Romania anunta noi obligatii pentru emitentii de criptomonede, un domeniu cu tranzactii suspecte de miliarde de dolari anual

Uniunea Europeana extinde domeniul de reglementare asupra furnizorilor de servicii din domeniul criptomonedelor si a furnizorilor de portofele digitale, in incercarea de a asigura un cadru care sa poata preveni spalarea banilor, dupa ce fenomenul a atins cote ingrijoratoare la nivel mondial, noteaza Ioana Ungureanu, Forensic Deputy Director, si Silvia Iancus, Forensic Senior Consultant, Deloitte Romania.

Conform acestora, posibilitatea de a deschide rapid conturi anonime si de a converti numerar in mod ilicit, precum si existenta mijloacelor de tranzactionare a veniturilor de origine ilicita peste granite sunt doar cateva dintre argumentele care au stat la baza deciziei UE.

"Date fiind numeroasele modificari aduse de Directiva Uniunii Europene 2018/843 privind tranzactionarea cu monede virtuale, precum si folosirea tot mai frecventa a criptomonedelor in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 111 din 1 iulie 2020 privind modificarea si completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Una dintre modificarile aduse de Ordonanta 111/2020 este includerea furnizorilor implicati in servicii de schimb intre monedele virtuale si monedele fiduciare (adica monedele si bancnotele unei tari desemnate ca avand curs legal si moneda electronica acceptata ca mijloc de schimb in tara emitenta) in categoria entitatilor care vor avea, de acum incolo, noi obligatii legate de identificare a activitatilor suspecte", spun specialistii Deloitte.

Miliarde de dolari, spalati prin tranzactii cu Bitcoin

Potrivit unui raport efectuat de o firma americana de specialitate care foloseste analiza datelor pentru a urmari tranzactiile prin intermediul criptomonedelor, organizatiile criminale au transferat in anul 2019 nu mai putin de 2,8 miliarde de dolari in Bitcoin prin intermediul caselor de schimb, o crestere semnificativa fata de 2018, cand suma a fost de aproximativ 1 miliard de dolari.

De asemenea, un grup specializat in analiza tranzactiilor cu criptomonede a urmarit 45 de milioane de astfel de tranzactii efectuate prin intermediul a 20 de case de schimb aflate in top la nivel global, in perioada ianuarie 2009-septembrie 2018. Din analiza efectuata reiese faptul ca 97% din criptomonedele Bitcoin spalate prin intermediul schimburilor ajung in tari cu reglementari relaxate privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. In plus, datele arata ca entitatile criminale au spalat aproximativ 380.000 de monede Bitcoin (echivalentul a 2,5 miliarde de dolari), iar 97% dintre tranzactii au fost efectuate prin intermediul caselor de schimb care nu intra sub incidenta legii.

"Este foarte important sa nu confundam monedele virtuale cu monedele electronice. Acestea din urma reprezinta varianta electronica a bancnotelor fizice si se supun unui regim reglementat. Este de mentionat si ca operatiunile cu monede virtuale presupun un anumit nivel de cunostinte pentru titularii acestora, nefiind printre preferatele infractorilor obisnuiti. Pe de alta parte, acestea confera titularilor un nivel ridicat de anonimitate, fiind preponderent nedetectabile. Din acest motive, sunt atractive pentru activitati infractionale complexe, precum spalarea banilor sau finantarea terorismului", afirma Ioana Ungureanu si Silvia Iancus.

Noi obligatii pentru emitentii de criptomonede

Acestea arata ca, potrivit Legii nr. 129/2019, cu modificarile aduse de Ordonanta de urgenta nr. 111/2020, furnizorii de monede virtuale si portofele digitale, institutiile emitente de moneda electronica si institutiile de plata din alte state membre care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei au obligatia de a asigura respectarea prevederilor legale in materie de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului pentru activitatile prestate. Noile obligatii ale acestor furnizori variaza de la masuri privind cunoasterea clientelei, pentru identificarea riscului asociat acestor servicii si utilizarea acestora in scopuri criminale, identificarea beneficiarului real, pana la monitorizarea si raportarea catre autoritati a anumitor tranzactii. Persoanele juridice care ofera astfel de servicii digitale sunt asadar puse in fata unei noi provocari.

De asemenea, potrivit noilor modificari legislative, furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare si furnizorii de portofele digitale vor trebui sa urmeze un proces de autorizare si de inregistrare, care urmeaza a fi coordonat de catre Ministerul Finantelor Publice.

Mai mult, institutiile emitente de moneda electronica si institutiile de plata au obligatia de a impune contractual agentilor si distribuitorilor prin care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei cadrul de conformare la prevederile Legii nr. 129/2019 si din reglementarile emise in aplicarea acesteia si de a se asigura ca sunt implementate procedurile si sistemele necesare si sunt respectate obligatiile ce le revin acestora, inclusiv prin efectuarea unor verificari.

"Insa o intrebare pare a nu-si gasi momentan raspuns: sunt furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si fiduciare si furnizorii de portofele digitale pregatiti pentru a se conforma cu schimbarile aduse de noile reglementari legislative?", incheie oficialii Deloitte.