|
|
|
| Powered by Media XPRIMM | |
| Navigare rapida: EDITORIAL | INTERVIU | TENDINTE | PRODUS | |
|
|
|
SURUBELNITA NAZDRAVANA Surubelnita, dupa cum se stie, este doar o unealta - nici buna nici rea. Prost folosita, ea poate rani, bine folosita, ea este un obiect util - depinde de cat de iscusit este cel care o manuieste.
Interviu cu Aurel GUBANDRU, Comisia pentru Buget, Finante si Banci are obligatia de a sprijini dezvoltarea celor doua piete, pe de o parte preluand orice propunere, initiativa de modificare si completare a legislatiei existente, in scopul adaptarii reglementarilor legale la conditiile concrete de punere in practica, iar pe de alta parte, prin continua conlucrare cu autoritatile administrative autonome de reglementare si supraveghere.
Piata casualty europeana va suferi modificari in 2008 Anul 2008 va aduce claselor de asigurari din segmentul
casualty atat o diminuare a primelor, cat si o competitie din ce in ce
mai accentuata, datorata intrarii de noi jucatori pe aceasta piata.
Puteti beneficia de asigurarea CASCO ARDAF pentru autovehiculele inmatriculate
in Romania, protejandu-va in cazul producerii evenimentelor ca: accidente
de circulatie produse din vina proprie, calamitati naturale, furtul autovehiculului
sau furtul prin efractie a unor parti componente, echipamente suplimentare
sau accesorii.
Vrei un loc de munca bine platit?
STIRI
INTERNE STIRI
EXTERNE |
Revista
PRIMM 
|
||||||
 
|
|
|
| EDITORIAL |
|
Jumatate dintre asiguratorii din teritoriu, vizitati in cadrul Programului National "Unde Ma Asigur?", apreciau ca Legea Asigurarii Obligatorii a Locuintei (AOL) va determina scaderea vanzarilor pe asigurarea facultativa corespondenta. Cealalta jumatate insa, salutau initierea ei si o asteptau ca pe un bun instrument pentru a promova vanzarea asigurarilor facultative. Asa au gandit probabil si companiile de asigurari de viata care administreaza fonduri de pensii private, care si-au spus: "Ce ne facem, dupa 17 ianuarie 2007, cu uriasa forta de vanzare pentru pensiile de Pilon II. Ne-ar fi mai bine sa vindem cu ea AOL?" Ma intreb, in final de editorial, de ce ar trebui sa se "raneasca" asiguratorii cu Legea AOL care, mai buna sau mai rea, tot va fi votata de Parlament (datorita caracterului ei de protectie sociala), scazandu-si vanzarile, si sa nu o utilizeze pentru promovarea formei facultative de asigurare? De aceea, pana este adoptata legea cu pricina, haideti sa ne intrebam cum putem folosi cat mai eficient "surubelnita" AOL... sergiu.costache@mxp.ro |
|
  |
|
|
| INTERVIU |
|
Aurel GUBANDRU: In afara procesului legislativ, si ma refer la atributia principala, aceea de a adopta legi, Comisia pentru buget, finante si banci are obligatia de a sprijini dezvoltarea celor doua piete, pe de o parte preluand orice propunere, initiativa de modificare si completare a legislatiei existente, in scopul adaptarii reglementarilor legale la conditiile concrete de punere in practica, iar pe de alta parte, prin continua conlucrare cu autoritatile administrative autonome de reglementare si supraveghere, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, institutii aflate sub controlul Parlamentului, care monitorizeaza continuu aspectele legate nu numai de supravegherea celor doua piete, dar si de imbunatatirea mecanismelor specifice pentru o functionare eficienta a sistemului asigurarilor si pensiilor private. XPRIMM: Este evident ca problematica asociata acestor piete imbraca, de cele mai multe ori, un aspect tehnic foarte pronuntat, necesitand o consultanta de specialitate. In acest sens, cum ati caracteriza colaborarea Comisiei cu reprezentantii celor doua piete, atat cu organismele de supraveghere, cat si cu asociatiile profesionale ale operatorilor? A.G.: Asa cum am afirmat, se poate vorbi de o relatie de colaborare foarte buna cu reprezentantii celor doua organisme de coordonare si supraveghere a pietei de asigurari si a celei a pensiilor private, acestia fiind buni mediatori in relatia legiuitor - piata, respectiv intre deputatii membrii ai Comisiei noastre, ca specialisti mai putin experimentati in domeniile mentionate, si asociatiile profesionale ale operatorilor. Insist asupra acestui din urma aspect, pentru ca el presupune cooperarea intre parti, deopotriva comunicare si negociere, in scopul de a servi interesele legitime ale partilor, inclusiv ale cetatenilor, si pentru indeplinirea obiectivelor lor. De aceea, spre exemplu, in calitatea oficiala pe care o detin, am participat, in septembrie a.c., la Mamaia, la intalnirea - dezbatere cu tema "Dialog si solutii pentru dezvoltarea pietei asigurarilor din regiunea Sud - Est", eveniment gazduit de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, si care a reunit reprezentanti ai pietei regionale de asigurari, ai asociatiilor profesionale din domeniu, respectiv UNSAR si UNSICAR, ai Parlamentului, ai administratiei publice locale, precum si ai mediului de afaceri din regiunea de dezvoltare Sud - Est. De asemenea, in continuarea acestui demers, am participat la un alt eveniment de anvergura, cea de a doua Editie a Conferintei Nationale de Pensii Private, organizata cu sprijinul si participarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care a facilitat dialogul intre autoritati, angajatori si principalii operatori din piata pensiilor private. XPRIMM: Interventiile dumneavoastra din Camera Deputatilor au pus in evidenta o preocupare constanta pentru modul in care calamitatile naturale au afectat, pe parcursul ultimilor ani, viata cetatenilor judetului pe care il reprezentati, Buzau. Ati vorbit in repetate randuri atat despre ineficienta ajutoarelor de stat pentru reconstructia locuintelor, cat si despre modul in care a fost afectata agricultura. Care este, in acest context, opinia dumneavoastra privind proiectul de reducere a expunerii la riscuri catastrofale derulat in cooperare cu Banca Mondiala si, in special, asupra proiectului Legii asigurarii obligatorii a locuintelor? Considerati ca aceasta lege poate contribui eficient la rezolvarea problemelor legate de finantarea post-eveniment a reconstructiei? A.G.: Dupa cum se stie, Romania este una dintre tarile europene expuse in mod semnificativ la dezastre naturale, si ne referim cu deosebire la cutremure, inundatii si alunecari de teren. In contextul in care aceste fenomene meteorologice devin tot mai severe, implicand costuri extrem de ridicate post-eveniment, de reconstructie, consider ca o lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor se impune cu necesitate. Si afirm acest lucru cu atat mai mult cu cat calamitatile din ultimul timp se produc la intervale de timp tot mai mici, creand reale dificultatii guvernantilor in a sprijini cetatenii, zonele afectate, in conditiile in care riscurile producerii unor noi evenimente sunt extrem de mari. Evident, nici Judetul Buzau nu face exceptie. De altfel, daca luam in discutie problema reglementarii asigurarii obligatorii a locuintelor impotriva dezastrelor nationale, vom vedea ca ea trebuie abordata din doua perspective oarecum contradictorii: pe de o parte, cetatenii cu venituri mai mici, care considera ca nu au posibilitatea financiara sa isi asigure locuinta, pe de alta parte, operatorii din piata care considera ca sumele ce urmeaza a acoperi asigurarea sunt prea mici. Consider insa ca vom gasi solutiile optime, ca vom reusi sa facem in asa fel incat rezolvarea problemelor post - eveniment sa fie mult mai eficiente. XPRIMM: V-ati referit, in repetate randuri, in cadrul dezbaterilor din Parlament, la starea sistemului public de sanatate, mentionand lipsa lui de eficienta si calitatea nesatisfacatoare a serviciilor oferite populatiei. Considerati ca asigurarile private de sanatate ar putea constitui o alternativa viabila, pe scara larga? Daca da, este Parlamentul un for care ar putea acorda un sprijin substantial acestei industrii pentru a depasi dificultatile de inceput ale unui astfel de demers? A.G.: Parlamentul poate acorda sprijinul necesar acestei industrii, numai ca Guvernul sau asociatiile profesionale vor trebui sa initieze un proiect de act normativ privind asigurarile private de sanatate. Aici este vorba si de o optiune politica, pentru ca, spre deosebire de asigurarile pentru pensii private, unde banii pot fi folositi de catre asigurati peste 25-30 de ani de la data primei cotizari, asiguratii din domeniul sanatatii au nevoie de sumele respective in regim de urgenta si continuu, atunci cand se imbolnavesc si necesita internarea in spital sau cand au nevoie de medicamente. XPRIMM: Pe parcursul unui singur an, 2004, asigurarile de locuinte au fost deductibile fiscal. Desi durata de aplicare a acestei masuri de incurajare a asigurarilor a fost prea scurta pentru a putea produce efecte substantiale in industria de profil, semnalele au fost pozitive, demonstrand o crestere a interesului public pentru protectia proprietatii prin asigurare si este de presupus ca, pe termen mediu, ea ar fi condus la o crestere semnificativa a gradului de acoperire prin asigurare. In comparatie cu conditiile preconizate pentru implementarea asigurarii obligatorii, sistemul facultativ este mult mai interesant pentru proprietarii din mediul urban carora le poate furniza acoperire pentru mai multe riscuri si la o suma asigurata mult mai mare, corespunzator valorii mai ridicate a locuintelor din aceste zone. Considerati ca ar fi indicat, si posibil, in acelasi timp, sa se reintroduca un astfel de stimulent fiscal pentru a incuraja asigurarile facultative de proprietate? A.G.: Pornind de la faptul ca oamenii cu venituri mai mici suporta greu o asigurare a proprietatii, iata ca deductibilitatea fiscala a asigurarilor pentru locuinte, dupa modelul anului 2004, poate fi o solutie pentru asigurarile facultative. Intr-adevar, locuintele din mediul urban au o valoare mai mare si, implicit, asigurarea este mai scumpa, dar pot fi asigurate impotriva incendiilor, a cutremurelor sau a inundatiilor (mai putin), ori deductibilitatea fiscala poate rezolva aceasta problema. Consider ca in Romania anului 2008 ar putea fi reintrodusa deductibilitatea fiscala a asigurarilor pentru imobilele aflate in proprietatea persoanelor fizice. XPRIMM: Mentinandu-ne in sfera deductibilitatii, va propun sa discutam si despre subiectul asigurarilor de viata. In istoria pietelor de asigurari dezvoltate, facilitatile fiscale oferite la contractarea asigurarilor de viata au constituit principalul motor de dezvoltare pentru un segment de activitate care, astazi, contribuie, in medie, cu peste 60%, la cifra de afaceri a industriei asigurarilor europene. Desi in prezent aceste facilitati fiscale au fost retrase, in cea mai mare parte, cultura asigurarilor de viata, privite atat ca instrument de protectie, cat si de economisire, este deja consolidata si pietele de asigurari de viata continua sa aiba un ritm de dezvoltare superior celui din asigurarile generale. Tinand cont, pe de o parte, de contributia masiva pe care firmele de asigurari de viata o aduc la bugetele tarilor respective si, pe de alta parte, de beneficiile sociale determinate de existenta protectiei si acumularii personale prin intermediul asigurarii, efortul bugetar initial poate fi privit ca o investitie eficienta. Apreciati ca Romania ar putea adopta o politica asemanatoare pentru a incuraja atat dezvoltarea acestei industrii, cat si un comportament economic responsabil in randul populatiei? A.G.: Facilitatile fiscale oferite la contractarea asigurarilor de viata pot constitui, intr-adevar, un factor determinant in dezvoltarea unui sector din zona economicului. Din pacate insa, la aceasta data, nu cred ca Romania este pregatita din punct de vedere al resurselor financiare sa creeze facilitati fiscale in domeniul asigurarilor de viata. Eu vad in asigurarile de viata mai degraba un instrument de economisire, ori posibilitatea ca si argumentele de subventionare a unui asemenea produs sunt destul de reduse. Populatia nu este pregatita, nu are inca un comportament economic adecvat din punct de vedere al accederii la asigurarile de viata. Poate peste 5-6 ani... sper eu! XPRIMM: Intr-o interventie din luna iunie 2007, vorbind despre actiunile desfasurate pentru a marca "Ziua Mondiala a Mediului", ati declarat ca, "fiind antrenati si elevii in aceste actiuni, avem garantia ca peste cativa ani cei care se vor ocupa de calitatea mediului vor fi mai numerosi si mai responsabili". Credeti ca o politica similara, de educare a tinerilor in domeniul financiar inca de pe bancile scolii ar fi indicata si pentru crearea unei culturi economico-financiare a populatiei, astfel incat institutiile financiare din Romania sa se adreseze unui public informat, mai pretentios si capabil sa-si gestioneze resursele financiare proprii cu mai mult discernamant? A.G.: Din pacate, tinerii nosti nu sunt instruiti de pe bancile scolii in domeniul economico-financiar, si ma refer cu precadere la modalitatile in care ar putea sa isi gestioneze propriile fonduri. Situatie care, in mare, ar avea doua motivatii: cei care asigura sau ar trebui sa asigure instruirea sub acest aspect nu au fost, la randul lor, pregatiti de-a lungul timpului in aceasta directie; si in al doilea rand, sunt inca foarte multi copii care beneficiaza de sume extrem de mici de bani. Noi trebuie sa militam pentru a avea dascali, dar si discipline (sau, daca vreti, discipline si apoi dascali) care sa ii pregateasca pe elevi in domeniul gestionarii sumelor de bani de care dispun, in sensul economisirii, al "chiverniselii" bugetului propriu, astfel incat maine, cand vor dispune de resurse financiare mai mari, sa aiba o cultura financiara, sa-si eficientizeze resursele financiare sau, mai tarziu, investitiile pe care le vor face. daniela.ghetu@mxp.ro |
Aurel GUBANDRU, Asigurari la |
  |
|
|
| TENDINTE |
|
Anul 2008 va aduce claselor de asigurari din segmentul
casualty atat o diminuare a primelor, cat si o competitie din ce in ce
mai accentuata, datorata intrarii de noi jucatori pe aceasta piata. andreea.ionete@mxp.ro |
|
|
|
General Director: Sergiu
COSTACHE Executive Director: Adriana
PANCIU |
|
|
| Daca doriti
sa primiti GRATUIT acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati
aici
Daca doriti sa nu mai primiti acest Buletin Informativ de Asigurari, apasati aici |
|
|
|
