1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling
Banca Mondiala: Investitii in ...

Banca Mondiala: Investitii in rezilienta fata de dezastre naturale si schimbarile climatice, pentru a ajuta comunitatile cu risc sporit din Moldova sa faca fata urmatorului soc

Desi dezastrele survin in diverse forme - cum ar fi inundatii, cutremure de pamant sau secete -, este clar faptul ca impacturile socurilor socio-economice produse de acestea ii afecteaza, in mod disproportional, pe cei saraci, noteaza un articol publicat pe blogul Bancii Mondiale si semnat de catre Axel BAEUMLER, Yann KERBLAT si Alexei IONASCU.

COVID-19 nu e cu nimic diferit. Fara resurse pentru a face fata in siguranta celor mai grave efecte ale pandemiei, populatiile vulnerabile au fost fortate sa faca alegeri imposibile intre propria lor sanatate si privatiunile economice sau chiar mai rau. Aparent, guvernele din intreaga lume au fost prinse cu garda jos de pandemie - ceea ce s-ar putea intampla din nou, cand se vor confrunta cu urmatorul dezastru sau soc climatic. Dar daca investitiile in dezvoltarea rezilientei fata de un tip de soc ar putea ajuta la diminuarea unui alt soc?

Institutionalizarea rezilientei

Pericolul socurilor socio-economice devastatoare s-a conturat intens de mult timp in Republica Moldova, care se confrunta, in mod persistent, cu riscuri seismice si de inundatii, dar si cu unul din cele mai inalte niveluri de saracie din Europa. Doar in ultimul deceniu, inundatiile si secetele au cauzat daune de peste 1,2 miliarde USD, iar schimbarile climatice ameninta sa agraveze in continuare aceste pierderi.

Din cauza proximitatii sale de Vrancea, una dintre cele mai active zone seismice din Europa, Moldova a suferit 16 cutremure majore, de o magnitudine de 7 - 8, in ultimii 200 de ani. Capitala Moldovei, Chisinau, care genereaza 50% din PIB-ul tarii si serveste drept loc de resedinta pentru aproape 30% din populatie, este expusa unui risc seismic deosebit de semnificativ. Aceste riscuri seismice si de inundatii continua sa creasca din cauza oraselor in declin, imbatranirii populatiei si vulnerabilitatii structurale a cladirilor din era sovietica, precum si a nivelului general redus de constientizare in randul populatiei a potentialelor amenintari.

In acest context, guvernul Republicii Moldova si-a consolidat institutiile, pentru a se pregati si a raspunde mai bine dezastrelor si socurilor climatice. Astfel, guvernul a imbunatatit capacitatile tarii de a prognoza conditiile meteorologice extreme, inclusiv la nivel local, prin intermediul unor servicii hidrometeorologice consolidate, si a redus vulnerabilitatea sectorului agricol la schimbarile climatice, prin imbunatatirea irigarii si promovarea practicilor agricole inteligente din punct de vedere climatic. Mai mult, s-a consolidat si colaborarea regionala, care e de o importanta deosebita, avand in vedere dimensiunea redusa a tarii.

Pentru a mentine acest avant, guvernul Republicii Moldova trebuie sa-si consolideze rapid capacitatile sale de rezilienta, pentru a trece la un nivel superior de pregatire. Cu suportul primit din partea Programului Global pentru Reducerea Dezastrelor si Redresare (the Global Facility for Disaster Reduction & Recovery - GFDRR), Banca Mondiala a realizat, recent, o revizuire strategica a provocarilor care tin de managementul riscului de dezastre (MRD) si rezilienta climatica in Moldova, evidentiind oportunitatile pentru tara de a trece de la un sistem MRD reactiv si ex-post, la o abordare mai pro-activa si ex-ante.

Recomandarile acestei revizuiri includ urmatoarele:

  • Adoptarea unei strategii nationale MRD si de rezilienta care sa se bazeze pe un cadru general de management, care sa clarifice rolurile si responsabilitatile pentru control strategic, planificare si coordonare, precum si pentru implementarea masurilor de identificare, reducere si raspuns la riscuri.
  • Consolidarea capacitatii de identificare a riscurilor, prin dezvoltarea unor sisteme informationale de riscuri multi-hazard, care sa includa si datele privind expunerea si vulnerabilitatea la riscuri, dar si prin integrarea evaluarii riscului MRD in strategiile de dezvoltare sectoriale.
  • Accelerarea reducerii riscului, prin masuri non-structurale si structurale, inclusiv prin implementarea mai viguroasa a planului investitional al tarii pentru protectia impotriva inundatiilor, imbunatatirea normelor de constructie si retehnologizarea cladirilor cheie. Aditional, elementul de reducere a riscului trebuie sa fie integrat in programele investitionale nationale existente.
  • Fortificarea raspunsului si a pregatirii de urgente, prin imbunatatirea comunicarii privind riscurile seismice, modernizarea centrelor locale de raspuns, precum si alinierea mai buna a managementului, a logisticii si a comunicarii MRD la nivel local, regional si national.
  • Imbunatatirea protectiei financiare pentru hazardurile care tin de agricultura si alte tipuri de dezastre.
  • Facilitarea unei recuperari reziliente, prin formalizarea unor sisteme care ofera evaluari eficace ale necesitatilor post-dezastru si prin incadrarea unei abordari de "reconstruire mai temeinica" in politicile si programele de recuperare.

Eficacitatea raspunsului la situatii urgente depinde, ca in cazul oricarui dezastru, de arhitectura institutionala generala existenta nu doar la nivel national, ci si la nivel local, unde autoritatile se afla in prima linie de sustinere a eforturilor de recuperare a comunitatilor lor, in special in randul celor mai dezavantajate populatii. Optimizarea cadrului institutional al Moldovei in domeniul MRD va permite tarii sa raspunda mai bine nu doar la dezastre, ci si la alte socuri si stresuri, cum ar fi pandemia COVID-19 in derulare, precum si sa-i sustina mai bine pe cei saraci.

Spre o abordare mai sistemica de gestionare a socurilor si stresurilor

Cand incepem sa analizam elementele comune ale diferitor socuri socio-economice si nu doar sa ne axam pe diversele cauze ale acestora, putem sa identificam institutii mai robuste, care sunt mai pregatite sa faca fata sarcinii de gestionare si recuperare in urma acestor evenimente - oricare ar fi acestea.

De la combaterea unor virusuri microscopici, pana la gestionarea unor inundatii transfrontaliere puternice, Moldova - si multe alte tari de tipul ei -, trebuie sa depuna efort, pentru a incadra elementul de rezilienta cat mai profund in politicile nationale si obisnuintele zilnice, in special pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, care, deseori, suporta povara efectelor post-dezastru. In acest fel, tarile expuse riscului pot reduce nivelul lor de risc fata de dezastre, imbunatatind, in acelasi timp, capacitatea de a raspunde pandemiei in derulare, si se pot pregati mai bine pentru orice criza necunoscuta pe viitor.

Articolul semnat de catre Axel BAEUMLER, Yann KERBLAT si Alexei IONASCU, pentru blogul World Bank, este disponibil AICI.