1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling
STUDIU L'OBSERVATOIRE CETELEM: ...

STUDIU L'OBSERVATOIRE CETELEM: Economia circulara si ascensiunea consumatorului antreprenor

Potrivit editiei din 2022 a studiului pan-european "L'Observatoire Cetelem de la Consommation", impresia ca preturile sunt in crestere este impartasita in multe tari din Europa, 87% dintre europeni (+17 puncte vs. 2021) considerand ca preturile au crescut in ultimul an iar 1 din 2 europeni sunt de parere ca aceasta crestere este una semnificativa.

Desi procentul europenilor care considera ca puterea lor de cumparare este mai mare cu patru puncte procentuale fata de anul trecut (de la 17% in 2021, la 21% in 2022), in continuare 34% considera ca aceasta a scazut in 2021, iar 45% ca a ramas stabila in ultimul an. Cu o diferenta semnificativa fata de media europeana, 46% dintre romani si unguri sunt de parere ca puterea lor de cumparare a scazut in ultimele 12 luni.

Studiul mai arata o schimbare in ceea ce priveste perceptia europenilor cu privire la situatia generala din tara lor, scorul mediu pe care oamenii il acorda fiind de 5,4, exact acelasi ca inainte de criza sanitara, si cea mai mare valoare din ultimii 15 ani. Desi se situeaza in continuare in partea de jos a clasamentului cand vine vorba de punctajul pe care l-ar acorda tarii lor, romanii si-au imbunatatit perceptia fata de anul trecut, de la 4,3 la 4,5 puncte.

Studiul "L'Observatoire Cetelem de la Consommation" a fost realizat la finalul lui 2021 in 17 tari europene, printre care si Romania, pe un numar de 15.800 de respondenti cu varste cuprinse intre 18 si 75 de ani, pe baza unor interviuri online, in esantioane nationale reprezentative pentru fiecare tara. Pe langa analiza atitudinii si a comportamentelor europenilor, cercetarea de anul acesta a analizat aparitia si rolul consumatorului-vanzator, care adopta o abordare antreprenoriala a consumului sau, ce il poate transforma intr-un actor economic cheie. Acesti indivizi sunt pregatiti sa declanseze schimbari semnificative in ceea ce priveste consumul si dezvoltarea la scara larga a conceptului de economie circulara.

Economia circulara si transformarea consumatorului in vanzator

Economia circulara este un concept care castiga tot mai multa validare: 27% dintre romani declara ca achizitioneaza in mod regulat produse second-hand iar 80% dintre europeni au o imagine pozitiva asupra economiei circulare

Desi ar putea fi definita in mai multe moduri, economia circulara poate fi simbolizata cel mai evident prin cei "3 R": Reciclare, Reducere, Reutilizare. Studiul L'Observatoire a luat ca punct de reper definitia data de Agentia Franceza de Mediu si Management al Energiei (ADEME): "economia circulara este un sistem economic in care, in fiecare etapa a ciclului lor de viata, produsele (bunurile si serviciile) sunt fabricate si comercializate in asa fel incat sa creasca eficienta cu care sunt utilizate resursele si sa reduca impactul acestora asupra mediului, sporind, in acelasi timp, bunastarea oamenilor".

Europenii tind sa se raporteze la conceptul de economie circulara intr-o lumina pozitiva si nu doar intr-o maniera temporara. Desi 6 din 10 se considera bine informati sau foarte bine informati cu privire la subiect, doar un sfert inteleg exact ce inseamna. Perceptia pozitiva asupra economiei circulare se reflecta in opiniile celor care o asociaza cu valori la fel de pozitive. Din punctul lor de vedere, o percep ca avand un impact pozitiv asupra mediului inconjurator si a resurselor naturale (85%). A doua calitate asociata economiei circulare este capacitatea de inovare, asa cum au subliniat 82% dintre europeni. Crearea de locuri de munca este al treilea cel mai important atribut, valorizat de 75% dintre europeni.

"Una dintre concluziile cheie din acest raport este noul rol pe care europenii il joaca in calitate de antreprenori ai propriului consum, rol pe care 28% dintre respondenti il considera sinonim cu viitorul. Aceasta transformare va modifica obiceiurile brandurilor si ale comerciantilor, mai ales avand in vedere diviziunea generationala clara care s-a format, tinerii preluand cu mai multa usurinta rolul de consumatori vanzatori decat cei in varsta. In mod evident, economia circulara reprezinta o abordare promitatoare si o viziune noua despre restructurarea consumului. Clientii nostri doresc sa consume mai responsabil. De aceea, in calitate de lider in domeniul creditarii de consum, consideram ca jucam un rol esential in sustinerea alegerilor si planificarea responsabila si eficienta a bugetului lor, indiferent de schimbarile sau provocarile pe care le intampina", spune Miruna SENCIUC (foto), CEO BNP Paribas Personal Finance Sucursala Bucuresti.

Desi manifesta o atitudine pozitiva fata de participarea la economia circulara, europenii intentioneaza sa-si intensifice si mai mult acest angajament in viitor. Sortarea deseurilor si reciclarea sunt practicile in care europenii sunt cel mai probabil sa se implice: 65% o fac deja in mod regulat. 1 din 2 europeni declara ca a reciclat mai mult si si-a redus deseurile in ultimii trei ani, italienii, polonezii, danezii si romanii situandu-se in fruntea clasamentului.

De altfel, 6 din 10 europeni declara ca achizitioneaza aceeasi cantitate de bunuri, dar isi reduc deseurile deoarece vand, doneaza sau pastreaza produsele mai mult timp in loc sa le arunce. Aceasta atitudine reflecta responsabilitatea colectiva si dorinta de a evita supraconsumul.

Totodata, un procent de 80% o vad ca pe o modalitate de a-si asigura un venit suplimentar, vanzarea produselor devenind, astfel, o practica obisnuita. Peste 6 din 10 europeni declara ca au vandut bunuri second-hand in ultimul an, cifra care urca la 8 din 10 (77%) in randul persoanelor sub 35 de ani. Castigul mediu lunar din aceste practici se ridica la 77 de euro, de altfel o crestere a veniturilor departe de a fi neglijabila.

27% dintre romani declara ca achizitioneaza in mod regulat produse second-hand (cel putin o data pe luna), cu doua puncte procentuale peste media europeana, iar veniturile suplimentare pe care le obtin din astfel de tranzactii sunt chiar mai mari decat media europeana si ajung pana la 83 de euro. Diferentele intre tari sunt semnificative: in timp ce maghiarii, cehii si slovacii castiga mai putin de 40 de euro venituri suplimentare, suma este aproape tripla in Germania si, mai ales, in Marea Britanie, unde vanzatorii castiga in medie 115 euro.

Europenii se declara la fel de deschisi sa cumpere bunuri second-hand de la un comerciant sau magazin, precum si de la o platforma cu anunturi private (41% si 39%). Prima varianta este preferata mai ales de romani, bulgari si britanici, in timp ce germanii si austriecii o prefera pe cea de-a doua. Desi economia circulara pune accent pe achizitii de tip second-hand si pe reciclare, 3 din 4 europeni declara ca sunt foarte atasati de ideea de a detine posesiuni. Si in acest caz se observa diferente intre generatii, respondentii mai in varsta acordand o valoare mai mare proprietatii decat cei tineri. Ungurii, bulgarii, italienii si romanii se remarca drept cei mai entuziasmati de notiunea de proprietate, in timp ce suedezii, norvegienii si mai ales slovacii, se situeaza la capatul opus al balantei.

Acest demers privind asigurarea durabilitatii produselor poate avea de multe ori consecinte asupra pretului cu care acestea sunt vandute pe piata de catre producatori. Insa europenii sunt constienti de faptul ca acest angajament al brandurilor de a fi mai responsabile poate avea un cost, dar sunt dispusi sa-l accepte. 7 din 10 europeni spun ca sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru produsele care sunt etichetate in acest fel. Romanii, bulgarii si maghiarii sunt clar in favoarea acestui lucru (84%, 83% si 80%), in timp ce francezii si belgienii sunt putin mai reticenti (61% si 63%). Din perspectiva generationala, 8 din 10 tineri sub 35 de ani spun ca sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru produsele pe care se vor putea baza mai mult timp.

Perceptiile consumatorilor asupra gradului de implicare a marcilor variaza. 82% considera faptul ca prin introducerea unor produse sustenabile acestea isi arata angajamentul fata de mediu. Intr-o proportie similara, cred ca este o modalitate de a iesi in evidenta pe piata in care activeaza (78%), dar si o oportunitate de a genera si mai mult profit (77%).