Lucian MARINAnul acesta a fost un an dificil pentru agricultori din cauza secetei. Dar acesta a fost motivul pentru care s-au redeschis discutiile privind fondurile mutuale de protectie in caz de seceta, dar si dezbaterile despre sistemul de irigatii.
Sa le privim, asadar, mai in detaliu.
Cu scopul de a reduce presiunea asupra bugetului de stat s-a emis o legislatie privind acoperirea riscurilor catastrofale pentru agricultura, ceea ce reprezinta, de altfel, o initiativa sanatoasa.
Problemele incep sa apara, insa, cand analizam mai in amanunt modul in care a fost emisa aceasta legislatie din punct de vedere al flexibilitatii sale.
In primul rand aceasta lege "obliga" fermierii la mutualism ceea ce cumva contravine idei de mutualism. O obligatie in a "te imprieteni" a exista cumva si pe vremea colectivizarii si efectele inca se resimt.
In al doilea rand s-a decis asupra unor conditii in ceea ce priveste modalitatea de formare, care, in realitate, sunt aproape imposibil de indeplinit. In prezent, pentru a infiinta un fond mutual, la acesta trebuie sa adere un numar de fermieri care sa administreze o suprafata echivalenta cu 20% din suprafata agricola totala a Romania (inclusiv echivalarea animalelor din sectorul zootehnic in hectare). Acest lucru, in conditiile in care numarul de hectare asigurate la nivel national se invarte in jurul valorii de 30% din suprafata agricola fara a adauga sectorul zootehnic. Este greu de crezut ca se vor putea aduna atat de multi fermieri pentru a constitui un fond mutual.
Un alt subiect care nu a fost foarte bine analizat este amestecarea culturilor cu animalele (oare fermele de struti sau magari intra in aceste calcule?). Este ca si cum am asigura case si masini la un loc. Fondul va trebui sa acopere daunele produse culturilor agricole, dar si animalelor. De aici si varietatea mare a acoperirilor ce se doresc. Cumva, aproape ca s-au adunat toate riscurile neacoperite prin politele existente in acest moment (culturi si animale) si s-au pus la un loc in acesta lege.
Daca vorbim de riscuri care se doresc acoperite, merita acordata atentie si urmatorului text: "organisme dăunătoare plantelor și măsurile aplicate in scopul eradicării și prevenirii răspandirii acestora". Ce anume se presupune a se acoperi in acest caz? Cumva si parte din masurile ce ar trebui luate de guvern prin institutiile sale abilitate pentru eradicarea si impiedicarea raspandirii? Cum se impart ele intre fonduri? De ce fondurile consituite prin adeziunea libera a fermierilor ar acoperi asa ceva?
Sa luam un exemplu usor de inteles: o invazie de lacuste care afecteaza 30 de fermieri apartinand de 5 fonduri mutuale. In acest caz, cum se impart compensatiile pentru impiedicarea raspandirii invaziei de lacuste intre cele 5 fonduri? Cine stabileste acest algoritm? Dat fiind ca este vorba de relatii intre fonduri nu li se poate cere acestora sa isi defineasca acest lucru in modul si normele de functionare, caci fiecare isi poate defini in mod diferit.
O alta acoperire este pentru "incidente de mediu". In primul rand nu este clar daca vorbim de evenimente accidentale sau nu. In al doilea rand este neclar ce se doreste acoperit: doar pierdera de cultura, animale bolnave si decedate, sau vorbim si de cheltuielile de curatare si ecologizare?
Pentru a proteja fondurile si implicit fermierii ce adera la aceste fonduri mutuale ar trebui sa existe, in acelasi timp, si obligativitatea unei asigurari de raspundere civila cu acoperire privind poluarea accidentala.
In aceste conditii, pare ca se doreste ca aceste fonduri sa preia mai mult decat pot duce. Vorbim de riscuri foarte greu abordabile si in care implicatiile sunt foarte mari. Sunt riscuri cu care asiguratori mondiali cu experienta in domeniu au probleme in a le gestiona, dar un fond mutual al fermierilor proaspat creat apparent le poate gestiona relative usor.
Trecand peste aceste lucruri, nu am observat pe nicaieri informatii despre datele legate de evenimentele deja intamplate. Evenimente precum seceta, boli ale animalelor, incidente legate de mediu au mai avut loc, asa ca ar fi interesant de aflat in ce zone s-au produs si ce pagube au cauzat.
Tot legat de fonduri si de protectia fermierilor mi se par usor ignorate si vag definite criteriile de solvabilitate pe care aceste fonduri trebuie sa le indeplineasca, cine le controleaza si cine poate lua masuri de redresare.
Ca si concluzie, pare ca legislatia privind fondurile a fost facuta pentru a puncta o bifa si nu neaparat pentru a gasi o rezolvare a unei probleme reale. Pare sa fie un motiv sau un mijloc prin care "sa se arunce pisica in curtea vecinului".
Pe langa legislatia privind protectia impotriva riscurilor catastrofale, guvernul ar trebui sa se preocupe de stimularea productiei prin sistemul de irigatii. Altfel spus degeaba se constituie un fond mutual care sa acopere riscul de seceta daca nu se iau si masuri de a diminua pierderile cauzate de acest risc, ceea ce poate duce la dizolvarea unui fond dupa primul eveniment in care a efectuat plati compensatorii. Nu este o politica coerenta si pe termen lung.
Acum cativa ani se preciza ca investitiile in sistemul de irigatii vor fi prioritare si strategice. Inca se asteapta aceste investitii.
Sa presupunem ca se vor infiinta cateva fonduri mutuale si va veni momentul acordarii compensatiilor legate de seceta. In functie de momentul pagubei, vor exista bani mai multi sau mai putini pentru a face respectivele plati compensatorii. Numai ca imediat dupa, trebuie stabilitele cotele/primele de aderare astfel incat sa se poata aduna bani suficienti urmatoarelor plati ce pot veni in cativa ani.
Banii platiti anual de fermeri trebuie sa acopere o prima de risc, dar si cheltuielile fondului. Daca pe partea de chetuieli ale fondului, membrii au un control direct, pe partea de prima de risc lucrurile stau usor diferit. Acesta prima este mai mica daca: perioada de revenire este mai mare (riscul ce duce la plati compensatorii apare mai rar) si/sau valoarea pierderilor cauzate de un anumit risc sunt mai mici.
Prin sistemul de irigatii se poate controla intr-o oarecare masura acest lucru. Cu ajutorul lui se poate diminua severitatea evenimentului, ceea ce, implicit, va conduce la plati compensatorii mai mici. Astfel fermierii ar trebui sa plateasca o prima anuala mai mica. De asemenea, si numarul de membrii ai fondului mutual poate creste, ceea ce poate duce la o alta reducere a costului annual suportat de fiecare in parte.
Am mentionat cum poate ajuta sistemul de irigatii, dar pentru asta trebuie sa existe si un acces facil la acesta prin costurile pe care trebuie sa le plateasca un fermier. Altfel spus degeaba exista un sistem daca nimeni nu il foloseste pentru ca e prea scump.
Sunt multe de discutat pe aceste teme. In incheiere vreau sa mentionez ca nu exista o solutie unica ci este un ansamblu de masuri foarte strans corelate ce trebuie applicate cu atentie pentru ca seceta sa nu mai reprezinte un pericol real pentru agricultura din Romania. O parte din masuri sunt la indemana fermierilor. O ala parte sunt in mana guvernului. Daca cele doua parti nu se inteleg, mai exista o terta parte, neutra in acest caz si cu un "know how" ridicat in privinda abordarii riscurilor, si anume societatile de asigurare.
Lucian MARIN