|
Interviu cu Mircea OANCEA,
Presedinte,
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
XPRIMM: Domnule Presedinte, va propunem, pentru inceput, o recapitulare.
Ce mai este de facut, din punct de vedere legislativ, pentru ca sistemul
de pensii sa fie complet functional?
Mircea OANCEA: In ceea ce priveste etapa de debut, adica autorizarea
completa a operatorilor, schemelor si fondurilor de pensii private, atat
cele facultative, cat si cele obligatorii, sistemul este pe deplin functional
din punct de vedere legislativ. Regulile de baza dupa care vor functiona
aceste entitati sunt, de asemenea, deja formulate. Pe de alta parte,
legislatia nu va fi niciodata completa, vor exista mereu perfectionari,
in functie de evolutia pietei, de problematica semnalata de operatori
sau de noi, ca organism de supraveghere. Practica isi va spune, cu siguranta,
cuvantul.
Mai sunt cateva aspecte de clarificat din punct de vedere al colectarii
pe Pilonul II. Lucram la metodologia privind aderarea la fondurile de
pensii. Proiectul va fi analizat de un comitet interministerial, reunind
reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, Casei Nationale
de Pensii si ai Comisiei. In momentul de fata, CNPAS tine evidenta tuturor
asiguratilor publici si va fi, in continuare, si institutia de evidenta
pentru Pilonul II. Trebuie stabilit modul in care se vor inregistra actele
de aderare, cum se vor prelucra si transmite aceste informatii, iar pe
aceasta structura se va crea si registrul participantilor la fondurile
de pensii administrate privat.
In acelasi context, trebuie sa stabilim regula dupa care se va proceda
in ceea ce priveste varstele limita de aderare, cea de 35 de ani, pana
la care aderarea este obligatorie, sau cea de 45 de ani, pana la care
aderarea este posibila optional. In principiu, vom alege intre doua variante
posibile: aceea de a raporta data implinirii varstei respective la data
inceperii efective a perioadei de optiune sau aceea de a lua in considerare
numai anul nasterii, astfel incat toti cei care implinesc, in anul 2007,
35 de ani, sa cada sub incidenta obligativitatii, in timp ce tuturor
celor care implinesc 45 de ani, sa li se permita aderarea.
O alta problema interesanta este legata de tinerii care se angajeaza
dupa expirarea termenului legal de optiune din 2007. Trebuie sa hotaram
daca acestia vor fi obligati sa opteze pentru un fond chiar in momentul
angajarii sau vor avea la dispozitie un minim ragaz pentru a studia oferta
si a se decide asupra unui operator. Cred ca cea din urma varianta este
cea mai indicata, dar acest lucru se va hotari ulterior.
XPRIMM: Una dintre atributiile esentiale ale Comisiei este sa vegheze
la functionarea in conditii de siguranta financiara a pietei. Care este
stadiul legislatiei in aceasta privinta? Exista si pentru fondurile de
pensii anumiti indicatori de evaluare care vor fi urmariti?
M.O.: Categoric ca vor exista indicatori de solvabilitate si stabilitate
financiara, dar trebuie sa subliniez ca, in cazul pensiilor private,
avem de-a face cu o abordare diferita fata de cea din asigurari. In cazul
nostru, evaluarea se face distinct. Avem de-a face cu o departajare clara
intre fond si compania care il administreaza, ele fiind entitati juridice
distincte. Fondul se evalueaza pe baza raportarii randamentului investitional
la un randament mediu al pietei. Daca timp de un an performanta proprie
este inferioara acestei valori medii, la o diferenta care depaseste constant
4%, fondul isi pierde licenta. Prin urmare, un fond nu-si poate permite
randamente semnificativ mai mici decat media pietei, ceea ce-l va forta
pe administrator sa fie in permanenta cautare a unui echilibru care sa-i
asigure, pe de o parte, un randament suficient de bun, astfel incat sa
se mentina pe piata, pe de alta parte, un profil de risc acceptabil.
In ceea ce priveste analiza administratorilor, aici suntem mai aproape
de procedurile din asigurari. Acesta este si motivul pentru care, la
nivel european, se discuta deja despre adoptarea unui sistem asemanator
modelului Solvency II, din asigurari. Exista deja o activitate sustinuta
la nivelul Comitetului European pentru Asigurari si Pensii Ocupationale
care va analiza problematica Solvency II cu scopul de a gasi caile pentru
a se adapta acest sistem creat pentru sistemul bancar si de asigurari
si in cazul pensiilor private si a propune, pana la sfarsitul anului
2008, un proiect de directiva in acest sens. Trebuie spus insa ca acest
proces nu va fi unul simplu, dat fiind ca in domeniul pensiilor nu exista
uniformitatea legislativa intalnita, la nivel european, in asigurari,
piata de capital sau sistemul bancar. Este vorba, in primul rand, de
diferenta care exista intre sistemele din Europa de Vest si cele din
Est. Sa nu uitam ca insasi Directiva 41 se bazeaza pe o situatie de fapt
din anul 2001, cand Uniunea Europeana avea 15 state membre. Extinderea
UE a inclus in aceasta problematica situatia tarilor din Centrul si Estul
Europei, tari care au adoptat sisteme de pensii cu caracteristici net
diferite. In statele Vestice, sistemul este preponderent unul ocupational,
cu beneficii definite, in care fondurile sunt constituite de angajator
impreuna cu salariatii si gestionate de angajator.
In acest context, evaluarea stabilitatii financiare a acestor institutii
este in mare masura similara celei din industria asigurarilor. In tarile "noii
Europe" se practica exclusiv sistemul contributiilor definite si
exista aceasta distinctie intre fond si administrator. In aceasta situatie,
daca este adevarat ca nu se poate garanta un nivel al beneficiilor, nu
este mai putin adevarat ca se garanteaza, in orice situatie, existenta
unei pensii.
De aici si necesitatea fondurilor de garantare, entitati rar intalnite
in pietele din Vest. Din punct de vedere al supravegherii, aceasta se
traduce prin obiective si prioritati diferite ale organismelor de supraveghere.
In cazul nostru, chiar in cazul nefericit in care administratorul falimenteaza,
fondul este preluat de un alt administrator, dar pentru aceasta trebuie
sa ne asiguram permanent ca banii sunt in fond si interesele participantilor
la sistem sunt aparate. Evident, pana cand setul de reguli de evaluare
vor fi adoptate la nivel european, va trebui sa cream unul propriu, atat
pentru societati, cat si pentru fonduri.
Noi ne-am propus ca, pana la sfarsitul anului, sa avansam un set de indicatori
pentru analiza solvabilitatii si riscului la nivelul companiilor de pensii,
pentru ca nu vrem sa avem administratori care dau faliment. Dorinta noastra
este sa avem administratori care sa detina in permanenta resursele financiare
pentru a-si acoperi obligatiile, iar in cazul in care acestia au optat
pentru a garanta participantilor la fond un anumit nivel minim al randamentului,
sa poata completa, din resurse proprii, eventualul deficit de randament.
Nivelul minim de 4 milioane al capitalului social nu este o garantie
suficienta. Dimpotriva, aceasta suma este un minim necesar pentru inceputul
activitatii.
Doresc sa accentuez ca legea nu obliga administratorii la obtinerea unui
anumit randament. Este in totalitate la latitudinea acestora daca decid
sa promita, prin prospectul schemei de pensii, un randament minim garantat.
Pentru a ne asigura insa ca aceasta promisiune, daca ea exista, va fi
indeplinita, administratorii trebuie sa constituie anumite provizioane
tehnice. Astfel, am elaborat deja o norma care sa reglementeze provizionul
schemelor de pensii. Prin acest act normativ se precizeaza modalitatea
de calcul, regula si termenul de revizuire a acestor provizioane, care
sa fie adaptate la randamentul promis, precum si modul de constituire
si provenienta a sumelor pentru constituirea lor, si anume din surse
proprii ale administratorului si nu din activele fondului. Provizioanele
se vor constitui intr-un cont distinct si vor fi pastrate la depozitar.
XPRIMM: O buna parte dintre operatorii deja autorizati pe Pilonul
III sau care se considera foarte aproape de acest moment au declarat
ca data probabila a startului campaniei de marketing ziua de 1 mai. Considerati
ca este un termen realist? Care apreciati ca va fi structura pietei de
pensii private facultative in acel moment?
M.O.: Termenul este realist, dar nu cred ca vor fi prea multe companii
care vor putea opera la aceasta data. Cred ca in a doua jumatate a anului
2007 se vor inregistra primele contributii, iar "boom-ul" acestui
segment va avea loc in 2008. Acest lucru depinde si de nivelul de informare
a managerilor de resurse umane si de disponibilitatea acestora de a promova
acest tip de beneficiu. Oricum ar fi, eu nu cred ca, in 2007, vom simti
o crestere spectaculoasa a pensiilor facultative. Dar, odata cu includerea
acestor beneficii in bugetele companiilor pentru 2008, se va inregistra
si o crestere a acestei piete.
In plus, pana la sfarsitul anului, vom avea cel putin sase administratori
pe piata. Doi sunt deja autorizati si patru sunt in plin proces de autorizare.
Este in proces de autorizare si prima societate de investitii care va
veni cu un alt tip de experienta fata de cele din asigurari. Aceasta
va da culoare pietei si cred ca va fi benefica prezenta unui astfel de
actor in piata.
XPRIMM: Va propun sa reluam si sa incercam sa lamurim pozitia CSSPP
in legatura cu un subiect care continua sa starneasca vii controverse:
pensii private facultative vs. asigurari de viata cu componenta de capitalizare.
Dincolo de faptul ca in Romania produsele de asigurare mentionate nu
sunt incluse, in mod clar, in Pilonul III, care sunt diferentele intre
cele doua tipuri de produse financiare care determina Comisia sa considere
confuzia intre ele ca pe un potential pericol pentru clienti?
M.O.: Din punct de vedere al structurii produselor, cele doua tipuri
sunt destinate acoperirii unor nevoi diferite. Pensia privata este un
produs clar de acumulare, pe cand asigurarea acopera, in principal, un
risc, componenta de acumulare fiind secundara. De aici rezulta diferente
majore in ceea ce priveste costurile. In cazul asigurarilor, costurile
sunt mai mari pentru ca alocarea fondurilor se face, mai ales in prima
perioada a contractului, in principal pentru acoperirea riscului.
Pe de alta parte, contributiile la fondurile de pensii sunt investite
inca din prima zi. Din pacate, necunoasterea acestor diferente creeaza
o falsa asteptare in randul clientilor, care vor ca ambele produse sa
aiba acelasi rezultat. Ori, la sume egal investite, randamentul nu poate
fi acelasi. Aceste produse au fost promovate drept pensii atat timp cat
nu a existat o legislatie in acest sens, dar nu se mai poate permite
folosirea acestui termen de "pensie"
pentru ca induce in eroare clientii. Am luat aceasta decizie pentru a
nu afecta pensiile facultative si pentru a nu crea confuzie in randul
populatiei.
In plus, exista diferente majore din punct de vedere legislativ, fiscal,
al supravegherii si al organizarii care au, de asemenea, importanta.
Modul de gestionare a riscurilor este distinct, colectarea este diferita....
Pe scurt, diferentele sunt substantiale chiar daca la prima vedere, produsele
par comparabile.
XPRIMM: Ramanand in sfera Pilonului III, exista semnale privind interesul
unor entitati europene de a oferi pensii private facultative in Romania?
Care sunt conditiile in care ar putea opera acestea?
M.O.: Am avut un singur semnal, din partea AIG Polonia, cu privire
la vanzarea de pensii facultative, dat fiind ca operatorul roman din
grup, AIG Life, si-a exprimat dorinta de a activa doar pe Pilonul II.
Oricum, nu cred ca administratorii straini vor fi prezenti la un nivel
semnificativ. In plus, Pilonul III ofera deductibilitati care nu sunt
aplicabile operatorilor externi, decat in cazul in care se autorizeaza
in Romania.
In ceea ce priveste Pilonul II, acesta nu intra sub incidenta pensiilor
suplimentare ocupationale, prin urmare nici nu se supune Directivei cu
privire la circulatia libera a serviciilor financiare. In fapt, contributiile
la pensiile din Pilonul II se dreneaza din contributiile la asigurarile
sociale. In aceasta privinta, interpretarea pe care noi o dam legii este
conforma cu cea a Bancii Nationale a Romaniei.
Este adevarat ca a aparut ideea de pensii ocupationale si in Romania,
in sensul in care anumiti administratori vor crea fonduri destinate anumitor
categorii profesionale. Dar legea permite si altor persoane sa adere
la aceste fonduri. Au existat chiar presiuni pentru a modifica legea
in asa fel incat sa se creeze fonduri cu circuit inchis, dar acest lucru
nu a fost posibil pentru ca am fi creat astfel un pilon de pensii ocupationale,
mai restrictiv decat cel actual. Cred ca sistemul adoptat in Romania
are avantaje, intrucat lasa angajatul sa aleaga. In acelasi timp, pune
mai multa responsabilitate pe umerii contribuabilului si al Comisiei
de Supraveghere.
XPRIMM: Exista numeroase voci care sustin ca sistemul de pensii private
este suprareglementat pentru ca "romanii sunt patiti". Considerati
ca ar trebui ca, dupa atingerea unui anumit nivel de maturizare a pietei,
sa se adopte reglementari mai "liberale"?
M.O.: Exista aceasta posibilitate, dar nu din punct de vedere al
autorizarii. Eu cred ca si limitele impuse politicii investitionale sunt
destul de permisive. Spre exemplu, 50% din portofoliu in actiuni este
mai mult decat permisiv, mai ales ca este vorba de pensii, iar 70% in
titluri de stat este suficient. Din cate stiu eu, Irlanda are niste reguli
mult mai restrictive, iar daca luam in consideratie faptul ca piata din
Romania este la inceput, atunci putem spune ca regulile sunt adaptate
la realitatile romanesti.
Sa nu uitam ca in Romania a existat, in anii '96-2000, o problema legata
de calculul activului in ceea ce priveste fondurile de investitii. Acesta
este unul dintre motivele pentru care nu se admit, de exemplu, investitiile
mobiliare care, desi in acest moment par extrem de rentabile, au un caracter
destul de volatil si pot antrena o doza mare de subiectivism la evaluare.
Se vor putea insa tranzactiona obligatiuni ipotecare, care vor fi listate
pe bursa, similar obligatiunilor municipale sau titlurilor de stat. De
fapt, intreaga filozofie care sta la baza acestui sistem este aceea de
a avea reflectata in valoarea activului net, valoare data zilnic de bursa
pentru valorile mobiliare tranzactionate.
Din acest motiv ne gandim chiar sa impunem un anumit tip de investitii
chiar si pe pietele cotate. Sa nu uitam ca tot actiuni cotate sunt si
cele de pe RASDAQ. Totusi, acest sistem alternativ are un volum de tranzactionare
foarte redus, cu o lichiditate foarte scazuta. Majoritatea acestor titluri
se tranzactioneaza intr-o masura foarte mica, ceea ce nu convine din
punctul nostru de vedere pentru lichiditatea necesara investitiilor fondurilor
de pensii. Pe scurt, nu putem pierde din vedere ca piata de capital romaneasca
este ea insasi la inceput si are un grad de volatilitate ridicat.
XPRIMM: Ati declarat recent ca CSSPP va sprijini modificarile legislative
care ar putea conduce la marirea volumului de contributii in sistem (ridicarea
sau chiar eliminarea pragului de 15% din Pilonul III, scurtarea perioadei
in care procentul contributiei din Pilonul II va creste). Exista un orizont
de timp predictibil pentru punerea in discutie a unor astfel de masuri?
M.O.: Este greu de estimat cand s-ar putea face aceste modificari.
Comisia poate promova aceste modificari, dar, in final, Guvernul este
cel care trebuie sa-si asume o astfel de decizie. Personal, cred ca acest
15% creeaza un handicap pentru cel intrat mai tarziu in sistem, in sensul
in care ii va fi foarte greu sa recupereze prin volum durata mai scurta
de contributie. Totusi, ca intotdeauna, exista argumente pro si contra.
De exemplu, limita de 15% poate constitui un mijloc de presiune pentru
declararea veniturilor reale. De asemenea, marirea contributiei in Pilonul
II ar fi benefica pentru randamentul sistemului si, din acest punct de
vedere, voi sustine o astfel de masura.
Totul depinde insa de buget, de modul in care efortul bugetar cerut de
o astfel de masura se va combina cu efectele proiectatei reduceri a contributiilor
la asigurarile sociale. Chiar daca exista un optimism general in legatura
cu evolutia economiei, nu stim cu adevarat ce o sa se intample maine.
Prin urmare, desi cred ca aceste masuri ar fi in interesul dezvoltarii
sistemului de pensii private si le voi sustine, nu pot sa fac estimari
cu privire la un termen de implementare.
XPRIMM: Multumim!
daniela.ghetu@mxp.ro
sus
|
Mircea OANCEA,
Presedinte,
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
Asigurari la
www.1asig.ro
|
