Saptamana aceasta este deosebit de importanta pentru politicile economice ale Romaniei pe termen mediu si lung: o delegatie a OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – sau “grupul tarilor dezvoltate”, cum mai este cunoscuta) se afla la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile romane pe marginea candidaturii deja in stadiu avansat a tarii noastre de a adera la organizatie, scrie intr-un material de opinie Mihai Bobocea, purtator de cuvant APAPR - Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania.
Conform acestuia, punctul central al dezbaterilor este raportul de 150 de pagini realizat de expertii OECD privind economia Romaniei, publicat ieri, care contine o serie de recomandari de reforme si politici. ”In timp ce presa de la Bucuresti s-a concentrat deja, in mod perfect justificat, pe aspectele macroeconomice, de finante publice si fiscalitate evidentiate in raport, mai jos voi insista asupra evaluarilor si recomandarilor OECD in zona sistemului de pensii private”, spune Mihai Bobocea.
”Din capul locului trebuie spus ca in absolut toate cele 38 de state membre ale OECD functioneaza sisteme de pensii private bazate pe acumulare si capitalizare, asa cum este si cel introdus de Romania in 2007, la recomandarea Bancii Mondiale si Uniunii Europene. De altfel, pensiile private reprezinta una dintre politicile-cheie unde OECD are expertiza uriasa, pe care o impartaseste membrilor sai prin trei rapoarte periodice importante: Pensions at a Glance, Pension Markets in Focus, Pensions Outlook, dar si o multime de alte studii si articole de analiza. In cele 38 de state membre OECD, fondurile de pensii private insumau la finele anului 2022 un total de 51 de trilioane de dolari americani (51 de mii de miliarde de dolari), adica de peste doua mii de ori mai mult decat in Romania”, transmite reprezentantul APAPR.
El precizeaza ca, contrar parerilor ca pensiile private ar fi ceva exotic sau neobisnuit, care ar exista doar in Romania sau state marginale pe scena globala, o simpla analiza legislativa si a rapoartelor de specialitate emise de OECD arata ca nu mai putin de 22 dintre cele 38 de state membre OECD au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii (“cu inrolare automata”). Sisteme de pensii private obligatorii exista in Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elvetia. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu exista in Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelanda. In unele cazuri, angajatorii sunt obligati sa-si inroleze automat salariatii in fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunta in anumite conditii. In alte cazuri, obligativitatea vizeaza doar anumite categorii de salariati (ex: sectorul public, profesiile cu conditii grele de munca, profesiile liberale, etc.). In toate celelalte 16 state OCDE functioneaza sisteme de pensii private pe baze voluntare.
Care e, deci, mesajul central al expertilor OECD pentru sistemul de pensii private din Romania? „Imbatranirea populatiei Romaniei va continua si in urmatorul deceniu, majorand numarul pensionarilor in timp ce populatia activa, care contribuie, se va reduce. Mentinerea viabilitatii sistemului de pensii presupune ca romanii sa contribuie mai mult pentru propria pensie. (...) Politici de consolidare a pensiilor private sunt de natura sa stimuleze economisirea pentru pensie. Introduse abia in 2007 cu o cota mica de contributie, fondurile de pensii private raman mici in Romania. In 2021, activele acestora valorau circa 8% din PIB, sub media statelor OECD, de 105% din PIB”, arata raportul OECD publicat ieri.
Potrivit oficialului APAPR, expertii OECD mai spun: „Cota de contributie la pensiile private va creste cu un procent, pana la 4,75% in 2024. Exceptiile de la sistemul pensiilor private obligatorii ar trebui eliminate. Cresterea Pilonului II de pensii a fost subminata de politici care au exclus salariati din anumite sectoare (IT, constructii si agricultura) de la obligatia acestei contributii. Astfel de exceptii sunt contrare scopului de a avea un sistem de pensii private solid si stabil. (...) De asemenea, aceste exceptii reduc pensiile viitoare ale acestor lucratori si le cresc riscul de saracie la varsta pensionarii. O alta consecinta este incetinirea cresterii sistemului de pensii private, care completeaza pensia de stat si diversifica sursele de venit la varsta retragerii din activitate.”
Mihai Bobocea arata ca, dupa cum este binecunoscut, in prezent aproape un milion de salariati sunt exceptati de la obligatia de a contributi la Pilonul II pana in 2028: cei din constructii (incepand din 2019), cei din agricultura si industria alimentara (incepand din 2022) si cei din IT (incepand din 2023-2024). Despre ce efecte are aceasta exceptie s-au pronuntat nu doar specialistii OECD, ci si experti locali: Popa (BNR): IT-istii care au contributia la Pilonul II oprita 5 ani vor avea o pensie privata mai mica cu 17%. De altfel, in primul trimestru din 2025, Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) al Romaniei prevede un jalon pentru "eliminarea exceptiilor fiscale din sectorul constructiilor" – intre timp, acestora li s-au adaugat si sectorul agricol si IT-istii – astfel ca, impreuna cu recomandarea venita de la OECD, Guvernul viitor va avea toate motivele sa reviziteze dpdv legislativ aceste exceptii si sa consolideze Pilonul II.
Sectiunea de pensii private din raportul OECD despre Romania concluzioneaza: autoritatile „ar trebui sa majoreze cota de contributie la fondurile de pensii private, asa cum era planificat, pe masura ce reformele recente reduc dezechilibrele din sistemul public de pensii”. Cu alte cuvinte, dupa reforma aplicata in 2023 sistemului de pensii de stat, care va stabiliza, pe termen mediu, situatia financiara a Pilonului I public, autoritatile ar trebui sa se concentreze pe cresterea cotei de contributie virate catre Pilonul II „asa cum era planificat”, adica la 6% din veniturile brute ale participantilor, conform prevederilor initiale din Legea 411/2004 care guverneaza Pilonul II – mai transmite specialistul APAPR.
La final, Mihai Bobocea o concluzionat: ”pe langa PNRR-ul aplicat in parteneriat cu Comisia Europeana, sistemul de pensii private din Romania capata, prin candidatura avansata a tarii noastre la OECD, o noua puternica ancora de stabilitate, menita sa incurajeze autoritatile de la Bucuresti sa elaboreze politici publice in directia corecta, bazata pe cele mai bune practici europene si internationale in materie.”