1asig.ro
1asig.ro

Leonardo BADEA (BNR): Perspective ale dezvoltarii economice in conditiile imperativelor schimbarii climatice

5 min. / 1.540 cuvinte
Schimbarile climatice reprezinta o provocare imensa pentru umanitate de a adopta un nou stil de dezvoltare durabila, dar si o mare oportunitate de a modela societatea viitorului catre o crestere economica mai echilibrata si incluziva. Aceasta este mai mult decat o alegere, este datoria noastra fata de generatiile viitoare, a afirmat Leonardo BADEA, Viceguvernatorul BNR.

PROMO


"Din pacate, chiar daca actionam prompt si consistent pentru a reduce emisiile de CO2 si toate celelalte forme de poluare care sporesc efectele de sera, probabil ca nu va fi suficient de rapid pentru a inversa perturbarile pe care le-am provocat deja planetei noastre. Acest lucru implica faptul ca unele dintre efectele negative asupra mediului probabil nu se vor diminua, ci mai degraba vor creste pentru inca multi ani, inainte ca eforturile noastra sa devina vizibile. Astfel, acestea vor continua sa induca transformari importante in functionarea majoritatii economiilor de pe glob", a spus acesta.

Conform Viceguvernatorului BNR, chiar daca suntem deja constienti de impactul acestor schimbari asupra rutinei noastre zilnice, nu ne putem imagina decat o mica parte a modificarilor pe termen lung induse in modul nostru de lucru, asupra stilului de viata pe care il avem sau in finantele familiilor noastre (de la cheltuielile de sanatate la costul alimentelor, al utilitatilor, al calatoriilor si al timpului liber etc.). Daca oamenii ar putea intelege pe deplin costurile financiare uriase pe care vor trebui sa le suporte individual in viitor (nu foarte indepartat) ca rezultat al impactului climatic asupra activitatilor economice generale, probabil ca ar intelege mai bine cat de mic este efortul care ar trebui facut astazi pentru a recicla si pentru a reduce poluarea.

De multi ani, economistii discuta despre riscurile schimbarilor climatice la nivel macroeconomic, avand in vedere doua perspective: riscurile fizice si riscurile de tranzitie. De asemenea, cel putin in ultimul deceniu, cercetatorii au aratat ca vremea conteaza pentru rezultate sociale si economice (Dell si colab. 2014, Carleton si Hsiang 2016). Din pacate, majoritatea acestor riscuri au devenit deja realitati si nu evenimente probabile. Ne confruntam in ultimii ani cu pierderi economice uriase cauzate de dezastre generate de incalzirea treptata, de inundatii, de cresterea nivelului marii, de frecventa ridicata, severitatea si corelarea evenimentelor meteorologice extreme. Pierderile sunt fie sub forma de daune aduse proprietatii, infrastructurii sau culturilor, de acutizare a unor afectiuni cronice si pierderi de vieti omenesti, perturbari ale comertului si scaderi ale productivitatii, fie de migratie in masa si amenintari la adresa securitatii (Swiss Re Institute, 2021). In acelasi timp, eforturile de reducere a poluarii generate de activitatile economice au sporit costurile pentru intreprinderi si consumatori si, in unele cazuri, au facut ca organizatii sau produse / activitati sa devina nefezabile, cu un impact negativ asupra locurilor de munca din acele zone. Presiuni inflationiste ar putea aparea in viitor la nivel global sau regional dintr-o scadere a ofertei nationale si internationale de marfuri sau din socuri de productivitate cauzate de evenimente meteorologice (Batten, Sowerbutts si Tanaka, 2020). Pe baza evolutiilor actuale, putem anticipa ca produsele agricole ar putea deveni (in medie) mai scumpe in viitor, din cauza implicatiilor negative ale climei asupra productivitatii culturilor si a cresterii animalelor, daca nu reusim sa reducem poluarea si sa investim semnificativ in tehnologii mai bune (cu capacitate digitala).

In acelasi timp, evenimentele meteorologice induse de schimbarile climatice pot duce la pierderi financiare mari, avutie mai mica si PIB mai mic. Cresterea nivelului si a temperaturii marii, secetele (si incendiile asociate), inundatiile si furtunile vor afecta turismul in zonele care sunt dependente din punct de vedere economic de veniturile din activitati conexe. Calitatea vietii in unele centre urbane dense poate avea de suferit, determinand astfel oamenii sa se mute in alte zone, cu un impact negativ asupra unor categorii de afaceri si locuri de munca din sectorul serviciilor si sectorul imobiliar din acele zone urbane. Impactul negativ global asupra cresterii economice si a puterii de cumparare poate duce la accentuarea suplimentara a inegalitatilor si a tensiunilor sociale.

Potrivit unui raport publicat de organizatia caritabila britanica Oxfam (2021), cele mai bogate sapte tari din lume ar putea pierde miliarde in fiecare an in urmatoarele trei decenii ca urmare a schimbarilor climatice, in timp ce impactul asupra tarilor mai sarace ar putea fi si mai semnificativ. In acelasi timp, Banca Mondiala (2021) estimeaza ca inca 132 de milioane de oameni din intreaga lume ar putea fi dusi la saracie extrema pana in 2030 din cauza schimbarilor climatice. Provocarile asociate schimbarilor climatice se intensifica in tarile cu venituri mici pana la medii din cauza saraciei, a dezvoltarii inadecvate si a dependentei ridicate de resursele naturale (Rogelj si colab., 2016).

Leonardo BADEA precizeaza ca efectele schimbarilor climatice asupra oamenilor sunt adesea mai pronuntate in zonele si in randul populatiilor deja vulnerabile. Acesta este motivul pentru care combaterea schimbarilor climatice trebuie insotita de masuri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili si pentru a aborda alte provocari globale, cum ar fi saracia si inegalitatea.

Cu toate acestea, exista totodata un potential semnificativ de a dezvolta proiecte ecologice care vor imbunatati structura si continutul economiilor lumii. Conform principiilor managementului responsabil, obiectivul unei gestionari adecvate a unei afaceri implica faptul ca trebuie sa raspundem intereselor tuturor partilor interesate: nu numai ale detinatorii de capital, ci in egala masura ale angajatilor, furnizorilor, clientilor si, nu in ultimul rand, ale comunitatii locale.

In opinia lui Leonardo BADEA exista cel putin sapte directii principale de dezvoltare care ar putea ajuta la reducerea impactului activitatilor noastre economice asupra ecosistemului planetei:
  1. Finantarea pentru proiecte ecologice trebuie sa beneficieze de conditii avantajoase si de o combinatie de fonduri publice si emisiuni private de obligatiuni sau alte surse neguvernamentale (credit bancar, finantari ale organizatiilor internationale). Acest lucru nu va fi usor in conditiile cresterii peste tot in lume a datoriei publice, dar se poate realiza prin canalizarea programelor de investitii publice catre atingerea obiective climatice si catre tranzitia la activitati economice mai putin poluante.
  2. Infrastructura este dependenta de finantarea publica ce trebuie sa sufere modificari importante, pentru a se adapta la noile cerinte, deoarece pe langa necesitatea deja cunoscuta de a dezvolta retelele navale, rutiere, aeriene si feroviare, anumite vulnerabilitati au fost evidentiate de pandemia Covid-19. Trecerea la electrificarea transportului rutier implica, de asemenea, dezvoltarea retelelor de statii de alimentare cu energie electrica. Apare si notiunea de infrastructura green, avand la baza o retea planificata strategic de zone naturale si seminaturale, care pot furniza o gama larga de servicii ecosistemice. iar prin servicii ecosistemice intelegem beneficii ale societatii umane- aer curat, apa curata, recreerea intr-un mediu sanatos, precum si o protectie a comunitatii impotriva inundatiilor, habitat diversificat si dezvoltarea spatiilor verzi.
  3. Industria auto ar trebui sa accelereze introducerea pe scara larga a modelelor electrice fezabile si cu autonomie indelungata. In acest sens, producatorii din diverse tari au inceput sa-si defineasca tinte, multe dintre ele situate in viitorul apropiat, orizont 5-10 ani, care stabilesc ca se va trece aproape exclusiv la productia de automobile electrice. Sigur, estimarile si angajamentele, in anumite cazuri, par foarte optimiste. Dar, trebuie sa subliniem ca aceste lucruri sunt perfect realizabile. Pe de alta parte, guvernele nationale iau in considerare introducerea anumitor restrictii privind vanzarile de automobile diesel si benzina. Evolutia tehnologiei arata ca in mod cert, viitorul va fi cel al autovehiculelor bazate pe electricitate. Tehnologia mai trebuie insa sa evolueze pana cand acestea vor oferi acelasi confort si autonomie precum vehiculele clasice cu motoare bazate pe combustie interna.
  4. Exista mai multe noi industrii si tehnologii curate bazate pe digitalizare a caror dezvoltare trebuie sprijinita. Vorbim deja despre un ecosistem virtual in care sunt dezvoltate noi servicii si produse. Aceste produse si servicii trebuie sa respecte standarde stricte de securitate si confidentialitate. Economia digitala ajuta companiile sa faca fata provocarilor in epoca indusa de criza pandemica pentru a crea noi modele de afaceri digitale, adaptate la cerintele societatii. Exista unele estimari care afirma ca in urmatorul deceniu 70% din valoarea nou creata in economie va avea la baza modele de afaceri care utilizeaza platforme digitale. Aceste estimari optimiste trebuie sa tina cont insa ca o parte semnificativa numeric din populatia lumii nu este conectata la internet. Viitorul insa, va trebui sa raspunda provocarilor de azi si sa aduca solutii de patrundere in era digitala a natiunilor lumii.
  5. Sistemele nationale de educatie si organizatiile private implicate in activitati educationale pentru toate categoriile de varsta si profesie trebuie sa continue sa investeasca in schimbarea mentalitatii colective. Desi cetatenii sunt mult mai constienti de importanta protejarii mediului si a mentinerii habitatelor nepoluate, acest proces trebuie accelerat si, de asemenea, ar trebui sustinut mai intens prin activitatea organismelor internationale cu strategii, analize si propuneri pentru promovarea dezvoltarii durabile si a comportamentului responsabil al indivizilor, al familiilor si al comunitatilor.
  6. Economia circulara ofera in continuare numeroase oportunitati pentru dezvoltare durabila bazata pe noi modele de organizare a activitatilor economice cu un impact negativ minim asupra mediului. Pandemia de coronavirus a catalizat prioritatile globale si astfel, nu mai putem amana eforturile de combatere a crizei climatice. Dezvoltarea durabila se poate realiza prin conceptul de economie circulara, ecologica si prin unirea partenerilor din lantul valoric. Intr-o lume in care majoritatea produselor apartin economiei liniare, concepute pentru a fi utilizate si apoi aruncate ducand la cantitati enorme de materiale irosite si la poluare, nevoia de schimbare este obligatorie. Intr-o economie circulara, produsele sunt refolosite, cele care nu pot fi reutilizate sunt reciclate prin procese chimice, mecanice sau biologice. Astfel, se obtine reducerea amprentei de carbon, reducerea materiei prime rezultate din combustibil fosil si folosirea materiilor prime durabile, avand la baza alegerile bio.
  7. Sanatatea populatiei este influentata de nivelul schimbarilor climatice, de posibilele raspandiri ale bolilor contagioase, dar si de siguranta cetatenilor ca urmare a intensificarii dezastrelor naturale. Prin urmare, asistenta medicala si farmaceutica ramane unul dintre cele mai importante sectoare in care cercetarea si investitiile trebuie sa continue la un nivel accelerat. Sistemele nationale de sanatate, precum si retelele private ale furnizorilor de servicii medicale, ar trebui sa continue sa isi dezvolte serviciile si sa sporeasca accesibilitatea , atat in ceea ce priveste proximitatea, cat si costurile.
Potrivit sursei, in ultimul timp, atat organizatiile internationale, cat si societatea civila s-au preocupat de accelerarea adoptarii masurilor de combatere a schimbarilor climatice.

Unul dintre raspunsurile UE a fost de a aseza schimbarile climatice in fruntea agendei sale politice prin Pactul Verde European publicat in decembrie 2019 de Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Scopul principal al Pactului Verde European este de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050. Aceasta recunoaste faptul ca impactul schimbarilor climatice va deveni imposibil de gestionat daca noi, ca societate, nu luam masuri imediate si decisive, inclusiv masuri economice si planuri regionale de ajutorare, care sunt deja in curs de desfasurare la nivelul UE .

Viceguvernatorul BNR spune ca lupta pentru conservarea unui mediu sanatos pentru generatiile viitoare are si o componenta economica importanta. Dezvoltarea viitoare a tuturor economiilor va depinde de capacitatea de a produce fara a polua, iar bunastarea societatii va fi influentata de abilitatea de a functiona intr-o maniera prietenoasa cu mediul. Tehnologia nepoluanta si capacitatile de productie fara impact asupra mediului vor fi elemente cheie ale competitivitatii pe plan international. Totodata, agricultura ecologica si rezilienta fata de noile conditii climatice va constitui un factor important pentru echilibrul macroeconomic si pentru mentinerea sanatatii populatiei. In conditiile in care comertul international va ajunge probabil sa fie dominat de bunurile bazate pe tehnologii nepoluante, obtinerea unui echilibru extern (balanta comerciala, cont curent, datorie externa etc.) va depinde foarte mult de dobandirea si utilizarea acestor tehnologii prin cercetare si investitii canalizate. Tarilor sarace sau in curs de dezvoltare, care in plus au acumulat si datorii in crestere in ultimii ani, le va fi foarte greu sa finanteze astfel de obiective, daca nu reusesc in primul rand sa puna in ordine finantele publice si sa eficientizeze sectorul administratiei care consuma o parte semnificativa a resurselor bugetare atat de necesare pentru investitii. Pentru o dezvoltare viitoare robusta si durabila este nevoie de o echilibrare cat mai rapida a bugetelor publice, astfel incat acestea sa aiba spatiul necesar pentru investitiile atat de importante ce trebuie efectuate. La randul sau, partea privata a economiei are nevoie sa adopte cat mai rapid si autentic obiective privind mediul, guvernanta si impactul social, armonizate cu cele privind eficienta economica la care nu se poate renunta niciun moment pentru ca raman motorul dezvoltarii, inovatiei, productivitatii, adaptarii la noile conditii si nevoi. Accentuarea prioritatii obiectivelor ESG( Environmental Social Governance) pe agenda companiilor poate veni doar odata cu constientizarea importantei lor de catre consumatori, astfel ca ele sa fie cerute tot mai mult si sa reprezinte un criteriu in alegerea ofertelor disponibile pe piata. Tocmai de aceea, sistemul de educatie si de formare trebuie sa puna mai mult accent pe constientizarea populatiei fata de aceste prioritati devenite existentiale.

"Totodata, masurile publice de stimulare a dezvoltarii economice durabile prin incurajarea productiei, a transportului si a distributiei mai curate de bunuri si servicii, impreuna cu o taxa mai mica pentru companiile care reduc poluarea sunt mai necesare ca niciodata. Ne aflam intr-un moment decisiv in transformarea si dezvoltarea economiei ca urmare a mai multor factori catalizatori, dintre care criza pandemica este foarte importanta. Nu putem intelege cu adevarat economia de astazi daca nu suntem in masura sa ne imaginam cum va arata probabil maine si toate actiunile noastre actuale trebuie sa vizeze dezvoltarea lumii de poimaine. Nu este usor, dar este de o importanta capitala!", a adaugat Leonardo BADEA.

5.225 accesari