Iancu GUDA, Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania

Prin rolul lor de a proteja furnizorii impotriva neincasarii creantelor, asiguratorii care ofera aceste polite practic pot ajuta companiile sa evite blocajele de lichiditate, pentru ca cea mai mare problema in afaceri, la acest moment, este neincasarea creantelor.

XPRIMM: Care au fost primele efecte ale pandemiei la nivel macroeconomic?
Iancu GUDA: Este o recesiune fara precedent, care nu a fost anticipata de nimeni, din cauza aspectului de forta majora. Avem un paradox, este o pandemie cauzata de un virus care a adus, cel putin pana acum, cele mai putine victime umane, din istoria umanitatii, daca ar fi sa comparam cu alte pandemii din trecut, insa pierderile financiare sunt cele mai mari. Doar ciuma Iustiniana de la jumatatea primului mileniu, sau moartea neagra de la mijlocul celui de-al doilea mileniu, au cauzat aproape jumatate din populatia lumii din perioada respectiva sa fie pierduta, din cauza acestor virusururi aduse din trecut. Si totusi, pierderile financiare despre care intrebati dumneavoastra mai devreme sunt fara precedent.

In primul rand, vorbim despre scaderea pietei de capital, pietei globale de actiuni ale companiilor  listate in lumea aceasta. De exemplu la sfarsitul anului 2019, valoarea de piata a tuturor companiilor listate la bursa era de aproape 89 trilioane dolari, asta inseamna 89.000 de miliarde si in numai trei luni, la sfarsitul lunii martie, valoarea pietii a scazut la 61 trilioane, ceea ce inseamna cam aproape 30 trilioane dolari, deci sunt niste cifre fara precedent in istoria umanitatii. Si scaderea consumului, scaderea turismului, scaderea locurilor de munca, deci cresterea somajului , acestea au fost principalele efecte economice cauzate in prima parte a pandemiei, si as sublinia pierderea locurilor de munca. De exemplu, Statele Unite ale Americii, au ajuns de la un somaj de patru la suta, minim important in istoria lor, in februarie 2020, au ajuns in doar doua luni, in aprilie, la 14%. Asadar, este o crestere in doar doua luni mai mare decat in doi ani, in recesiunea precedenta a Statelor unite ale Americii, in care somajul a crescut, in doi ani, de la sfarsitul lui 2007 pana la sfarsitul lui 2010, pana la 10%. Si aici, acum, in contextul pandemiei Covid, somajul a crescut de la 4% in luna februarie la 14% in luna aprilie . In special din cauza scaderii vanzarilor companiilor, in contextul in care in majoritatea tarilor au fost impuse stari de urgenta, ceea ce a implicat izolarea fizica a societatii, am stat foarte mult in casa, in foarte multe tari, asa ca implicit consumul a scazut.

Desi a existat o migrare catre consumul online, per total consumul a scazut, iar multe companii a fost nevoite sa restructureze. Putem vorbi si despre ce masuri s-au luat si ce masuri trebuiau luate, daca avem timp, dar acestea au fost primele efecte importante si sunt gauri care vor ramane, chiar daca se spune ca starea de urgenta a trecut, ca vom reveni la normal, totusi gaurile raman. Si cea mai mare gaura se refera la locurile de munca pierdute, care nu au fost compensate cu noi locuri de munca create, si aceasta erodeaza puterea de cumpararea a consumatorilor si automat franeaza lansarea si revenirea economiei.

XPRIMM: Cand previzionati o revenire la starea in care economia era la inceputul lunii martie? Si cum considerati aceasta criza comparativ cu cea din 2008?
I.G.: Va spun garantat ca o sa fie in V. Nu forma revenirii este importanta, ci adancimea V-ului si momentul revenirii. Acestea sunt esentiale. Daca ai avut o perioada de crestere care apoi brusc a scazut pentru ca masiv vanzarile multor companii au scazut, dupa aceea cand vei compara cu acest minim va parea mai bine . Eu cred ca in trimestrul trei va fi mai bine decat in trimestrul doi , si iata V-ul, pentru ca in trimestrul trei va fi o crestere. Si daca ar fi sa pictam asa o revenire avem o scadere brusca urmata de o revenire. Toate tarile vor fi in V, nu asta este problema, ci adancimea V-ului si panta de revenire. Eu cred ca daca este sa vorbim nu doar despre coperta, despre forma... pentru ca intotdeauna am sustinut ca va fi un V. Dar degeaba este un V in 3 ani. Degeaba este daca ai dezastru in 2020, mai binisor in 2021, mai bine in 2022 si de abia in 2023 iti revi la nivelul din 2019. Avem 3 ani pierduti. Este V? Da. Este bine? Nu este. Si atunci despre ce dezbatem? Despre V? Nu vreau sa dezbat despre V, W, X, Z, A, B, C... eu vreau sa dezbat cum facem ca sa minimizam recesiunea de anul acesta a, sa nu avem o recesiune adanca si cum facem ca revenirea sa fie sustinuta . Adica, sa avem o recesiune decenta anul acesta, pana in 4%, pentru ca proiectiile majoritatii economistilor indica mai degraba un 6%, Si nu doar pe plan local c i si pe plan international, Banca mondiala, FMI, Comisia Europeana; iar revenirea este mai degraba asteptata in a doua jumatate a anului urmator. Adica, de-abia pe finalul anului 2021 o sa revenim catre consumul din 2019, poate chiar la inceputul lui 2022. Deci, ramane intrebarea ce trebuie facut anul acesta, pe termen scurt, si ce trebuie facut ulterior, ca sa acceleram revenirea?

XPRIMM: Aceasta era urmatoarea mea intrebare, despre ce ar trebui facut de acum incolo . Au fost luate o serie de masuri, mai putin bune, mai bune, ce trebuie facut din acest moment pentru ca aceasta criza sa fie decat mai scurta durata?
I.G: Sa recapitulam, pe scurt, masurile luate: somajul tehnic, amanarea taxelor gratie bancilor. Deci iata trei cheltuieli, si plati monetare, plati importante ale companiilor, care au fost sub o forma sau alta, acoperite de catre aceste masuri deja luate. Ramane o a patra cheltuiala foarte importanta care nu a fost sustinuta, ma refer la creditul furnizor, pentru ca o firma are patru plati: isi plateste salarii, taxe, furnizori, dobanzi. Primele trei s-au rezolvat, a patra, creditul furnizor...nu prea. Se refera la achizitionarea cu plata la termen. Este de fapt cea mai importanta cheltuiala companiilor. Paradoxal nu s-au ocupat de aceasta cheltuiala a companiilor, care reprezinta 7% din vanzarile companiilor active Romania pentru ca marja bruta a filmelor de la noi sau active in Romania, este de 30%, adica cumpara cu 7 RON vand cu 10 RON, deci 70% sunt achizitii de la furnizor din totalul acesta. Relatiile comerciale nu s-au recredibilizat, si anume ce s-a facut deja in alte 10 tari din Europa. In Germania, in Franta, in Spania, in Italia, in UK, In Danemarca, in Belgia, in Polonia - s-au implementat scheme de reasigurare a creditului comercial prin care statul intervenea si restabilea increderea. Adica furnizorii puteau sa vanda in continuare cu plata la termen, pentru ca undeva statul ii sustinea; nu pe oricine, nu pe orice client, nu vinzi oricui oricat, pentru ca vine statul si iti da banii la scadenta.

Desigur ca aceste decizii trebuie intermediate prin profesionisti din piata, intermediari care au know-how si stiu sa faca treaba asta, cum sunt asiguratorii impotriva riscului de reincasare sau companiile de factorying, care de obicei sunt in divizii ale bancilor, si atunci in toate tarile din Europa enumerate mai devreme, prin aceste instrumente, s-au implementat scheme de reasigurare, unde statul vine care asigurator, in locul reasiguratorilor privati si este normal sa faca asa, cum se intampla in tari civilizate si moderne, pentru ca reasiguratorii privati, in conditii de risc, fac un pas in spate si inpun reducerea limitelor de credit. Este normal, se intampla peste tot. Si atunci statul vine si sustine limitele de credit, reasigurandu-le, astfel incat sa pastrezi increderea.

O recesiune se adanceste si o revenire este lenta daca se pierde increderea, iar in Romania s-a pierdut increderea. Multi furnizori vor plata in avans sau vor termen de plata mai redus. Iar clientii nu pot sustine treaba asta. Daca furnizorii au o forma de reasigurare din partea statului, ar avea incredere si nu ar mai insista pentru aceste conditii. Din cauza aceasta se va adanci recesiunea anul acesta si este cea mai mare problema inca nerezolvata, si stiu ca au fost declaratii, atat din partea premierului cat si a ministrului de Finante, despre cum se lucreaza la o schema, dar din punctul meu de vedere este foarte tarziu. Din 15 martie, cand a fost declarata starea de urgenta, au trecut patru luni, este termenul mediu de plata al facturilor in Romania, aproximativ 112 zile, aproape patru luni. Deja s-a inchis un ciclu pe credit furnizor. Toate facturile care trebuiau sa ajunga la scadenta au ajuns deja la scadenta, multe sunt amanate, dar momentan pe buna intelegere si prietenie dintre companii. Creditul comercial nu mai poate fi retensionat, nu mai poate fi prelungit, nu mai poate fi rostogolit, pentru ca vin noi achizitii si ajung si ele la scadenta; prima factura o mai amani, dar a doua nu o mai amani. Atunci aceasta este solutia, s-a implementat deja in Europa, in 10 tari, care sunt principalii parteneri comerciali ai Romaniei si ei au un avantaj fata de noi. Adica Germania, Franta, Italia, Spania, sunt principalii parteneri comerciali. Si ei pot vinde in Romania, adica ei exporta si noi importam, si se stimuleaza importurile, pentru ca beneficiaza romanii care importa din aceste tari de limite de credit, de termene de plata. Daca vrei sa cumperi din Romania, s-ar putea ca furnizorul din Romania sa iti ceara banii in avans. Pai mai cumperi? Si atunci nu se stimuleaza exporturile, se incurajeaza importurile, din cauza lipsei acestei scheme. Este urgenta si trebuie facuta. Se vorbeste despre ea de peste 2 luni, si sper sa se implementeze, pentru ca altii ne-au luat-o in fata, in 10 tari. Ce facem? Este cea mai importanta in tara in care creditul comercial este cel mai important canal de finantare. Nu avem piata de capital suficient de puternica sa putem sustine asta; sectorul bancar nu este penetrat, intermedierea finaciara este scazuta. La un leu bancar sunt 3,5 lei credit comercial. Adica o firma ia 3,5 lei de furnizor si un leu de la banca. Pai care este cel mai important canal de finantare? Creditul comercial. Aici este urgenta o schema.

In al doilea rand - programul de munca flexibil. S-a discutat despre el, dar din cate stiu nu este implementat. S-au scazut vanzarile cu 20%, reduc programul de munca al angajatilor cu 20%. Nu trebuie sa dai afara 20% din angajati. In Germania, unde functioneaza acest program, nu a explodat somajul. In America unde nu functioneaza acesta program, a explodat somajul. Pentru ca in lipsa unei flexibilati a programului de munca, daca vanzarile scad la jumatate, dai jumatate din oameni afara. Sau, in Germania, ii treci pe un program de 4 ore - part-time, nu dai pe nimeni afara si sufera toata lumea. Sufera si angajatii, sufera si compania, sufera si statul; asa e in recesiune: suferim toti! Dar impartim povara la toata lumea, pentru ca daca suntem rigizi, va exploda intr-o parte. Iar in America a explodat din cauza somajului. Si sunt gauri care vor frana foarte tare viteza lansarii economice.

O alta masura care nu s-a luat - stimularea antreprenoriatului. "Start Up Nation" a fost prost gandit, dar asta nu inseamna ca nu trebuie regandit si repornit. Sunt 3 probleme fundamentale la "Start Up Nation" asa cum a fost gandit la inceput. In primul rand, lipsa unui obiectiv foarte clar. Au spus ca este vorba despre sustinerea tinerilor. Dar de ce tinerii? Doar stim prea bine despre celebrul lant de fast food al carui antreprenor si-a inceput afacerea la 67 de ani si a ajuns lider global. De ce sa sprijinim tinerii in detrimentrul batranilor? Poate cineva care are 50 de ani si a fost dat afara nu se mai poate amgaja, pentru ca este greu de reintegrat in campul muncii la 50 de ani, dar are experienta. A invatat 20-30 de ani in campul muncii, stie sa faca afaceri, nu mai are nimic de pierdut, pentru ca nu isi mai gaseste loc de munca. Obiectivul trebuie sa fie altul. Daca ar fi sa gandim un obiectiv la nivel strategic, sectorial, sa dezvoltam niste zone de care avem nevoie IT-ul, agricultura, dau niste exemple. Acolo avem nevoie de obiective, nu la nivel de forma, ci de font.

Asadar, trebuie stimulat antreprenoriatul prin "Start Up Nation", trebuie implentata schema de reasigurare a creditelor comerciale, trebuie implementat programul de munca flexibila cu beneficii de reintegrare a celor intorsi in tara sau tineri, sau varstnici care de obicei nu se pot integra in campul muncii. Deci ii stimulezi pe o chestie pasiva, nu pe antreprenoriat. Antreprenoriatul nu are varsta, are pasiune, are viziune, nu e in functie de varsta. Asta pe termen scurt, iar pe termen lung investistitii, investitii, investitii. Investitii publice, ca sa creeze business, cerere, ca sa reconstruiasca tara. Pentru ca avem o mare oportunitate. Aceasta pandemie a adus multe nenorociri, dar a adus si o mare oportunitate. Putem reconstrui Romania! Germania si Austria ce ar putea sa reconstruiasca? Au construit totul: au autostrazi, au spitale, au scoli...Noi nu avem. Le putem construi, avem bani. Ca acum avem un motiv, avem aceasta pandemie. "Dati-ne bani!" Exista sume enorme pe care le putem primi pentru a le investi. Oare avem capacitate, viziunea, capacitatea administrativa sa le implementam? Ramane de vazut.

XPRIMM: Pandemia a produs schimbari rapide si asupra stilului de viata si de lucru al oamenilor si al companiilor. Cum va afecta aceasta piata imobiliara?
I.G.: In orice carte de economie, si toate sunt corecte, si s-au luat premii Nobel, exista o lege: oferta creste, cererea scade, pretul scade. In imobiliare, in Romania asta se intampla, oferta creste, cererea scade. Momentan au fost tinute artifical, sau prin manipulare, fiind un singur indice care se publica, care face o medie a pretului cerut de vanzatori. Care spune ca scaderea nu este atat de mare momentan, ba chiar, pentru 3 camere in oras pretul a crescut. Sa fim seriosi! Au crescut pretentiile unor nebuni care vor sa obtina preturi mari, dar la finalul vanzarii, la notar, pretul este mai mic. Toata lumea o stie. De aceea toate proiectele rezidentiale importante pun pe social media, pe Facebook, anunturi cu oferte pentru toata lumea "minus 10%". Va dau acum 5 exemple, desi nu putem sa facem reclama. Toti dau discounturi de 10%, cum poti sa nu spui ca nu a scazut pretul pentru imobiliare? Nu este adevarat. Poate media pretului cerut de vanzator sa nu fi scazut inca, pentru ca inca spera ca pot obtine preturi mari. Dar realitatea este la notari, la ANCPI, este ca tranzactiile scad, preturile scad. Se vede pe social media. La "Firul ierbii" te duci sa negociezi, iti da 10% discount de pe Facebook, si daca ai si o plata in avans sau cumperi 2 apartamente, deja obtii 20%. Asta este realitatea. Preturile deja scad, parerea mea. Si ma uit ca in Romania lipseste transparenta, dar toti dezvoltatorii importanti deja fac discounturi pentru ca asta e adevarul si doare. Au stocuri de apartamente nevandute si incearca sa tina pretul sus, in mod artificial, prin diverse inventii.

Cum ar fi "Noua casa" in prima forma, asa cum a fost propusa, absolut lipsita de logica. Sa duci plafonul de garantare la 80% pentru un credit de 140.000 euro si avansul de 5%... Acolo a fost clar o incercare mentinere a preturilor sus. Ultima versiune a programului "Noua casa" cred ca este mai logica si nu va distorsiona piata si nu cred ca va duce la pastrarea preturilor, pentru ca este nisata. Adica se refera la spatii mari, 3 camere, pentru cei care au deja bani. Pentru ca sa platesti 15% avans la un credit de 140.000 euro, adica 21.000 euro cash, si ca sa te incadrezi la un credit diferenta, de aproximativ 119.000 euro, trebuie sa ai un venit serios.

Iarasi, elimina specula, adica sunt doar cei care nu au o casa si care isi pot lua o casa; majoritatea celor care au bani deja si-au luat o casa, deci cred ca se adreseaza unui segment extrem de nisat de cumparatori si atunci nu poate reprezenta un puseu de cerere, care sa sustina artificial piata si implicit pretul. Eu cred oferta va continua sa creasca, avand in vedere ca in ultimii ani s-au dat autorizatii pe banda rulanta, si unele fara absolut nicio logica. Si aceastea se livreaza, nu se vand, iar asta nu este bine pentru dezvoltatori. Oferta creste, stocul de locuinte livrate creste, cererea scade, bancabilitatea cumparatorilor scade, pentru ca somajul este in creste, iar salariile au scazut, si atunci piata nu poate fi distorzionata artificial. In mod fundamental, piata are un decalaj enorm intre cerere si oferta. Cererea e mai mica si scade, oferta e mai mare si creste. Pretul deja scade, cum v-am mai spus. Este suficient sa ne uitam pe Facebook la 10 ansambluri rezidentiale din marile orase: toate dau discounturi de minim 10% din Bucuresti.

XPRIMM: Ce ar putea face piata asigurarilor, in acest context economic, pentru mediul de afaceri?
I.G.: V-am dat un exemplu de masura esentiala pentru restabilirea increderii privind creditul comercial care este intermediat de factorying, care in majoritate, factorying-ul fara regres, in proportie de 80% este gestionat de asiguratorul impotriva riscului de neincasare. Prin rolul lor de a proteja furnizorii impotriva neincasarii creantelor, asiguratorii care ofera aceste polite practic pot ajuta companiile sa evite blocajele de lichiditate, pentru ca cea mai mare problema in afaceri la acest moment, este neincasarea creantelor. Cu vanzarile te mai descurci, daca scad le mai restructurezi, mai ales ca acum inteleg ca urmeaza sa se implementeze si programul de munca flexibila, sau deja s-a implementat pentru Horeca, si atunci ai niste parghii. Dar daca nu iti incasezi banii la scadenta, ce faci? Mergi in instanta si stai 3 ani? Pana atunci intra compania ta in insolventa. Deci asiguratori, impotriva riscului de neincasare, pot oferi aceasta solutie inspre sprijinirea mediului de afaceri si a companiilor. De asemenea, asiguratorii de buna exectutie pentru acele companii care ofera solutii pentru proiectele de investitii publice; s-a anuntat un an fara precedent, in istoria Romaniei, pentru investitii. Premierul a anuntat acum 3-4 saptamani noul program de investitii, pentru urmatorii 5 ani, de 100 de miliarde EUR, investitii in infrastructura de transport rutier, energetica, irigatii, agricultura, digitalizarea statului, toate acestea vor avea furnizori privati care vor lucra in baza unor proiecte castigate ca urmare a unor licitatii publice. Iar la aceste licitatii nu te poti inscrie fara o garantie de buna executie. Iar asiguratorii pot veni sa garanteze pentru bonitatea acestor companii.

Deci cred ca fara interventia asiguratorilor pe aceste doha zone specifice pandemiei Covid-19, anul acesta, protectia impotriva riscului de neicasare si pentru urmatorii 5 ani, investitii publice fara precedent, cred ca piata nu va functiona la parametrii normali.

XPRIMM: Va multumim mult!

Editor: XPRIMM | Publicat pe 26.08.2020 | 10601 vizualizari