"O analiza a evolutiei inflatiei in Romania pe parcursul ultimilor 20 de ani evidentiaza numeroase cicluri pe termen mediu, influentate de conjuncturi locale si internationale specifice momentului si adesea foarte diferite. Putem spune ca exista un punct care separa tendintele de evolutie pe plan local in raport cu cele europene, acesta fiind in preajma anului integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Graficul de mai jos prezinta aceasta evolutie pentru Romania si economiile din spatiul economic european utilizand indicii armonizati ai preturilor de consum calculati si publicati de Eurostat (dinamica inflatiei in Statele Unite ale Americii este adaugata pentru completarea imaginii de ansamblu).
Dincolo de toate particularitatile fiecarui an, graficul de mai jos arata o modificare structurala foarte importanta care face ca situatia din prezent sa fie fundamental diferita de contextul economic si financiar al Romaniei din perioada de inceput a intervalului analizat. Aceasta diferenta este atat de contrastanta incat poate fi observata de oricine priveste atent graficul, fara a necesita cunostinte de specialitate.
Anterior aderarii la Uniunea Europeana, pentru perioada 2002-2007, se observa ca nivelul si dinamica inflatiei in Romania au fost substantial diferite de tendintele momentului la nivel european si global. Pentru acelasi interval de timp se observa insa si un proces consistent de convergenta catre nivelul general si evolutiile de ansamblu ale inflatiei in spatiul economic european. In opinia mea, aceasta ilustreaza, o data in plus, decuplarea majora care a existat in trecut intre economia Romaniei si cea europeana, dar si transformarea importanta pe care aceasta a parcurs-o in perioada respectiva, precum si efortul bancii centrale suprapus demersului de pregatire si apoi de trecere la tintirea inflatiei.
Tot pe grafic observam ca dupa 2007, cand inflatia din Romania a redus semnificativ ecartul major pe care il avea fata de nivelul observat in majoritatea celorlalte economii europene, a urmat o perioada de aproximativ 5 ani, pana in 2012, in care, desi dinamica inflatiei pe plan local a fost mult mai sincronizata cu evolutiile din plan european, totusi nivelul a ramas in majoritatea timpului usor mai ridicat in termeni comparativi. Revenind la paralela anterioara, cred ca aceasta corelare in dinamica este la randul ei o expresie a faptului ca deja gradul de integrare a economiei romanesti a devenit suficient de ridicat pentru ca inclusiv tendintele preturilor la nivel local sa fie mai semnificativ corelate cu cele din plan european si global.
Ulterior, practic in cea de-a doua jumatate a perioadei analizate si prezentate in grafic, aceasta corelatie s-a mentinut semnificativa, in linii mari, cu suisuri si coborasuri. Asadar, vedem ca in ultimii 10 ani (intervalul 2012 - 2022) trendurile inflatiei din Romania au fost in majoritatea situatiilor sincronizate cu cele la nivel european, chiar daca au existat si perioade in care inflatia locala s-a plasat in partea de sus sau dimpotriva, in partea de jos a plutonului european. Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, nu doar economia s-a ancorat mai puternic de economia europeana, prin intarirea legaturilor comerciale cu tarile membre, dar si cadrul legal, institutional si de politici economice a devenit semnificativ mai sincronizat cu cel european. Acest lucru este valabil inclusiv din perspectiva bancii centrale, ale carei eforturi pentru combaterea inflatiei nu aveau cum sa faca abstractie (dintr-o varietate de motive ce tin de rationalitatea economica) de actiunile si deciziile de politica monetara ale bancilor centrale relevante din vecinatate sau de cele ale Bancii Centrale Europene. De exemplu, Raportul de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro publicat in decembrie 2018 remarca faptul ca in anul 2017 convergenta preturilor era in Romania de circa 52,2% fata nivelul acestora in Uniunea Europeana.
Asa cum este firesc, si ulterior acestui moment plasat in jurul anului 2012, pe care il consider ca unul dintre punctele de inflexiune relevante ale ultimilor 20 de ani, influente ale particularitatilor structurale ale economiei locale au continuat sa fie vizibile in evolutia inflatiei din Romania, dar pe fondul unei mult mai vizibile sincronizari de ansamblu cu tendintele la nivel european. Raspunsurile ratei inflatiei la diversele socuri au continuat sa fie influentate de caracteristicile structurale ale economiei, reflectate inclusiv in compozitia cosului de consum. Acesta, si astazi ca si in urma cu mai mult de 5 ani, aloca bunurilor alimentare o pondere de peste 30% (printre cele mai ridicata la nivel european). Totodata, o parte semnificativa din alimentele procesate consumate in Romania provin din importuri. In acest context, acelasi raport la care am facut referire mai sus remarca inca din anul 2018 faptul ca evolutia ratei anuale a inflatiei este influentata semnificativ de elemente aflate in afara sferei de actiune a politicii monetare, de natura socurilor de oferta interne sau internationale si a unor decizii administrative, precum si de masuri fiscale.
Un astfel de episod este reprezentat de perioada de inflatie dezinflatie accentuata din intervalul 2014-2016, cand rata anuala a inflatiei din Romania a manifestat, pe fondul reducerilor succesive ale cotelor impozitelor indirecte, o tendinta pronuntata de scadere, concordanta evolutiei preponderent descendente a inflatiei de baza. La momentul respectiv, la aceasta tendinta au contribuit si declinul cotatiilor materiilor prime (in special energetice), precum si anul agricol foarte bun. Suplimentar, dinamica IAPC a reflectat atunci, prin intermediul evolutiei preturilor bunurilor din import, inflatia persistent scazuta din zona euro.
Interesant este ca, dupa mai mult de 5-6 ani, in linii mari multi dintre acesti factori au actionat si pe parcursul anului 2022, doar ca nu in acelasi sens. Am consemnat asadar efecte majore asupra inflatiei la nivel local ca urmare a modificarii preturilor materiilor prime, energiei, combustibililor, alimentelor procesate din import, preturilor volatile ale produselor agricole si efectelor unor decizii administrative si programe de suport. Unele dintre acestea au avut contributii la cresterea inflatiei, altele la diminuarea ei in raport cu nivelul potential mult mai ridicat, dar pe ansamblu toate au ramas la fel de relevante, fiind insa in continuare in afara influentei eficiente a instrumentelor de politica monetara.
Revenind la graficul nostru, vedem in perioada de final a anului trecut o posibila tendinta de inversare a trendului inflatiei, ceea ce ar echivala cu o reducere a ritmului de crestere a preturilor. Aceasta tendinta potentiala este vizibila la nivel european si este sustinuta de recentele reduceri de preturi observate pe pietele de tranzactionare a combustibililor, energiei, altor materii prime importante pentru industrie, de reducerea cererii ca efect al inaspririi conditiilor monetare si scaderii puterii de cumparare, de moderarea anticipatiilor etc. Romania se plaseaza in continuare in interiorul acestui pluton, nu este nici la cel mai ridicat nivel dupa cum nu este nici la cel mai scazut. Recenta reducere a ratei inflatiei in Romania din luna decembrie sugereaza ca nici de aceasta data dinamica preturilor pe plan local nu va face abstractie de la trendurile generale manifestate pe plan european.
Toate cele descrise mai sus cred ca argumenteaza faptul ca, deja de multi ani, gradul de integrare economica, financiara, institutionala si de politici al Romaniei in Europa este suficient de semnificativ astfel ca factorii externi care influenteaza dinamica preturilor sunt comuni, cererea si preturile externe au un impact important pentru preturile interne, iar raspunsul politicilor economice este indeajuns de armonizat incat sa nu conduca la discrepante majore si indelungate in timp.
In literatura de specialitate se argumenteaza faptul ca in economiile emergente aflate in proces de convergenta catre o zona economica mai dezvoltata, asa cum este cazul Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene, dinamica preturilor este ceva mai ampla comparativ cu media grupului de state in care are loc integrarea (din cauze structurale alimentate de insusi procesul de convergenta, inclusiv ca efect al convergentei puterii de cumparare, nivelului de trai si al calitatii vietii). Fondul Monetar International anticipa la finele anului trecut ca inflatia la nivel global se va diminua, dar in cazul economiilor emergente scaderea ar putea fi ceva mai modesta. Din aceasta perspectiva, cred ca este rational sa ne asteptam sa vedem si in viitor, pe termen mediu, episoade in care nivelul inflatiei sa ne plaseze in partea de sus a plutonului european, dar cred ca este foarte putin probabil sa observam o perioada consistenta de timp in care sa ne situam pe o tendinta divergenta fata de acesta.
Matematica inflatiei nu este deloc simpla, dar dincolo de aceasta este preocupant faptul ca valori relativ apropiate ale inflatiei in diverse tari sunt percepute in mod diferit de catre populatie. Inflatia poate fi interpretata ca un impozit indirect regresiv pentru ca ii afecteaza mai ales pe cei cu venituri mici. In fapt, tocmai acest lucru trebuie sa stimuleze operationalizarea de programe pentru cresterea gradului de convergenta economica a tarilor emergente, astfel incat populatia acestora sa resimta efectele inflatiei in mod atenuat datorita gradului de dezvoltare mai ridicat".
