1asig.ro
1asig.ro

GfK: Puterea de cumparare in Europa si in Romania in 2020

5 min. / 1.540 cuvinte
Europenii au o putere de cumparare medie pe cap de locuitor de 13.894 EUR in 2020. Cu toate acestea, venitul net disponibil din cele 42 de tari studiate variaza semnificativ. Romania este pe locul treizeci si unu in clasamentul european, conform GfK.

PROMO


Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg au cel mai mare venit net disponibil, in timp ce Kosovo, Moldova si Ucraina au cel mai mic venit. Liechtensteinienii au puterea medie de cumparare de peste 37 de ori mai mare in comparatie cu cea a ucrainenilor. Acestea sunt cateva dintre rezultatele noului studiu publicat "GfK Purchasing Power Europe 2020".

Anul acesta, studiul include si Indexul de Impact Corona, care ilustreaza impactul COVID-19 asupra tarilor europene.

Europenii au la dispozitie putin sub 9,5 trilioane de euro in 2020. Aceasta suma corespunde unei puteri medii de cumparare pe cap de locuitor de 13.894 EUR. Puterea medie de cumparare pe cap de locuitor arata o scadere de aproape 5,3% in 2020 comparativ cu anul trecut, scadere care poate fi atribuita in principal raspandirii COVID-19 si impactului economic rezultat. Clasamentele arata diferente substantiale intre tarile studiate in ceea ce priveste suma disponibila europenilor pentru hrana, servicii, energie, pensii private, asigurari, vacanta, mobilitate si cumparaturi de bunuri de larg consum si de folosinta indelungata.

Irlanda intra in top 10

Liechtenstein ocupa din nou primul loc printre cele 42 de tari europene cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 64.240 EUR. Acesta cifra depaseste cu mult valorile celorlalte tari si este de peste 4,6 ori mai mare in comparatie cu media europeana. Urmatoarele tari incluse in top sunt Elvetia si Luxemburg, situatie similara cu cea de anul trecut. Elvetienii au 41.998 EUR pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli - de peste trei ori media europeana - in timp ce luxemburghezii au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 34.119 euro. Aceasta este de peste 2,5 ori mai mare in comparatie cu media europeana.

Toate celelalte tari din Top zece au, de asemenea, o putere de cumparare per capita semnificativ peste medie - cu cel putin 50% mai mare decat media europeana. Irlanda se claseaza in top zece anul acesta cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 21.030 EUR, plasandu-se pe locul noua si eliminand Finlanda din top zece.



Saisprezece dintre tarile examinate in cadrul studiuui au o putere de cumparare per capita peste medie, in timp ce douazeci si sase scad sub media europeana. Ucraina ocupa ultimul loc cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 1.703 EUR.

Markus FRANK, expert in domeniul solutiilor de Geomarketing GfK, comenteaza: "GfK Purchasing Power Europe este un punct de referinta recunoscut pe piata pentru calcularea potentialului consumatorului si arata distributia regionala a venitului disponibila atat la nivel de tari, precum si la nivel de orase intr-o tara. In mijlocul pandemiei de coronavirus, este important sa fie cunoscuta puterea de cumparare pana la nivel regional, pentru a putea participa la optimizarea utilizarii resurselor. Puterea de cumparare este un reper important pentru puterea economica a unei regiuni si ajuta companiile in lunarea deciziilor de afaceri in marketing, managementul vanzarilor, precum si in planificare si evaluarea performantelor."

Indexul de Impact Corona reflecta efectul COVID-19 asupra tarilor europene

Prin Indexul de Impact Corona, GfK a calculat masura in care au suferit tarile europene ca urmare a efectelor COVID-19. Indexul de Impact Corona arata diferentele in ceea ce priveste pierderea prosperitatii in randul gospodariilor private ca urmare a crizei coronavirusului, facilitand astfel comparatiile nationale si regionale din Europa. In top zece tari din perspectiva puterii de cumparare, Liechtenstein si Elvetia ocupa pozitiile cu cel mai mare venit net disponibil pe cap de locuitor din Europa. De asemenea, acestea sunt cele doua tari care au suferit cel mai putin ca urmare a crizei. Impactul coronavirusului in Liechtenstein este cu aproximativ 85% sub media europeana, in timp ce in Elvetia este cu aproximativ 74% sub media europeana. In Islanda si Norvegia, tari care ocupa locurile patru si a cinci in clasamentul puterii de cumparare, Indexul de Impact Corona este cu 58, respectiv, 63% mai mare in comparatie cu media europeana. Ambele tari au fost grav afectate de pandemia de coronavirus, unul dintre motive fiind devalorizarea monedelor nationale fata de euro. Ultimul loc dintre cele 42 de tari din clasament este detinut de Turcia, unde Indexul de Impact Corona este de peste 2,8 ori mai mare decat media europeana.

"Criza generata de coronavirus a avut un efect semnificativ asupra venitului net disponibil al gospodariei", explica expertul GfK Markus FRANK. "Cu toate acestea, exista diferente regionale. Prin urmare, Indexul de Impact Corona ofera companiilor date utile care ilustreaza "decalajul prognozat", cu alte cuvinte decalajul dintre trendul de crestere a venitul disponibil al gospodariilor private inainte de izbucnirea COVID-19 in Europa si noua putere de cumparare asteptata conform prognozei pentru anul 2020. Aceste date permit identificarea regiunilor care au suferit cel mai mult ca urmare a crizei si a celor care au suferit mai putin."

Comparatie intre tarile si regiunile selectate

Mai jos este prezentata o analiza a distributiei puterii de cumparare in Italia, Spania, Republica Ceha, Polonia si Ungaria. Comparatia acestor tari ofera informatii despre distributia regionala a potentialului de cumparare in tarile respective.



Italia: Nord bogat si sud mai sarac

In Italia, puterea medie de cumparare pe cap de locuitor este de 16.439 EUR. Acest lucru ii pune pe italieni cu aproximativ 18% peste media europeana si pe locul saisprezece dintre cele 42 de tari considerate de studiul GfK.

Exista o divizare semnificativa nord-sud in distributia puterii de cumparare intre nordul bogat al Italiei si sudul mai sarac. Toate provinciile din primele zece sunt situate in nordul Italiei.

Provincia Milano ramane in fruntea clasamentului. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumparare pe cap de locuitor de 23.507 euro, care este cu 43% peste media nationala si cu peste 69% peste media europeana. Noua intrata in top zece este provincia Firenze, care ocupa locul zece si scoate provincia Valle d'Aosta / Vallee d'Aoste din top zece. Provinciile Monza e della Brianza si Genova trec pe locul cinci si opt in clasament.

Cele zece provincii cele mai putin bogate se afla toate in sudul Italiei. Pe ultimul loc este Crotone, provincie situata in sudul tarii. Locuitorii din aceasta provincie au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 9.119 euro, ceea ce reprezinta cu aproximativ 45% mai putin decat media nationala si cu aproximativ 34% mai putin decat media europeana.



Spania: Singur in mijlocul terenului

Spania are o putere de cumparare pe cap de locuitor in 2020 de 13.613 EUR, ceea ce o plaseaza cu doar 2% sub media europeana. Nicio alta tara europeana nu se apropie de aceasta valoare - Italia este cu peste 18% peste media europeana, in timp ce Slovenia este cu putin sub 15% sub media europeana. Acest lucru o pozitioneaza pe Spania ca singur jucator in zona de medie europena.

In clasamentul provinciilor spaniole, Araba / Alava, cea mai sudica dintre cele trei provincii ale Comunitatii Autonome Basche, ocupa din nou primul loc. Locuitorii din aceasta provincie au 17.620 EUR puterea de cumparare pe cap de locuitor, ceea ce este cu peste 29% peste media nationala. Au existat, de asemenea, cateva modificari in top zece regiuni din acest an. Bizkaia si Barcelona au schimbat locurile patru si cinci. Noutati in top zece din acest an sunt provinciile Zaragoza, Burgos si Asturias pe locurile de la sapte la noua, inlocuind regiunile Tarragona, Lleida si Girona care erau incluse in topul primelor zece provincii de anul trecut.



Provinciile cel mai putin bogate din Spania sunt situate in partea de sud-vest a tarii. Provincia andaluza Cadiz a ocupat ultimul loc in clasament in anii precedenti, anul acesta se ridica pe locul doi. Pe ultimul locul in clasamentul din acest an este cea mai mare provincie din Spania, Badajoz, cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 9.975 euro, care este cu aproximativ 27% sub media nationala.

Republica Ceha: Cea mai mare putere de cumparare in si in jurul celor mai mari orase ale tarii

Republica Ceha are o putere de cumparare pe cap de locuitor de 9.179 EUR, valoare care o plaseaza cu aproape 34% sub media europeana si se afla pe locul douazeci si cinci in randul celor 42 de tari din studiu.

Regiunea capitalei, Praga, este din nou in fruntea clasamentului puterii de cumparare. Locuitorii din acest district au 11.961 EUR pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli si economii, care este cu peste 30% peste media nationala. Cu toate acestea, puterea de cumparare a locuitorilor din Praga este inca cu aproape 14% sub media europeana. Cele doua districte limitrofe Praha-zapad si Praha-vychod au, de asemenea, o putere de cumparare peste medie, la fel ca al doilea oras ca marime al Republicii Cehe, Brno-mesto.



Au fost cateva schimbari in top zece anul acesta, Brno-mesto si Praha-vychod schimband locurile trei si patru, iar Beroun, Hradec Kralove si Benesov schimba de asemenea locurile in clasament. O noua intrare in acest an este districtul Kladno, care ocupa ultimul loc in top zece, cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 9.328 EUR. Pe ultimul loc al clasamentul este Jesenik din Moravia de Nord, regiune situata la granita cu Polonia. Locuitorii districtului au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 7.597 EUR, ceea ce reprezinta aproape 83% din media nationala si aproximativ 55% din media europeana.

Polonia: contrast puternic intre bogati si saraci

Puterea de cumparare medie pe cap de locuitor in Polonia in 2020 este de 7.143 euro, cu 49% sub media europeana, si plaseaza Polonia pe locul douazeci si opt in clasamentul european.

In Polonia gasim o diferenta notabila intre bogati si saraci in ceea ce priveste distributia puterii de cumparare in cele 380 de districte ale tarii. Doar 17 districte au o putere de cumparare pe cap de locuitor care este cu cel putin 20% mai mare decat media nationala. In schimb, 106 districte sunt cu cel putin 20% sub media nationala. Cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 12.120 EUR, districtul capitalei Varsovia ocupa primul loc. Locuitorii din districtul capitalei au cu aproape 70% mai multi bani pentru achizitii si economii in comparatie cu media nationala.

La celalalt capat al clasamentului se afla Szydlowiecki, unde puterea de cumparare pe cap de locuitor este de doar 4.721 EUR, reprezentand aproape 66% din media poloneza si 34% din media europeana. Locuitorii din Varsovia au o putere de aproape 2,6 ori mai mare in comparatie cu locuitorii din districtul Szydlowiecki.



In acest an s-au inregistrat putine schimbari in primele locuri ale clasamentului puterii de cumparare. Districtele Cracovia si Bielsko-Biala schimba locurile opt si noua. Gliwice se situeaza in top zece, cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 9111 EUR, plasandu-se pe locul zece si eliminand din top districtul Tychi.

Ungaria: puterea de cumparare cea mai mare in jurul capitalei si catre granita cu Austria

Puterea de cumparare medie pe cap de locuitor a Ungariei este de 6.871 EUR, ceea ce reprezinta putin mai putin de jumatate din media europeana. Ca atare, Ungaria este pe locul 30.

Luand in considerare cele 20 de judete ale Ungariei, este clar ca zonele cu cea mai mare putere de cumparare au reusit sa isi pastreze locul in clasament. Judetul capitala Budapesta continua sa conduca clasamentul cu o marja semnificativa. Cu 8.627 EUR pe cap de locuitor, locuitorii din Budapesta au puteres de cumparare cu aproape 26% mai mare decat media nationala, dar totusi cu aproape 38% mai mica decat media europeana.

Cinci dintre cele 20 de judete ale Ungariei au o putere de cumparare peste medie. Toate aceste judete sunt situate in si in jurul capitalei Budapestei si catre granita cu Austria. In schimb, trei sferturi din judetele Ungariei au o putere de cumparare sub medie. Ultimul loc este pentru Szabolcs-Szatmar-Bereg, ai carui locuitori au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 5.392 EUR, ceea ce reprezinta mai putin de 79% din media nationala si aproximativ 39% din media europeana.



Romania: Capitala are de departe cea mai mare putere de cumparare

Romania este pe locul treizeci si unu in clasamentul european, chiar sub Ungaria, cu aproximativ 60% sub media europeana.

La fel ca Polonia, Romania are un decalaj foarte mare intre bogati si saraci. Capitala, Bucuresti, conduce clasamentul cu o diferenta semnificativa. Locuitorii din capitala au puterea de cumparare cu peste 81% mai mare in comparatie cu media nationala. Bucurestenii au veniturile pentru cheltuieli si economii de trei ori mai mari in comparatie cu locuitorilor din judetul cu cea mai mica putere de cumparare, Vaslui.

Judetele Arad, Arges si Prahova cresc fiecare cu un loc in top zece din perspectiva puterii de cumparare, ocupand pozitiile de la sapte la noua, in timp ce Hunedoara iese din top in acest an. Pe locul al zecelea este judetul Alba.

Pentru Romania datele cu privire la puterea de cumparare sunt disponibile cu detaliere pana la nivel de oras pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, bauturi nealcoolice, bauturi alcoolice, produse din tutun, produse de sanatate si igiena, imbracaminte, incaltaminte si produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticla, portelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri si bijuterii, carti si rechizite, echipamente sportive, hobby-uri si recreere, articole pentru renovarea locuintei.

Studiul "GfK Purchasing Power Europe 2020" este disponibil pentru 42 de tari europene cu granularitate pana la nivel de municipalitati si coduri postale, cu detaliere a datelor despre locuitori si gospodarii, precum si harti digitale.

Puterea de cumparare reprezinta venitul disponibil dupa deducerea impozitelor si contributiilor caritabile si incluzand orice beneficiu de stat primit. Studiul indica nivelurile de putere de cumparare per persoana, pe an, in euro si ca indice (index). Puterea de cumparare GfK se bazeaza pe venitul nominal disponibil al populatiei, ceea ce inseamna ca valorile nu sunt ajustate cu inflatia. Calculele se efectueaza pe baza veniturilor si castigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum si a previziunilor economice furnizate de institutele economice. In cazurile in care exista diferite scenarii de la institutele de cercetare economica, este selectat intotdeauna scenariul mediu pentru calculul indicatorilor GfK Purchasing Power 2020, care presupune o recuperare tarzie in anul viitor generata de disponibilitatea tratamentelor medicale eficiente pentru coronavirus la mijlocul anului 2021.

Puterea de cumparare a consumatorilor acopera cheltuielile legate de alimentatie, transport, utilitati, servicii, energie, pensii private si planuri de asigurare, precum si alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihna, mobilitatea si achizitiile consumatorilor.

Anul acesta, GfK lanseaza, de asemenea, Indexul de Impact Corona, care arata diferentele dintre venitul net disponibil pierdut din cauza crizei de coronavirus la nivel national si regional. Calculele se efectueaza pe baza celor mai recente informatii si previziuni privind venitul net al gospodariei, cheltuielile de consum ale gospodariilor private si modificarile produsului intern brut. Aceste valori sunt evaluate luand in considerare si prognozele disponibile inainte de COVID-19. Abaterea rezultata este urmarita si relfecta efectele crizei provocate de coronavirus. Modificarile cursului de schimb sunt, de asemenea, incluse in calcul.

Datele despre structura industriei din regiuni impreuna cu valorile cu privire la munca cu program redus si somajul de la inceputul pandemiei sunt utilizate in scopul calcularii Indexului de Impact Corona la nivel regional. Somajul si programul redus de munca pot ilustra impactul asupra puterii de cumparare a populatiei.

2.449 accesari