a-si asuma responsabilitatea pentru eliminarea deseurilor. Rezolvarea acestor provocari financiare va necesita probabil parteneriate complexe si inovatoare care sa implice organizatii non-profit, guverne, universitati, consumatori, autoritati de reglementare si concurenti.

Tehnologie - Cu buzunare adanci si o inclinatie spre risc, miscarile indraznete sunt caracteristice acestei industrii

Desi exista provocari semnificative de depasit in industria de tehnologie, in special in ceea ce priveste modul in care sunt racite activele tehnologice, exista solutii preconizate pentru aceste probleme (de exemplu, in ceea ce priveste utilizarea, cum ar fi progresele in domeniul stocarii datelor pentru a necesita mai putina energie si, odata cu aceasta, mai putina racire, sau inovatia in ceea ce priveste abordarile de racire care utilizeaza metode naturale), iar industria tehnologica este relativ bine plasata pentru a executa astfel de planuri. Majoritatea subsectoarelor prezinta o mana de companii de top cu buzunare adanci si o cultura puternica a inovarii. Unele obiective - cum ar fi o productie mai ecologica - sunt cunoscute si de alte industrii. Cu toate acestea, firmele de tehnologie urmaresc planuri de ultima ora pentru a reduce emisiile, poluarea si cerintele energetice.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei tehnologice globale sunt:

  • Fiecare subsector - comertul cu amanuntul online, social media, cautare, cloud, fabricarea de dispozitive - este dominat de un numar mic de hiper-scalatori globali
  • Companii foarte lichide, finantate prin marje puternice si fluxuri de numerar pozitive, cu buzunare adanci pentru investitii
  • Niveluri ridicate de investitii in cercetare si dezvoltare si o cultura puternica a inovarii
  • Un rol crucial ca facilitator al inovatiei si al schimbarii in alte industrii, inclusiv facilitarea tranzitiei globale.

Tendinte actuale

Sectorul se confrunta cu mai multe tendinte majore in incercarea de a aborda schimbarile climatice si alte riscuri de mediu, printre care:

  • O nevoie tot mai mare de a echilibra inovarea continua si rapida cu o mai mare sustenabilitate si riscuri de mediu mai mici - de exemplu, atunci cand se dezvolta retelele 5G si se construiesc retele 6G
  • O presiune tot mai mare din partea consumatorilor si a altor parti interesate pentru a reduce amprenta de carbon a serverelor cloud si a altor activitati cu consum mare de energie
  • Niveluri mai mari de interventie guvernamentala intr-o gama larga de domenii, inclusiv in ceea ce priveste acoperirea retelei, confidentialitatea datelor, poluarea, antitrustul si stirile false.

Initiative de tranzitie

Firmele de tehnologie urmaresc initiative de mediu intr-o serie de domenii-cheie. Unele sunt foarte asemanatoare cu cele din alte industrii, dar altele sunt unice si mai orientate spre viitor:

  • Imbunatatirea profilului de mediu si a eficientei instalatiilor de productie si a operatiunilor zilnice
  • Obligatia ca principalele materii prime de fabricatie, cum ar fi pamanturile rare, sa fie obtinute in mod etic, reducand la minimum emisiile de gaze cu efect de sera si poluarea mediului inconjurator
  • Imbunatatirea ratei de reciclare a dispozitivelor vechi sau nedorite
  • Explorarea unor abordari inovatoare pentru reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon ale centrelor de servere - cum ar fi amplasarea acestora in adancul oceanului pentru a exploata racirea naturala
  • Utilizarea progreselor de ultima ora in domeniul chimiei pentru a reduce impactul asupra mediului al fabricarii dispozitivelor.

Provocari si solutii de finantare

Unele dintre cerintele de finantare ale firmelor de tehnologie - cum ar fi finantarea investitiilor in noi linii de productie si in alte infrastructuri operationale - sunt relativ conventionale.

Alte cerinte, cum ar fi finantarea cercetarii si dezvoltarii de ultima ora, au caracteristici mai de nisa - de exemplu, este dificil sa finantezi cercetarea prin indatorare. De asemenea, inovatiile pot ridica probleme de intelegere pentru institutiile financiare, ceea ce face mai dificila identificarea si organizarea de finantari adecvate. Pe de alta parte, multe companii tehnologice aleg sa finanteze aceste activitati pe plan intern.

Un alt factor pe care institutiile financiare trebuie sa il monitorizeze este posibilitatea ca anumite elemente ale industriei de tehnologie sa fie vulnerabile la fluctuatiile de opinie si la prejudicii de reputatie, daca sunt percepute ca fiind necorespunzatoare pentru consumatori - asa cum s-a vazut in cazul prabusirii recente a unor afaceri cu criptomonede.

Cristian CARSTOIU, Partener, Consultanta, EY Romania: "Avand in vedere presiunea economica in crestere, coroborata cu asteptarile actionarilor si ale consumatorilor pentru o strategie sustenabila, multe firme de tehnologie se lanseaza in proiecte indraznete, care ar putea stabili normele pentru viitor. Reproiectarea de la zero a planurilor de fabricatie a operatiunilor zilnice, aprovizionarea etica cu materii prime, racirea naturala -utilizarea apei din adancurile oceanului - sau imbunatatirea reciclarii propriilor instrumente sunt cateva dintre initiativele de mediu care sunt luate, insa finantarea acestora este o problema cu care multi altii, jucatori mai mici din domeniul tehnologiei, trebuie sa se confrunte. Cea mai recenta analiza a EY Future Consumer Index releva diferente intre abordarea adoptata de piete precum SUA, Australia sau Scandinavia, cu decizii extrem de localizate, bazate pe reglementari, accesul la finantare si preferintele consumatorilor."

Concluzie

Aceste analize sunt instantanee simplificate. Realitatea este mult mai complexa, iar caile de tranzitie vor evolua continuu, ca raspuns la conditiile in schimbare si la opiniile partilor interesate. De exemplu, cel mai recent EY Future Consumer Index arata ca tipul de consumatori "planeta intai" castiga teren, chiar daca cresterea preturilor la alimente si energie inseamna ca accesibilitatea ramane principala prioritate a consumatorilor pe piete precum Scandinavia, Australia si SUA. Indicele releva, de asemenea, decalaje semnificative intre intentiile si actiunile consumatorilor in materie de sustenabilitate.

Devine esential ca institutiile financiare care urmaresc sa isi indeplineasca angajamentele de zero net sa fie curioase in ceea ce priveste stiinta mediului, sa inteleaga circumstantele si provocarile din diferite sectoare si sa aplice aceste cunostinte si aceasta perspectiva in strategia si operatiunile lor.