Implementarea sistemului de telemedicina in Romania va asigura un important progres catre alinierea la realitatile existente in prezent, in Uniunea Europeana, atentioneaza Consiliul Concurentei in raportul "Evolutia concurentei in sectoare cheie", publicat marti.
Sistemul de sanatate din Romania se afla sub presiunea unor schimbari demografice regasite si la nivel mondial, reflectate de cresterea sperantei de viata, odata cu aparitia unor boli cronice care trebuie tratate intr-o perioada mai lunga de timp. Raportul dintre cadrele medicale disponibile si numarul de pacienti se reduce continuu si disproportionat din punct de vedere geografic, cu o concentrare ampla in orasele mari, in timp ce zonele rurale raman complet descoperite din punct de vedere al asistentei medicale.
"In ciuda imbunatatirilor recente, sanatatea populatiei Romaniei se situeaza, in continuare, sub media UE. Rata mortalitatii evitabile, si anume decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea unei asistente medicale prompte si de calitate optima, a fost dubla fata de media UE in 201940, Romania fiind tara cu cea mai mare astfel de rata, atat in randul barbatilor, cat si al femeilor", se mentioneaza in raport.
Ponderea maxima a numarului de consultatii la distanta decontate prin CNAS in total consultatii, pentru perioada trim. IV 2020 - trim. II 2022, a fost de 10% in judetele Cluj, Alba si Bucuresti.
Potrivit raportului, cel mai mare dezavantaj al telemedicinei, pe plan national, se refera la neclaritatea reglementarilor la nivelul utilizatorilor cu privire la modul de organizare si functionare al serviciilor de telemedicina, care poate determina diferente in modalitatile de abordare ale telemedicinei la nivelul furnizorilor de astfel de servicii medicale.
"Schimbul de opinii medicale si realizarea de consultatii interdisciplinare la distanta a fost sustinut prin infiintarea Centrelor de coordonare in telemedicina. Primul astfel de centru s-a aflat in cadrul Unitatii de Primiri Urgente din Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures, si a functionat incepand din 2009, la acesta fiind conectate 40 de spitale municipale si orasenesti. Doi ani mai tarziu, au fost infiintate doua noi centre de coordonare - in cadrul Spitalului Judetean din Iasi si a Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti, fiind conectate alte 26 si respectiv 23 de spitale", se arata in document.
In cadrul analizei efectuate la nivelul a sapte unitati medicale publice se observa faptul ca posibilitatea de a fi furnizate servicii medicale la distanta a avut o importanta majora in contextul pandemic, peste o treime din consultatii realizandu-se in aceasta maniera in anul 2020, trimestrul al doilea. In perioada urmatoare, numarul teleconsultatiilor s-a diminuat treptat pana cand, incepand din anul 2021, s-a mentinut la un nivel constant, inregistrandu-se o valoare medie de 12.000 de teleconsultatii pe trimestru. Scaderea numarului de consultatii la distanta din trimestrul al doilea 2022 poate fi explicata de faptul ca, in 14 aprilie 2022, a fost aprobat proiectul de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 44, prin care s-au restrans situatiile in care consultatiile realizate de catre medicii de familie sau la nivelul ambulatoriului de specialitate puteau fi realizate la distanta.
La nivelul bazei de date analizate, intre 24% si 28% dintre medici au fost disponibili sa furnizeze servicii medicale in regim de telemedicina, acoperind peste 40 de specialitati medicale.
De asemenea, pentru intreaga perioada de referinta, aproximativ 89% dintre pacientii care au apelat la serviciile medicale furnizate prin telemedicina sunt persoane tinere si foarte tinere, cu varste cuprinse intre 16 si 49 de ani, majoritatea fiind de sex feminin. Totodata, 81% dintre pacienti sunt din mediul urban.
Dintre barierele la intrare pe piata, a platformelor de telemedicina, trebuie mentionata asigurarea securitatii cibernetice, care poate fi o provocare pentru intermediarii de servicii medicale, de la furnizor la furnizor (cele mai multe raspunsuri nu indica neaparat o provocare pentru intreprinderi). Exista un consens aproximativ in privinta necesitatii asumarii unor costuri de marketing, a dificultatii de a castiga increderea potentialilor clienti, a lipsei de know-how in contextul starii incipiente a pietei, a procesului de realizare/mentenanta pentru platforme, a reticentei clientilor potentiali fata de utilizarea telemedicinei, a reticentei medicilor pentru colaborare, a valorii ridicate a investitiilor, ca provocari pentru intreprinderile care intermediaza serviciile de telemedicina.
Neclaritatea normelor de reglementare a telemedicinei este o alta bariera pe care intreprinderile o percep destul de diferit, numarul de acorduri/dezacorduri vizavi de aceasta bariera fiind enuntat in mod echilibrat de catre respondenti.
"Desi in prezent gradul de adoptare a telemedicinei este usor descendent, aceasta evolutie era previzibila pe fondul cresterii bruste din perioada anterioara dar, mai ales, a cadrului legislativ incomplet si a cresterii barierelor legislative in perioada post-pandemica, prin eliminarea din grila de decontare a majoritatii serviciilor medicale furnizabile prin telemedicina ca urmare a aprobarii proiectului de Ordonanta de urgenta a Guvernului din 14 aprilie 2022", precizeaza Consiliul Concurentei.
Atat gradul de adoptare a serviciilor de telemedicina, cat si estimarea cu precizie a modului in care telemedicina transforma sistemul medical depind de imbunatatirile ce vor fi aduse dispozitivelor existente si de dezvoltarea de noi tehnologii care vor putea satisface nevoile pacientilor si ale furnizorilor.
In primul semestru din 2022, asigurarile de sanatate au inregistreze o dinamica pozitiva, cu un volum al subscrierilor de aproximativ 376 milioane lei. In acest context, asigurarile de sanatate au ajuns sa detina o pondere de 4,3% din totalul subscrierilor, potrivit datelor ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiara.
