Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese ca Romania (cu putin peste 600 euro) se pozitioneaza printre ultimele tari din UE, pe locul 20 din 22, doar inaintea Ungariei si Bulgariei, pe o scara a acestui indicator cuprinsa intre 2.387 euro in Luxemburg si 399 euro in Bulgaria. Desi reprezinta o problema stringenta doar pentru o parte dintre tarile membre, tema venitului minim este pozitionata in continuare cu prioritate pe agenda de lucru a institutiilor europene.
Specialistii EY Romania Claudia SOFIANU, Partener, lider Impozit pe venit si contributii sociale si Dan RAUT, Manager, Impozit pe venit si contributii sociale, si-au expus punctul de vedere in privinta situatiei din Romaniei.
"Un pas important in acest sens a fost adoptarea de catre Parlamentul European, in toamna anului trecut, a Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat in UE, iar din momentul intrarii in vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune prevederile acesteia in legislatia locala", au precizat specialistii.
Cum a aparut initiativa si cum se concretizeaza?
Momentul "zero" al initiativei a fost anul 2017, cand intreg ansamblul institutional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale. Principiul numarul 6 al acestuia se refera la "salariul minim adecvat" ("fair minimum wage"), cu mentiunea expresa ca in UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucratorilor, considerandu-se ca salariile minime adecvate au un rol important in protejarea categoriilor vulnerabile.
Prin aceasta Directiva se urmareste ca venitul minim sa poata fi determinat transparent si previzibil de catre fiecare stat membru, in conformitate cu realitatea sociala si in acord cu legislatiile nationale. Asta deoarece, in ciuda faptului ca toate tarile UE au o forma sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protectie sociala, in majoritatea cazurilor aceasta remuneratie nu acopera toate costurile unui asa-zis trai decent.
"Rolul acestor praguri de venit minim devine si mai important in contextul economic si social actual, complicat si complex deopotriva, dupa anii de pandemie, crize sanitare, de mobilitate si inflatie in crestere, plus un razboi regional in Europa. Astfel, aceasta initiativa este caracterizata de ambivalenta data in primul rand de necesitatea ameliorarii conditiilor de trai si de munca in Uniunea Europeana, dar si de ideea de a asigura progresul economic si social in cadrul acesteia", a precizat Claudia SOFIANU
"Foarte important de retinut este faptul ca nu toate tarile UE vor avea acelasi venit minim adecvat! Fiecare stat va stabili nivelul acestuia in functie de conditiile sociale si economice, puterea de cumparare, nivelul productivitatii si evolutiile indicatorilor macroeconomici la nivel national, insa avand drept ghid tocmai prevederile directivei europene si principiile pe care aceasta le cuprinde", a adugat Claudia SOFIANU.
Tarile care deja au un salariu minim pe economie stabilit se angajeaza sa modifice nivelul acestuia dupa o formula care sa asigure un trai decent, sa fie in concordanta cu rata inflatiei si sa poata acoperi cosul de cumparaturi minim pentru diverse bunuri si servicii necesare (fara insa a se limita doar la lista celor esentiale, ci sa poata acoperi aditional chiar si anumite cheltuieli dedicate bunastarii si derularii unor activitati recreationale, culturale, educationale sau sociale).
Directiva precizeaza ca statele care au deja implementate politici de protectie sociala privind venitul minim garantat prin acorduri colective, nu vor fi obligate sa introduca acest nou set de reguli privind venitul minim adecvat european, cu conditia sa aiba deja prevazute, prin legislatia nationala, conditii si standarde mai avantajoase decat ceea ce ar rezulta din implementarea acestui concept.
"In vederea calcularii corecte a acestui venit, oficialii europeni recomanda statelor membre sa ia ca punct de pornire valoarea cosului de consum (asa cum este prevazut de rapoartele statistice nationale), ori sa seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie. Spre exemplu, un cos de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentatie, imbracaminte si incaltaminte, asigurarea unei locuinte, dotarea si intretinerea acesteia, produse de uz casnic si igiena personala, servicii, educatie si cultura, ingrijirea sanatatii, recreere si vacanta, fond de economii", a mentionat Dan RAUT
Unde se situeaza Romania la ora actuala?
"Romania face parte din grupul tarilor cu venituri minime statutare, adica in grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute. Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se gasesc in Uniunea Europeana in doar 6 tari, si anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia si Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri intre sindicate si angajatori). Din pacate, Romania nu se situeaza pe o pozitie avantajoasa cand vorbim despre salariul minim garantat la nivel national, dar nici cand vine vorba despre indicele nivelului preturilor pentru consumul final al gospodariilor - actualmente, 55% fiind punctul la care se afla tara noastra", au spus specialistii EY Romania.
Cu privire la veniturile medii, tarile din Europa de Est se regasesc tot in jumatatea de jos a clasamentului. Unele au inregistrat cresteri semnificative in aceasta directie (de exemplu, Letonia, Slovacia, Bulgaria si Lituania), pe cand Romania si Estonia prezinta evolutii mai lente, potrivit unui Raport Eurofound aferent anului 2021.
Este important insa sa se tina cont de marile diferente intre economiile tarilor membre, pe indicatori esentiali, cum sunt produsul intern brut (PIB) si nivelul preturilor de consum. Spre exemplu, in 2021, Irlanda a inregistrat cel mai ridicat nivel al preturilor dintre statele membre, cu 44% peste media UE (care a fost stabilita la 100%), in timp ce in Romania nivelul preturilor a fost cu 45% sub media UE.
Separat, conform celor mai recente date statistice disponibile pentru anul 2022 in tara noastra, observam urmatoarele serii de date relevante:
- Castigul salarial mediu brut: 6.430 lei
- Castigul salarial mediu net: 3.974 lei
- Valoarea cosului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoana adulta singura: 2.708 lei pe luna (astfel cum este prevazut in Raportul Avocatului Poporului)
- Salariul lunar minim brut la nivel national (de la 1 ianuarie 2023): 3.000 lei (caruia ii revine, in functie de deduceri, un net de aproximativ 1.900 lei)
In Romania de azi, salariul minim garantat este cu mult mai mic decat ar fi venitul minim necesar unui trai decent (asa cum prevede Directiva), iar discrepantele pot fi subliniate astfel:
Facand un exercitiu de imaginatie, daca astazi s-ar determina in functie de cosul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat in Romania ar trebui sa fie mai mare cu cel putin 800 lei net.
Mai mult, daca venitul minim garantat in Romania s-ar calcula avand ca reper echivalentul a 50% din castigul mediu brut pe economie - una dintre alternativele de calcul propuse de Directiva - (i.e., 50% din 6.430 lei = 3.215 lei), sesizam ca decalajul ar creste cu inca aproximativ 500 lei net si deci venitul minim garantat in Romania ar trebui sa creasca cu aproximativ 1.300 lei.
Astfel, putem considera ca venitul minim incasat astazi (i.e., 1.900 lei) de un roman este cu 50% mai mic (1.000 lei, in medie, in valori absolute) decat pragul care se presupune ca ii asigura traiul decent.
Calculele de mai sus sunt exemple pentru o persoana adulta singura. Daca, pe de alta parte, am vorbi despre o familie mai numeroasa, care eventual include si copii si/sau alte persoane in intretinere, atunci discrepantele devin cu atat mai mari si ne dam seama ca nivelul de trai din Romania (pentru o buna parte a populatiei) este departe de a fi "decent".
Impactul directivei va putea fi insa masurat in ani buni de-acum incolo, dupa o perioada de implementare, probabil graduala, din partea statelor membre. Sperantele sunt insa ca acest act normativ UE va genera o mai mare transparenta, certitudine, stabilitate si predictibilitate pe piata muncii, iar in vremuri de criza va deveni o ancora pentru cetatenii vulnerabili din tarile UE, implicit si pentru cei din Romania.
