1asig.ro
1asig.ro

BNR estimeaza o inflatie de 2,1% la sfarsitul lui 2020

5 min. / 1.540 cuvinte
Banca Nationala a Romaniei (BNR) estimeaza o inflatie de 2,1% la sfarsitul acestui an, o revizuire semnificativa de 0,6 puncte procentuale fata de prognoza anterioara, se arata in Raportul asupra inflatiei, publicat vineri de banca centrala.

PROMO


"Ulterior publicarii Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflationiste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale cosului de consum, pe segmentul preturilor volatile ale alimentelor si, respectiv, al celor ale combustibililor. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei IPC este de asteptat sa coboare la sfarsitul acestui an pana la 2,1%, o revizuire semnificativa de 0,6 puncte procentuale fata de prognoza anterioara. In paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregata din economie si al slabirii treptate a rezilientei pietei muncii, corectii mai pronuntate se vor reflecta si in dinamica ratei anuale a inflatiei de baza, aceasta urmand sa atinga nivelul de 2% la orizontul proiectiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de baza actual reconfirma valoarea din proiectia precedenta in cazul ratei anuale a inflatiei IPC (2,5%), in timp ce prognoza ratei anuale a inflatiei de baza a fost revizuita usor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, pana la 2,1%)", se precizeaza in raport.

Potrivit documentului, cu rol de conditionare a coordonatelor scenariului de baza al proiectiei macroeconomice, conduita politicii monetare este configurata in vederea asigurarii stabilitatii preturilor si a situatiei macroeconomice, a bunei functionari a sistemului bancar si a pietelor financiare in sprijinul populatiei si al companiilor romanesti.

"Chiar si in conditiile confirmarii partiale a scenariului de risc din Raportul precedent referitor la evolutia crizei de sanatate publica, principala conditionare a scenariului de baza continua sa ramana cea de ordin medical si se refera, pe de o parte, la dinamica propagarii virusului, iar pe de alta parte, la momentul la care va fi disponibil in mod generalizat un vaccin. Natura aparte a acestei crize ingreuneaza considerabil chiar si formularea unor scenarii de risc cu privire la relatia biunivoca dintre evolutiile din plan medical si, respectiv, cele din plan economic. Astfel, sunt dificil de evaluat durata si intensitatea crizei medicale, calibrarea masurilor de raspuns din partea autoritatilor ori masura sincronizarii acestora si, in cele din urma, gradul de asimetrie a revirimentului economic din diverse economii. Este foarte probabil ca unele tari sa continue sa recupereze pierderile asociate crizei intr-o maniera liniara sau poate chiar accelerata, in timp ce altele s-ar putea confrunta cu o serie de dificultati; in cazul celor din urma, o noua exacerbare a evolutiilor din plan medical ar putea amplifica atat vulnerabilitatile si dezechilibrele preexistente, cat si pe cele acumulate ulterior declansarii primului val pandemic. Din acest motiv, sursele de risc provenind din partea mediului intern si, respectiv, a celui extern par a fi aproximativ verosimile la acest moment, iar balanta riscurilor la adresa proiectiei ratei anuale a inflatiei este evaluata a fi inclinata, cu precadere pe termen mediu, in sensul unor abateri in sus de la valorile asteptate in scenariul de baza", se mai spune in raport.

Potrivit BNR, pe plan intern, politica fiscala si cea de venituri isi mentin relevanta ca sursa de incertitudini. Riscuri specifice continua sa planeze asupra unui posibil volum mai amplu de cheltuieli bugetare, corelat direct cu durata crizei de sanatate publica.

"Orice inasprire de catre autoritati a setului de masuri administrative ce vizeaza mai buna gestionare a riscurilor din plan medical ar ocaziona atat cheltuieli suplimentare - in vederea sprijinirii agentilor economici afectati in mod direct de masurile de distantare sociala - cat si posibile pierderi de venituri bugetare, data fiind comprimarea mai ampla a activitatii economice. In cazul particular al Romaniei, impactul pe termen mediu al unor astfel de masuri, prin majorarea volumului cheltuielilor bugetare, implicit si a cuantumului deficitului bugetar, ar fi de sens opus celui implicat de necesitatea continuarii ajustarilor fiscale sugerate de derularea conform etapizarii initiale a procedurii de deficit excesiv", se mentioneaza in document.

"Data fiind si perspectiva de evolutie a deficitului de cont curent din scenariul de baza, absenta unei corectii fiscale sau debutul cu intarziere al acesteia ar putea implica mentinerea vulnerabilitatilor asociate persistentei deficitelor gemene, cu potential de a fragiliza capacitatea de raspuns pe termen mediu a economiei romanesti in fata unor socuri adverse, iar in perspectiva imediata de a greva asupra asigurarii in volume adecvate si la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finantarii acestor deficite", se mai arata in raport.

Avand in vedere caracteristicile noii prognoze pe termen mediu a inflatiei, precum si incertitudinile si riscurile crescute generate de pandemia de coronavirus, dar mai ales de perspectiva conduitei politicii fiscale si a celei de venituri, in absenta proiectului de buget pentru 2021 si in contextul electoral, Consiliul de administratie al BNR a decis in sedinta din 12 noiembrie 2020 mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50%. De asemenea, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% si a ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,00%. Totodata, Consiliul de administratie al BNR a hotarat pastrarea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivelor in lei ale institutiilor de credit.

1.953 accesari