1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling
Leonardo Badea (BNR): Moneda ...

Leonardo Badea (BNR): Moneda digitala emisa de bancile centrale - intre provocari si scenarii

Traim vremuri incerte, cu cel putin trei crize suprapuse, criza climatica, criza COVID-19, conflictul din Ucraina, iar implicatiile acestor crize sunt profunde, atat la nivel economic, cat si la nivel social. O rezultanta interesanta si deopotriva provocatoare a acestor crize ale ultimilor ani este aceea ca am asistat la o accelerare a evolutiei noilor tehnologii, iar transformarea digitala a patruns si a marcat dezvoltarea a diverse domenii, de la sectorul medical la sectorul verde.

Transformarea digitala reprezinta nu doar o cerinta a vremurilor actuale, ci si o evolutie fireasca in dezvoltarea societatii cunoasterii si, evident, in aceste conditii, impactul transformarii digitale se manifesta si asupra sistemului de plati.

Pandemia ne-a oferit cateva lectii. Pe de o parte a fost vorba de dinamismul firesc si de acceptarea larga a noilor tehnologii, pe de alta parte, trebuie sa admitem, a fost vorba si de restrictiile asociate precum si de ingrijorarea (mai ales in primele faze ale pandemiei) privind transmiterea virusului prin intermediul banilor. Restrictiile impuse si teama resimtita mai mult sau mai putin acut au determinat o crestere a utilizarii platilor digitale, in defavoarea platilor in numerar. Unele banci centrale au introdus chiar proceduri de carantinare sau sterilizare a banilor tocmai pentru a asigura populatia ca banii sunt siguri de utilizat. Alte banci centrale au incurajat si au indemnat populatia sa recurga la plati digitale si sa renunte pe cat posibil la platile in numerar. Sigur ca in aceasta situatie trebuie sa avem in vedere si faptul ca de multe ori platile digitale nu reduc la zero riscul de contaminare, ci presupun totusi ca in unele cazuri, platitorul sa intre in contact cu terminalul oferit de vanzator pentru a valida plata. De asemenea, nu putem face abstractie de consumatorii care nu detin un cont bancar si deci nu pot efectua decat plati in numerar, promovarea platilor digitale in detrimentul celor care implica numerar ridicand astfel o problema de incluziune. Dincolo de diferitele abordari si puncte de vedere, concluzia pe care o putem enunta astazi, dupa doi ani de pandemie, este aceea ca pandemia a avut un rol activ in accelerarea tranzitiei catre plati digitale pe scara larga.

Este foarte adevarat ca discutia trebuie nuantata, ca transformarea digitala nu implica o renuntare efectiva si imediata la bani in forma lor clasica si ca este posibil sa asistam chiar la o rezistenta la schimbare, la o opozitie la adoptarea generalizata a platilor digitale din partea unor categorii de populatie. Ceea ce este insa de remarcat este faptul ca se discuta tot mai mult in acest context despre monedele digitale emise de bancile centrale (central bank digital currency - CBDC). Astfel, discutam despre o moneda digitala, care fara a avea o existenta fizica, palpabila este emisa de o banca centrala, este garantata si sustinuta de increderea bancii centrale respective. Este in fapt alter ego-ul digital al unei monede fiat si comporta proprietatile si avantajele monedei fiduciare, alaturand in acelasi timp privilegiile care insotesc formatul digital, cum sunt scaderea costurilor tranzactiilor, cresterea vitezei de realizare a acestora, dar si mult-cautatul atu al eficientei transferurilor internationale. Proiectate cu prudenta, monedele digitale emise de bancile centrale pot oferi mai multa siguranta sistemelor de plati si costuri mai mici de functionare. Moneda electronica nu este nimic altceva decat o moneda "preplatita", unitatea valorica creata si stocata electronic fiind exact in cuantumul monedei fiduciare puse la dispozitia de catre beneficiar emitentului de moneda electronica. Nu trebuie asadar facuta confuzie intre monedele virtuale si monedele electronice. Acestea din urma reprezinta mijloace de plata emise doar de catre entitati autorizate, fiind general acceptate pentru achizitionarea de bunuri sau servicii. In schimb, monedele virtuale pot reprezenta un mijloc de schimb doar daca sunt acceptate ca atare de catre cealalta parte contractanta (un comerciant sau o persoana fizica).

Rezumand, principalele caracteristici ale CBDC includ: sunt emise de bancile centrale si sunt sustinute si garantate de acestea, sunt usor transferabile peer-to-peer, sunt proiectate cu un curs stabil in raport de moneda fiduciara, ofera eficienta si siguranta crescute sistemelor de plati, pot facilita si diminua costurile platilor transfrontaliere. Este evident insa ca momentan nu exista solutii unitare, ci trebuie gandite solutii flexibile pentru a raspunde la o serie de intrebari legate de momentul si modalitatile de introducere a unei astfel de monede si de a gasi acel echilibru fragil intre a asigura larga acceptabilitate a unei astfel de monede si a nu o transforma preponderent in mijloc de stocare a valorii, care ar atrage dupa sine alte riscuri (de ex., retrageri masive de capital).

Vor fi cu siguranta voci care vor vorbi in apararea monedei clasice si a platilor in numerar; la fel cum vor fi si voci care vor sustine platile digitale si necesitatea introducerii unor monede digitale emise de bancile centrale. Ce este cert insa este aceea ca asistam la o schimbare profunda in comportamentul consumatorului.

Asadar, dezbaterea privind viitorul sistemului monetar si rolul pe care ar putea sa il joace monedele digitale emise de bancile centrale releva controverse si dezvaluie o intreaga panoplie de abordari si argumente, distribuind opiniile pe o axa care uneste extremele raportului de opozitie optimism-pesimism, o abordare transanta fiind dificil de enuntat. Desigur, optimistii au de partea lor argumentele care clameaza avantajele indiscutabile, in timp ce pesimistii concentreaza esenta vulnerabilitatilor. Mai mult, exista opinii care afirma ca deja avem bani digitali sub forma depozitelor, a cardurilor si a aplicatiilor mobile si prin urmare, nu avem nevoie de o moneda digitala emisa de banca centrala. Unul dintre contraargumente ar putea fi reprezentat de avantajele tehnologiei Distributed Ledger Technology (DLT), care ar putea fi aplicata cu succes in cazul CBDC. Aceasta tehnologie, desi nu este neaparat noua, este creditata cu potentialul de a schimba radical modul de functionare al diferitelor sisteme, nu doar a celui financiar, in esenta propunand o alternativa descentralizata in locul mecanismelor clasice, centralizate, eliminand practic necesitatea existentei unei autoritati centrale si permitand stocarea unui volum mare de informatii, in conditii de eficienta si securitate. Avantajul indiscutabil al acestei tehnologii este nivelul ridicat de securitate si capacitatea sistemului de a se actualiza, inregistrand tranzactiile efectuate in mod rapid si eficient din punctul de vedere al costurilor, crescand in acelasi timp accesibilitatea si asigurand incluziunea financiara. Tehnologia permite practic crearea unei baze de date permanente, care se actualizeaza continuu si al carei istoric nu poate fi sters, inregistrarile ramanand memorate definitiv.

Intrebarea la care diferite institutii si organisme internationale incearca sa raspunda in acest moment se refera la cum pot fi capitalizate avantajele evidente ale acestei tehnologii de catre bancile centrale, avand in vedere sarcinile lor principale, si anume, de a mentine stabilitatea preturilor si de a asigura stabilitatea financiara.

Unele tari au emis deja o astfel de moneda sau deruleaza proiecte pilot in acest sens, altele analizeaza implicatiile unui astfel de demers. Mentionez doar cateva exemple in acest sens. Bahamas, Nigeria, Caraibe de Est au lansat monede digitale. China si Suedia deruleaza proiecte pilot pentru a testa acceptabilitatea si eficienta monedei digitale. Canada, Franta, Elvetia, UK si SUA exploreaza posibilitatile privind emiterea monedelor digitale.

Actualitatea dezbaterilor privind inglobarea tehnologiilor digitale in transformarea sistemului monetar este evidenta urmarind preocuparile recente ale diferitelor institutii si ale multor economisti, dar si pletora de studii, rapoarte, proiecte concentrate pe aceasta tema. Banca Reglementelor Internationale (BIS) a publicat in septembrie 2021 raportul cu titlul Central bank digital currencies: system design and interoperability in care abordeaza structura unui sistem care incorporeaza CBDC, precum si problematica alocarii rolurilor si a responsabilitatilor intre banca centrala, mediul public si cel privat. Bancile centrale care au contribuit la raport s-au exprimat in favoarea unui sistem bazat pe colaborarea si impartirea rolurilor intre mediul public si cel privat, avand in vedere responsabilitatile bancilor centrale in domeniul politicilor publice si preocuparile entitatilor private legate de piata si de interesul actionarilor. Desigur, este posibila o varietate de scenarii privind alocarea functiilor intr-un viitor sistem CBDC, in raport cu particularitatile specifice diferitelor jurisdictii, raspunzand in esenta cerintelor legate de accesul la bani, si din perspectiva incluziunii sociale, de validitatea tehnica a sistemului si rezilienta la atacuri cibernetice, de diversitatea sistemelor de plati, de eficientizarea platilor transfrontaliere si, nu in ultimul rand, de asigurarea confidentialitatii concomitent cu respectarea cerintelor legate de combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. Un alt aspect cheie mentionat se refera la interoperabilitatea sistemului CBDC, cerinta esentiala pentru a asigura integrarea sa in sistemul general de plati, atat din perspectiva tehnica, cat si legala.

Tot Banca Reglementelor Internationale (BIS) a publicat in raportul sau anual aparut in luna iunie 2022 si o perspectiva asupra viitorului sistemului monetar, in care abordeaza posibilitatea transformarii sistemului monetar prin includerea unei monede digitale emise de autoritatea monetara. BIS plaseaza metaforic bancile centrale in rolul trunchiului care sustine functionarea sistemului financiar, subliniind inca o data rolul bancilor centrale, care desigur ca vor continua sa reprezinte elementul de robustete, sa confere credibilitate si sa constituie garantia stabilitatii financiare. Raportul reitereaza ideea cooperarii dintre bancile centrale si stakeholderi pentru a capitaliza avantajele inovatiei in sensul promovarii tranzactiilor rapide si sigure, raspunzand in acelasi timp si dezideratelor incluziunii financiare si confidentialitatii. Este evident ca viitorul sistemului monetar se bazeaza primordial pe avantajele oferite de transformarea digitala, care poate aduce flexibilitatea si adaptabilitatea necesare, in acord cu nevoile reale actuale ale populatiei si ale mediului de afaceri.

De asemenea, BIS a coordonat diverse proiecte avand ca teme centrale CBDC (www.bis.org). Mentionez in acest sens proiectul Jura, care se concentreaza asupra transferurilor cross-border, proiectul Dunbar care a utilizat o platforma pentru decontari internationale folosind monede digitale emise de mai multe banci centrale, sau proiectul Helvetia care a urmarit testarea tehnologiei DLT pentru decontari, implicand in experiment alaturi de banca centrala si banci comerciale.

Preocuparile BIS concretizate in numeroase studii, rapoarte si proiecte privind CBDC conduc catre o serie de concluzii generale, printre care aceea ca abordarea va trebui sa fie una adaptata nevoilor particulare ale fiecarei jurisdictii, tinand seama de obiectivele politicilor publice si de conditiile specifice ale pietei si aceea ca in centrul preocuparilor privind designul sistemului trebuie asezate nevoile utilizatorilor, privite atat prin prisma determinantilor actuali, dar si ca evolutie viitoare. Este necesar ca aceasta constructie sa fie realizata cu prudenta si concentrandu-se pe dezideratul flexibilitatii.

Si Rezerva Federala a SUA a publicat in ianuarie 2022 un raport intitulat Money and Payments: The US Dollar in the age of Digital Transformation, in care prezinta functiile si avantajele CBDC, precum si controversele din jurul unei astfel de monede. Principalele avantaje pe care le-ar putea aduce introducerea CBDC includ eficientizarea platilor transfrontaliere, promovarea incluziunii financiare, dar si consolidarea rolului international al dolarului. Provocarile care ar trebui luate in calcul includ schimbarile in structura sistemului financiar al SUA, riscul de retrageri masive de capital, dat fiind faptul ca CBDC ar fi privit ca o optiune foarte atractiva mai ales de catre utilizatorii cu aversiune la risc in situatii de criza, impactul asupra politicii monetare si al controlului asupra ratei dobanzii, prin modificari asupra rezervelor din sistemul bancar, riscuri operationale si de securitate cibernetica, dar si obtinerea echilibrului intre necesitatea asigurarii confidentialitatii si implementarea masurilor de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Intr-adevar, implicatiile introducerii CBDC sunt multiple si este necesara o analiza realista si lucida a acestor implicatii, mai ales prin prisma obiectivelor de stabilitate financiara si de stabilitate a preturilor. Literatura (Fern?ndez-Villaverde si Sanches, 2019; Schilling, Fern?ndez-Villaverde, Uhlig, 2020) consemneaza asa-numita trilema a CBDC, care afirma ca la un anumit moment, banca centrala poate atinge maxim doua din cele trei obiective principale in situatia emiterii CBDC (eficienta, stabilitate financiara si stabilitatea preturilor). Eficienta si actiunile pentru descurajarea retragerilor masive de capital au impact asupra inflatiei; pe de alta parte, posibilitatea aparitiei unor retrageri semnificative de capital in situatii extreme, ca lichidare masiva a activelor reale sau ca afectare a stabilitatii preturilor, nu poate fi complet exclusa si este intotdeauna dificil de gestionat.

Avand in vedere avantajele si riscurile identificabile la acest moment, pot fi explorate o serie de scenarii privind implementarea CBDC (Ole, 2017):

- Scenariul utilizatorului de bani, in care CBDC este echivalent cu o forma electronica de numerar;

- Scenariul managerului de bani, in care CBDC este privit ca mijloc de rezerva universala, accentuand functia de stocare a valorii pe care o indeplinesc banii.

- Scenariul creatorului de bani, in care CBDC este moneda oficiala de cont.

Exista mai multe riscuri in cazul introducerii unei CBDC, de aceea acest proces nu este unul facil si necesita o analiza aprofundata pentru a se putea diminua riscurile asociate. Desi lansarea de moneda digitala de catre bancile centrale, va deveni probabil o necesitate pentru a se adapta cerintelor de simplificare a procesului de utilizare a banilor intr-o economie digitala, in care viteza de realizare a operatiilor este in continua crestere, totusi nu trebuie neglijate riscurile asociate acestui proces. Din analizele care s-au facut pana acum, s-au identificat ca fiind principale patru categorii de riscuri:

1. Riscuri de natura economica. Sunt date tocmai din modalitatea in care are loc emisiunea de CBDC. Daca o moneda digitala este emisa de catre o banca centrala liber, necorelat cu dinamica economie si a schimburilor de bunuri si servicii, politica monetara ar fi afectata, fiind slabita si supusa exacerbarii riscului inflationist.

2. Riscuri de natura financiara. Riscurile financiare includ riscul cursului de schimb si alte riscuri, precum cele operationale. O CBDC ar trebui sa fie doar o alta forma de bani a bancii centrale. Dincolo insa de accesul la un activ sigur, moneda digitala emisa de bancile centrale ar putea fi detinuta in volume mari si fara costuri semnificative, accelerand rularile digitale de bani lucru care trebui analizat cu mare atentie.

3. Riscuri cyber. De asemenea, exista riscul ca un sistem CBDC centralizat sa sufere intreruperi din cauza atacurilor cibernetice. Chiar si o scurta intrerupere ar putea afecta negativ credibilitatea sistemului financiar, precum si o categorie importanta de utilizatori, prin perturbarea tranzactiilor financiare ale tuturor.

4. Riscuri privind incalcarea drepturilor personale. Daca sunt proiectate inadecvat, CBDC-urile au potentialul de a fi utilizate ca instrumente de supraveghere si control. Intr-o lume a banilor programabili, identitatea digitala este recomandat sa fie protejata. Este adevarat faptul ca identitatea digitala este necesara pentru a lupta impotriva fenomenelor de frauda fiscala si a spalarii banilor, precum si a finantarii terorismului. Dar deocamdata nu exista niciun motiv monetar pentru a combina CBDC cu identitatea digitala.

O arhitectura stratificata a noului sistem de plati este necesara pentru a evita riscurile implementarii unei CBDC. Intr-o anumita masura, prevenirea riscurilor CBDC revine societatii in ansamblu. Esential pentru atenuarea riscurilor este proiectarea unei CBDC de la inceput pentru a preveni posibilitatea acestor riscuri. In acest sens, este necesara o arhitectura stratificata.

- La nivelul de baza se afla o moneda digitala emisa si garantata de catre o banca centrala.

- In unele opinii, urmatorul strat este alcatuit din banii digitali emisi de bancile comerciale (care ii pot crea atunci cand acorda imprumuturi, asa cum fac in prezent in activitatea uzuala de creditare). De asemenea, exista analize care subliniaza ca CBDC-urile trebuie sa fie remunerate cu dobanda in cazul detinerii sub forma de depozit sau printr-un sistem de bonificare, acest lucru putand fi un instrument care catalizeaza mecanismul de transmitere a deciziilor de politica monetara in economie .

- In cele din urma, pe ultimul strat sunt aplicatiile comerciale - portofele, aplicatii, gateway-uri, dispozitive si asa mai departe, in care sunt incorporate platile.

O arhitectura CBDC stratificata cu doua sau trei straturi are potentialul de a stimula inovatia, proliferand urmatoarea generatie de aplicatii de plata si modelele de afaceri digitale care pot fi folosite in beneficiul intregii societati. Poate ca un prim pas prudent ar fi ca initial, CBDC sa suplineasca rolul actual al bancnotelor si al monedelor materializate, urmand ca ulterior sa ii poata fi adaugate alte functii, care in prezent sunt specifice monedei scripturale.

“Este evident că această tehnologie se poziționează față de abordarea clasică, tradițională a sistemului monetar ca o alternativă digitală viabilă, deși desigur imperfectă, cel puțin pentru moment. De-a lungul timpului, au existat tehnologii care pot fi clasificate în zona inovațiilor disruptive și care, la momentul apariției lor, păreau incerte, nesigure, problematice chiar, dar astăzi nu ne-am mai putea imagina existența noastră fără aportul lor. 

Cred totodată că este rațional și realist să acceptăm în acest moment că transformarea digitală nu poate ocoli sistemul monetar. Viitorul acestuia este evident condiționat de flexibilitate și de capacitatea de adaptare la rigorile digitale ale momentului. Nu voi afirma că sistemul actual este caracterizat de obsolescență, ci doar că este deopotrivă necesar și inspirat să lăsăm ca noile tehnologii digitale să își dovedească utilitatea în sensul capitalizării avantajelor în această tranziție către o nouă eră, mai verde și mai sustenabilă. 

Mult mai departe de procesul transformării digitale, dar foarte aproape de înțelegerea subtilă a caracteristicilor umane, poetul Publius Ovidius Naso spunea că ”timpurile se schimbă și noi ne schimbăm odată cu ele”, aceasta fiind esența unui proces evolutiv al deprinderilor și obiceiurilor societății umane, care continuă să ne conducă și astăzi spre schimbare și asumare”.