1asig.ro
1asig.ro
Banca Mondiala: Romania ocupa un ...

Banca Mondiala: Romania ocupa un loc fruntas in UE la riscul de producere a dezastrelor

5 min. / 1.540 cuvinte
"Atunci cand merg spre birou in Bucuresti, adesea ma simt de parca as conduce printr-un oras renascentist al vremurilor moderne. Cu sectorul sau tehnologic in plin avant, Romania a inregistrat una dintre cele mai mari rate ale dezvoltarii economice din Uniunea Europeana, timp de aproape un deceniu. Cu toate acestea, tara detine un loc de frunte in regiunea Uniunii Europene si pentru o alta categorie - riscul de producere a dezastrelor", declara Tatiana PROSKURYAKOVA, Director de Tara pentru Romania si Ungaria, Banca Mondiala.

In Romania au fost inregistrate 13 cutremure majore in ultimul secol, care au avut ca rezultat peste 2000 de decese si au afectat mai mult de 400.000 de oameni. In 1977, peste 35.000 de persoane au ramas fara locuinta intr-un cutremur catastrofal care a produs daune depasind valoarea de 1,8 miliarde EUR, in numai 55 de secunde. Astazi, Bucuresti inca este orasul cu cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele Uniunii Europene.

De asemenea, tara a fost expusa celui mai mare numar de inundatii din Uniunea Europeana, in regiunile rurale pierderile cauzate de aceste fenomene depasind si de 20 de ori pierderile provocate de seisme. Si, in mijlocul unor astfel de calamitati, 23% din populatia Romaniei traieste in saracie, conform datelor din 2016, un numar mult mai mare de locuitori fiind expus riscului saraciei sau excluderii sociale (35% in 2017).

"Trebuie sa recunoastem faptul ca, atat in Romania, cat si in alte tari, provocarile riscurilor de producere a dezastrelor si dezvoltarii durabile sunt intrinsec corelate. Deja stim ca efectele provocate de dezastre nu sunt resimtite in mod egal - o pierdere in valoare de un euro pentru cei saraci are un impact mai mare asupra bunastarii acestora decat pentru romanii mai bogati, iar cei aflati mai aproape de pragul saraciei au nevoie de o perioada de timp mai indelungata pentru a-si reveni in urma unui dezastru", arata Tatiana PROSKURYAKOVA.

"De asemenea, stim ca dezastrele pot anula progrese castigate cu greu in ceea ce priveste dezvoltarea. Un studiu al Bancii Mondiale privind rezilienta socio-economica la dezastre in Romania, ce urmeaza a fi publicat curand, constata ca pana la 7% din populatia Bucurestiului (164.000 de persoane) ar putea depasi imediat pragul saraciei daca regiunea ar fi lovita astazi de un cutremur moderat", adauga ea.

Mai mult, schimbarile climatice maresc frecventa si gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, de la incendiile de vegetatie la secete si viituri, ceea ce inseamna ca astfel de obstacole ar putea pune sub amenintare dezvoltarea durabila in Romania, in absenta unor interventii de politici incluzive, bazate pe informatii in privinta riscurilor. De fapt, Bucurestiul ocupa locul trei in ceea ce priveste temperaturile cu cresterea cea mai rapida in randul celor 58 cele mai mari orase din Uniunea Europeana - o realitate sumbra, avand in vedere valurile caniculare recente care au afectat Europa.

"Intr-un cuvant, aceste riscuri sunt mult prea mari pentru cei aproape 20 de milioane de locuitori pentru care Romania este "acasa". Insa ce pot face factorii decizionali pentru a se asigura ca Romania se mentine pe calea cresterii incluzive si a prosperitatii comune?", se intreaba oficialul BM.

Conform acesteia, un punct de pornire ar fi imbunatatirea accesului la date care permite adoptarea unor masuri. Perfectionarea modalitatilor de colectare, analiza si comunicare a informatiilor referitoare la riscuri este esentiala in pregatirea pentru dezastre. Iar pentru tara care a fost supranumita "Silicon Valley din Transilvania", acest lucru inseamna valorificarea potentialului oferit de tehnologie - adesea condusa de o societate civila plina de energie.

Un exemplu promitator in acest sens vine de la MKBT: Make Better, o alta organizatie civica din Romania, care a colectat date ajutand la identificarea a peste 8.000 de persoane care locuiesc in cladiri afectate de risc ridicat de prabusire in caz de cutremur. Code for Romania, comunitate tehnologica civica locala, elaboreaza o noua aplicatie care permite guvernului sa directioneze mai bine resursele si voluntarii in cazul unui cutremur major sau al altor dezastre, pentru a crea o cultura a sigurantei si rezilientei.

La nivel national, Guvernul Romaniei actioneaza in parteneriat cu Banca Mondiala si Uniunea Europeana pentru a derula politici anticipative privind managementul riscului de producere a dezastrelor. De exemplu, crearea unui nou instrument de evaluare multi-hazard a riscurilor la nivel national (Ro-Risk) va pune la dispozitie tuturor ministerelor informatii necesare investitiilor pentru reducerea riscurilor si va ajuta factorii decizionali sa inteleaga impactul economic si financiar al dezastrelor.

De asemenea, Banca Mondiala sprijina modernizarea infrastructurii de urgenta la nivelul intregii tari, asigurand ca peste 3.000 de persoane din personalul de prima interventie se pot baza oricand pe dotari de reactie mai sigure si mai reziliente. Si la nivel municipal, Banca Mondiala a inceput recent sa furnizeze servicii de asistenta tehnica Municipiului Bucuresti pentru optimizarea performantei Programului de reducere a riscurilor seismice.

Peste 350 de experti din Europa si din intreaga lume se vor reuni la Bucuresti la finalul acestei luni pentru a participa la conferinta Understanding Risk Europe 2019 si a examina modul in care tehnologia si inovatia pot contribui la crearea unor societati mai reziliente, subliniind angajamentul guvernului ca Romania sa devina una dintre tarile deschizatoare de drumuri in domeniul managementului modern al riscului de producere a dezastrelor.

"Chiar daca dezastrele naturale constituie un factor inerent al viitorului Romaniei, guvernul tarii si organizatiile civice conlucreaza pentru valorificarea unor noi instrumente si abordari curajoase pentru ca tara sa devina mai sigura si mai prospera - un efort care ar trebui sa ne inspire pe toti", concluzioneaza Tatiana PROSKURYAKOVA.

Efectele dezastrelor naturale

Pentru protectia financiara a locuintelor impotriva a trei riscuri catastrofale - cutremure, inundatii si alunecari de teren - a fost dezvoltat sistemul asigurarilor obligatorii de locuinta, administrat de societatea privata PAID Romania - Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale. De asemenea, cei care doresc sa isi protejeze locuinta impotriva unor riscuri suplimentare si contra unei sume mai mari, pot opta, pe langa asigurarea obligatorie PAD, si pentru o polita facultativa.

In urma acestor dezastre, PAID Romania a achitat, in primele zece luni din 2019, peste 4,58 milioane de lei, cu 70% mai mult decat in perioada similara a anului trecut.

La sfarsitul lunii octombrie 2019 erau active la nivel national 1.712.567 de asigurari obligatorii de locuinte (polite PAD), potrivit statisticilor Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale, societatea privata care administreaza sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor. In acelasi timp, gradul de cuprindere in asigurare a fost de 18,96%.

Cu toate ca romanii se tem de dezastrele naturale si sunt ingrijorati cu privire la schimbarile climatice, conform unor studii realizate de UNSAR, acestia isi protejeaza intr-o mica masura locuintele. Astfel, pentru o informare mai buna a populatiei a fost lansata campania "Octombrie - Luna Asigurarilor de Locuinte", lansata de APPA - Asociatia pentru Promovarea Asigurarilor, alaturi de UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare-Reasigurare si PAID Romania - Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.

Cea de-a VII-a editie a campaniei "Octombrie - Luna Asigurarilor de Locuinte" a avut ca obiectiv sa le reaminteasca romanilor ca pot face ceva pentru siguranta locuintei lor, chiar si in fata unor dezastre de proportii.

Mai mult decat atat, in acest an, in premiera, campania a urmarit sa atraga atentia atat asupra schimbarilor climatice si a impactului acestora asupra locuintelor romanilor, cat si asupra masurilor pe care le pot lua acestia pentru a contribui la scaderea factorilor ce contribuie la schimbarile climatice (poluare, consum excesiv de energie etc.). Mai multe detalii despre proiect sunt disponibile pe asigurarealocuintelor.ro si pe pagina de Facebook.
752 accesari