1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Imbatranirea populatiei devine o bomba sociala si economica

Imbatranirea populatiei si bolile romanilor devin o bomba sociala si economica, iar Romania are nevoie urgenta de 50.000 de asistenti medicali, se arata intr-un studiu realizat de Frames.

Pe fondul migratiei personalului specializat (medici, asistenti, infirmieri) catre strainatate, situatia asistentei medicale din Romania a intrat intr-o zona de risc sanitar. Romania are nevoie urgenta de peste 50.000 de asistenti medicali pentru a face fata provocarilor sanitare din urmatorii ani generate de imbatranirea populatiei si de deteriorarea accentuata a sanatatii categoriilor vulnerabile, in special copii si batrani.

Pe an ce trece, populatia Romaniei imbatraneste si devine tot mai bolnava. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul National de Statistica, populatia varstnica a tarii noastre a depasit-o cu peste 20% pe cea tanara, cu varste de pana in 14 ani, iar perspectivele urmatorilor ani indica o accentuare ale acestui fenomen.

Numarul batranilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), in timp ce numarul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere in totalul populatiei o detinea grupa de varsta 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va iesi la pensie.

In ceea ce priveste starea de sanatate, speranta de viata in Romania este printre cele mai scazute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalitatii, in timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventa cauza de decese provocate de cancer.

Rata consumului de alcool si a alimentatiei nesanatoase raportate in randul romanilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea si fumatul in randul adolescentilor sunt ridicate in Romania si au crescut constant in ultimele doua decenii.

Potrivit studiului Frames, realizat la initiativa Scolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" si a Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu" din Bucuresti, pe fondul acestor probleme, Romania are nevoie urgenta de un plan national de pregatire in zona asistentei medicale.

"Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din tara este uriasa si va creste semnificativ in urmatorii ani, pe masura accentuarii imbatranirii populatiei. Chiar daca numarul angajatilor pregatiti de noi si de alte institutii a crescut in ultimii ani, pe fondul migratiei, multe dintre domeniile sanitare se confrunta cu o criza acuta de personal, astfel ca, raportandu-ne la nivelul populatiei, mai avem nevoie de cel putin 50.000 de asistenti medicali'', afirma prof. Aurelia Sova, directorul Scolii Postliceale Sanitare "Carol Davila".

Datele Institutului National de Statistica arata ca in Romania lucrau, in 2020, 137.589 de asistenti medicali cu pregatire medie, cu 18.000 mai multi decat in 2015. Acestora li se adauga alti peste 16.784 asistenti medicali cu studii superioare.

Potrivit datelor Eurostat, in pofida cresterii numarului de angajati in ultimul deceniu, numarul de medici si asistenti medicali ramane cu mult sub mediile UE.

In 2019, existau 3,2 medici practicanti la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scazute din UE (media UE fiind de 3,9) si 7,5 asistenti medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

Potrivit "Studiului privind situatia asistentilor medicali din unitatile sanitare publice din Romania", realizat de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala "Solidaritatea", in ultimii 23 de ani numarul asistentilor medicali a scazut cu 25%, in timp ce numarul pacientilor a crescut cu 12%.

Analistii spun ca este posibil ca numarul asistentilor medicali plecati la munca in strainatate sa atinga cifra de 100.000, Romania fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenti medicali de pe piata muncii europene, in conditiile in care sistemul romanesc public de sanatate se confrunta cu cel mai mare deficit de asistenti medicali de pana acum.

Un raport al International Council of Nurses (Consiliul International al Asistentelor - ICN) arata ca pandemia de COVID-19 a inrautatit mult starea fragila a fortei de munca globale in ce priveste asistenta medicala. Raportul sugereaza ca vor fi necesare pana la 13 milioane de asistenti medicali suplimentari in urmatorul deceniu, aproape jumatate din forta de munca actuala, de 28 de milioane.

Se asteapta ca unul din sase asistenti medicali din lume sa se pensioneze in urmatorii zece ani, ceea ce inseamna ca este nevoie de 4,7 milioane de asistenti medicali noi, pentru a ii inlocui doar pe cei care se pensioneaza.

Accesul romanilor la asistenta medicala, mai ales in mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodata, riscand, astfel, sa accentueze si mai mult problemele de sanatate ale populatiei care nu sunt deloc putine si care pot fi prevenite.

In tara noastra, rata mortalitatii evitabile este a treia cea mai ridicata din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar si decesele cauzate de consumul de alcool.

Mortalitatea din cauze tratabile este de peste doua ori mai mare decat media UE si include decesele cauzate de cancer de prostata si mamar care pot fi tratate'', arata raportul State of Health in the EU - Romania 2021, realizat de Comisia Europeana.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din Romania, realizat de Banca Mondiala si BERD, Vaslui are cea mai mare rata de marginalizare rurala din tara, calculata ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decat media nationala), alaturi de alte opt judete (Iasi, Covasna, Brasov, Botosani, Galati, Bacau, Sibiu si Mehedinti), marginalizarea rurala existenta fiind de 9 - 15% din totalul populatiei rurale.

Un asistent medical comunitar, de exemplu, ingrijeste in medie 16 gravide si lauze, si se ocupa in medie de 200 de nou-nascuti, copii si adolescenti.

Nevoia de asistenti medicali mai ales in mediul rural este semnificativa. Sunt zeci de judete in tara unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales in zona de preventie, arata studiul Frames.

Vestea buna este ca sistemul medical privat a incercat si reusit, in unele zone, sa compenseze declinul semnificativ al investitiilor din domeniul public de sanatate.

Spre exemplu, numarul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 in 2010 la 12274 in 2020, iar perspectivele lui 2022 indica depasirea granitei de 13.000 de unitati. Spre comparatie, unitatile de stat si-au redus numarul de 1154 in 2010 la numai 2 in 2020.

Si numarul spitalelor private a crescut, in ultimii 10 ani, de la 75 la 159. De altfel, cifra de afaceri a pietei serviciilor medicale private din Romania a crescut in 2020 cu 11% fata de 2019 si a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungand la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indica o cifra de afaceri de 17 miliarde de lei.

Piata serviciilor medicale private este una dintre putinele in care numarul de companii a crescut substantial, cu 9% fata de 2019 si cu 125% fata de 2011, la aproape 23,1 mii de companii in 2020.

Cresterea numarului clinicilor private a pus presiune si pe zona fortei de munca. Numarul personalului sanitar mediu care lucreaza in sectorul privat s-a dublat in intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajati.

In total, in clinicile private lucrau, in 2020, 78.000 de angajati, cu peste 75% mai multi decat in 2010.