1asig.ro
1asig.ro

Pandemia grabeste deciziile marilor orase cu privire la limitarea traficului si extinderea spatiului pentru biciclisti si pietoni

5 min. / 1.540 cuvinte
Blocajul produs de pandemia de COVID-19 pare sa fi accelerat schimbarile care erau, deja, analizate anterior de autoritatile locale, cum ar fi transformarea centrelor oraselor in zone mai prietenoase cu pietonii si biciclistii, potrivit studiului Deloitte 2020 City Mobility Index.

PROMO


Orasele care au recuperat din spatiul alocat masinilor pentru a permite distantarea fizica pentru plimbari si ciclism intentioneaza sa mentina aceste schimbari si dupa pandemie, arata studiul, care masoara performanta mobilitatii din 21 de orase din intreaga lume, printre care sapte orase europene - Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona, Londra, Manchester, Roma si Stockholm.

Potrivit studiului, automobilele private, considerate in trecut un simbol al mediului urban, sunt supuse tot mai multor restrictii, avand in vedere ca dezavantajele unui oras centrat pe transportul privat devin din ce in ce mai acute - congestie, calitate slaba a aerului, accidente de circulatie. Barcelona, care, in urma cu cativa ani, a interzis traficul in anumite zone, Stockholm, Londra si New York, care au impus taxe consistente pentru accesul in centrul orasului cu masina personala, dar si Berlinul, care a interzis intrarea masinilor diesel in anumite zone ale orasului, sunt doar cateva exemple in acest sens.

"Marile orase din Romania se confrunta, de asemenea, cu un trafic rutier tot mai aglomerat si, implicit, tot mai poluant. Cu toate acestea, infrastructura pentru deplasarea activa, de genul pistelor de biciclete sau arterele pietonale, este inca precara. Spre exemplu, in Capitala, autoritatile au anuntat derularea unui proiect care cuprinde patru trasee de piste de biciclete, in total 48 de kilometri, care sa lege pista deja existenta pe Calea Victoriei de cele mai importante patru puncte din Bucuresti. Implementarea decurge, insa, lent, iar in multe cazuri pistele trasate sunt greu de utilizat de catre biciclisti", sustine Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania.

Din cele 21 de orase analizate in studiu, sase sunt considerate performante in privinta initiativelor privind protectia mediului (printre care se numara infrastructura de biciclete si masurile de limitare a emisiilor poluante), iar cinci din acestea sunt din Europa, respectiv Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona si Stockholm. La polul opus, cu cele mai putine masuri luate in acest sens, se afla Melbourne, Sydney si Riyadh, se arata in studiul Deloitte 2020 City Mobility Index.

Tot un oras european conduce clasamentul in ceea ce priveste inovatia in domeniul mobilitatii, prin masuri precum asigurarea accesului la tehnologie 5G, utilizarea platilor digitale, sustinere pentru autovehiculele autonome. La acest capitol, Londra este singurul oras considerat lider global. Dintre celelalte orase europene analizate de studiu, Amsterdam si Stockholm sunt considerate performante in domeniu, in timp ce Roma este cel mai slab clasat la capitolul inovatie.

Pe de alta parte, pandemia a impus o noua definitie a sigurantei, care acum include si igiena, mai arata studiul. In trecut, siguranta in trafic presupunea doar evitarea accidentelor si prevenirea infractiunilor in mijloacele de transport in comun. Insa, pe masura ce numarul calatorilor va creste dupa pandemie, o calatorie va fi considerata sigura daca vor fi respectate si conditiile sanitare. Pentru operatorii de transport, acest aspect va presupune implementarea anumitor masuri, de la sisteme de verificare a temperaturii si o reconfigurare a vehiculelor, la inmultirea curselor pentru a reduce aglomeratia. Riscul revenirii la normalitate fara adoptarea unor astfel de masuri este clar, avand in vedere ca populatia ramane reticenta fata de utilizarea transportului in comun din cauza pericolului de imbolnavire.

Studiul Deloitte City Mobility Index, efectuat anual incepand din 2018, isi propune sa masoare performanta mobilitatii urbane pe baza a trei indicatori, respectiv performanta, viziune si accesibilitate. Mai multe detalii despre studiu sunt disponibile aici.

561 accesari