Pe langa efectele generate de pandemie, cresterea inflationista se datoreaza in mare parte mixului dintre un impuls puternic de redeschidere a activitatilor si a lanturilor de aprovizionare limitate, deoarece sistemul global de productie si distributie, slabit in perioada pandemiei, nu a reusit sa tina pasul cu cererea, in special pentru marfuri. Razboiul dintre Rusia si Ucraina a exacerbat si mai mult dinamica inflatiei, determinata in special de o crestere brusca a preturilor marfurilor - in special la energie. Recent, politica "zero Covid" a Chinei si blocarea centrelor industriale importante au pus o presiune suplimentara asupra lanturilor de aprovizionare, amenintand mentinerea costurilor de transport si a preturilor de producator ridicate pentru mai mult timp, arata ALLIANZ Trade, intr-un comunicat de presa.
Astfel, zona euro se confrunta, in prezent, cu cele mai mari presiuni ale preturilor din anii 1970 si pana in prezent, inflatia totala atingand 7,5% in aprilie (in crestere de la 7,4% in martie). Europa a fost lovita in mod deosebit de puternic, avand in vedere dependenta de importurile de energie si recenta depreciere a monedei euro pana la un minim din ultimii cinci ani in raport cu dolarul american.
Cresterea preturilor la energie va continua sa determine dinamica inflatiei in acest an, iar inflatia generala va ramane substantial mai mare decat cea de baza.
Analistii preconizeaza ca situatia se va inversa in primul semestru din 2023, odata ce efectele negative de baza se vor resimti mai puternic. In trecut, componenta energetica era explicata in mare parte prin pretul petrolului si cursul de schimb EUR-USD. Cu toate acestea, in urma invaziei Ucrainei de catre Rusia si a socului rezultat al pretului energiei, rolul componentei de gaz in determinarea inflatiei energetice a crescut la aproximativ 30%. Din punct de vedere istoric, inflatia de baza a reprezentat 55% din cresterile preturilor de consum in perioada 2001 - 2021.
Evolutia inflatiei totale si de baza (a/a, %)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research
Avand in vedere rolul-cheie al preturilor la energie in dinamica actuala a inflatiei, analistii simuleza diferite scenarii ale preturilor si analizeaza impactul acestora asupra inflatiei totale. In linie cu previziunile de referinta la petrol si gaze, care exclud embargoul UE asupra importurilor de petrol si gaze din Rusia este de asteptat ca inflatia generala sa atinga varful in trimestrul doi, al acestui an. Acest rezultat s-ar mentine in continuare chiar daca preturile energiei raman constante la nivelurile actuale pana la sfarsitul anului viitor. Cu toate acestea, este de asteptat ca preturile petrolului si gazelor sa scada in absenta unei escalade politice ulterioare.
Pentru acest an se estimeaza o crestere cu 5% a preturilor la energie in fiecare trimestru pentru ca inflatia sa ramana peste 3% anul viitor.
Evolutia inflatiei totale si de baza (a/a %, medie trimestriala)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research. Nota: */ include componenta energie cu pretul petrolului si gazelor naturale; selectia variabilelor pentru modelele componente de servicii si bunuri nu variaza in functie de orizontul de estimare (T1 2020 si T4 2021).
Cum ar trebui sa reactioneze BCE?
Urmatoarele luni vor fi critice, mai ales cand BCE isi va prezenta cele mai recente proiectii macroeconomice la reuniunile de politica monetara din iunie si septembrie. Inflatia mai mare si cresterea mai scazuta impun compromisuri politice dure intr-o lume in care sprijinul cererii agregate are un impact redus pe fondul presiunilor puternice de crestere a costurilor care provoaca socuri negative ale ofertei. Evolutia dezamagitoare a PIB-ului din primul trimestru in zona euro subliniaza costurile economice ale razboiului din Ucraina, precum si riscul sporit al unui scenariu de stagflatie.
In general, inflatia din zona euro se va situa la 6,5% in 2022 si 2,5% in 2023, inflatia de baza atingand 3,0% si, respectiv, la 2,5%. In special, cresterea inflatiei la alimente ar putea fi suparatoare, avand in vedere impactul puternic asupra asteptarilor inflationiste ale gospodariilor. Cresterea economica se mentine sub asteptari in acest an si in special anul viitor, ceea ce determina, de asemenea, reducerea presiunilor salariale si sustine o atitudine mai concilianta (cu o prima crestere a ratei dobanzii asteptata abia in septembrie). O incetinire mai accentuata a cresterii sau potentialul de fragmentare din cauza tensiunilor suverane ar putea duce la o normalizare mai lenta a politicii.
Dupa doi ani consecutivi de scaderi, insolventa globala a afacerilor este de asteptat sa revina cu +10% in 2022 si cu +14% in 2023, apropiindu-se de nivelul lor dinainte de pandemie.
Razboiul din Ucraina si noile blocaje din China readuc ajutoarele guvernamentale. Revenirea sprijinului puternic de stat pentru a proteja companiile ar putea intarzia din nou normalizarea completa a insolventei in afaceri. Dupa "marea redeschidere" din 2021, guvernele au ridicat treptat masurile de sprijin de stat, pregatind terenul pentru revenirea insolventelor in afaceri. Cu toate acestea, companiile se confrunta, din nou, cu multiple piedici, de la blocajele lanturilor de aprovizionare si transport la lipsurile si costurile ridicate ale materiilor prime, in special pentru energie si marfuri. De asemenea, companiile se confrunta implicit si cu costuri de finantare mai mari, deoarece cresterea globala a inflatiei accelereaza inasprirea politicilor monetare.
Ca raspuns, guvernele din Franta, Germania si Italia au extins deja programele de somaj partial existente si au introdus noi forme de imprumuturi garantate de stat.
In general, analistii se asteapta ca sprijinul statelor sa mentina insolventa la un nivel artificial scazut in Franta si Germania in 2022, dar Marea Britanie ar putea vedea o revenire brusca in 2022, in timp ce Africa si Europa Centrala si de Est vor atinge noi recorduri.
In acelasi timp, in ciuda diferentelor dintre tari, Europa de Vest s-ar putea apropia de nivelul sau pre-pandemic de insolvente pana in 2023. Se prognozeaza o crestere, in Italia si Spania, desi mai slaba decat in 2021, +6% la 8.990 de insolvente si respectiv +8% pana la 5.550 de cazuri. In Marea Britanie, numarul insolventelor ar putea creste cu +37% de la un an la altul, la 22.305 cazuri, dar masurile de sprijin extinse le vor mentine mai scazute in Franta (32.510) si Germania (14.600).
In Asia, China ar trebui sa poata mentine insolventa in frau, dar alte tari ar putea vedea o crestere din cauza deteriorarii mediului regional si global. In schimb, companiile din SUA (15.500 de cazuri in 2022) vor beneficia de rezervele acumulate in pandemie, ajutate de transformarea masiva a Programului de Protectie a Salariilor in subventii si de recuperarea profiturilor. In general, in acest scenariu de referinta, una din trei tari ar avea numarul de insolvente inapoi la nivelurile de dinainte de pandemie in 2022 si una din doua in 2023.
"Romania nu avea cum sa iasa din tendinta generala de crestere a inflatiei la nivel global. Desigur, nivelul de aproape 14% inregistrat in luna aprilie ne plaseaza intre primele tari la nivel european si explica recenta crestere a dobanzii de politica monetara la 3.75%, viitoare cresteri fiind foarte probabile in acest an pentru a stabili impulsul inflationist. Desi este fluctuanta (+14% la trei luni si +22% la doua luni in 2022 fata de aceeasi perioada a anului trecut), evolutia numarului insolventelor in randul companiilor locale confirma deprecierea indicatorilor macroeconomici. Daca in cazul constructiilor si a industriei volatilitatea inerenta a proiectelor coroborata cu cresterea preturilor materiilor prime si a deficitului de forta de munca sunt in general factorii perturbatori ai ultimilor ani, situatia este mai nuantata in cazul consumului. Asteptarile raman de crestere mai moderata a inflatiei in a doua parte a anului (spre 10%) pe masura ce socul energetic se va mai reduce si majorarile de dobanda se vor materializa in reducerea masei monetare. Totusi, ramanem intr-o zona de incertitudine ridicata in contextul continuarii conflictului armat, in care asteptarile de potolire a inflatiei, respectiv de revenire a cresterii economice sunt in mod constant amanate.", declara Mihai CHIPIRLIU (foto), CFA Risk Director, ALLIANZ Trade.
In Romania, printre sectoarele cu cele mai frecvente cresteri ale numarului de insolvente se remarca, oarecum similar cu anul trecut, domeniul comertului cu ridicata si cu amanuntul (25% din totalul la tri luni), constructiile (19%), dar si industria prelucratoare (12%) respectiv transport si depozitare (9%) si horeca (9%). Inflatia in crestere si majorarile de dobanda aferente incep sa isi faca simtite efectele si la nivelul consumului privat, o componenta cheie a cresterii economice din anii anteriori. Efectele se vad fie prin schimbarea structurii consumului (predilectie spre produsele mai ieftine si/sau eficientizarea comportamentului de consum), iar in cazul cresterilor bazate pe datorie purtatoare de dobanda, prin amanarea unor decizii de investitii.
Index Global
Sursa: surse nationale, OCDE, Eurostat, Allianz Research (e:estimate; f:forecasts)
ALLIANZ Trade este lider mondial pe piata asigurarilor de credit comercial si un specialist recunoscut in domeniile: garantii, recuperarea creantelor, crediti comercial structurat si risc politic. Reteaua de informatii analizeaza modificarile zilnice in solvabilitatea unui numar de peste 80 de milioane de companii.
