1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

ALLIANZ: Invazia Rusiei in Ucraina a facut ca increderea in comertul mondial sa scada dramatic

Incredere, cerere si unde de soc in domeniul energiei - la ce se asteapta exportatorii pentru 2022? Cum afecteaza actualul mediu international exportatorii si dorinta lor de a face comert? Cateva din intrebarile la care si-a propus sa raspunda ALLIANZ Trade - liderul mondial in domeniul asigurarilor comerciale -, care a decis sa ia pulsul companiilor din SUA, China, Regatul Unit, Franta, Italia si Germania. In acest sens, au fost realizate doua sondaje: unul, inainte de inceperea invaziei din Ucraina, altul - dupa invazie, la care au participat aproximativ 3.000 de corporatii.

Invazia Ucrainei a readus piedici semnificative pentru redresarea economica globala

Inainte de a ne scufunda in rezultatele sondajului ALLIANZ Trade Global Survey, sa aruncam, subliniaza ALLIANZ, o privire asupra perspectivelor noastre economice. Ca urmare a invaziei Ucrainei, am redus prognoza noastra privind cresterea PIB-ului global la +3,3% in 2022 si +2,8% in 2023 (fata de +5,9% in 2021), in scadere cu -0,8pp si, respectiv, -0,4pp. Aproape doua treimi din revizuirea noastra in scadere se datoreaza socurilor legate de incredere si de lantul de aprovizionare, iar restul se datoreaza preturilor mai mari la materiile prime. Inflatia globala se va dovedi, de asemenea, mai ridicata si mai rigida (6% in 2022, revizuita in crestere cu +1,9pp), din cauza preturilor mai mari la energie si a intreruperilor mai lungi decat cele asteptate ale lantului de aprovizionare, care vor contribui, in egala masura, la presiunile asupra preturilor.

In timp ce negocierile actuale dintre Ucraina si Rusia ar putea oferi o cale spre o incetare a focului, nu poate fi exclusa o noua escaladare, ceea ce ar duce la sanctiuni si contra-sanctiuni si mai dure (inclusiv in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie). Intr-un astfel de scenariu negativ, inflatia mondiala ar urca la 7%, anul acesta, in timp ce cresterea ar scadea la +2,5%, inainte ca economia mondiala sa intre in recesiune, in 2023 (-0,3%).

In plus, ne asteptam ca, in 2022, cresterea comertului mondial sa se tempereze cu cel putin -2 puncte procentuale, ajungand la +4% in termeni de volum, cu putin sub media sa pe termen lung. Socurile legate de incredere si de cerere vor duce la o pierdere de 480 miliarde USD in exporturile catre Rusia si tarile din zona Euro, in 2022. Cu toate acestea, exportatorii neti de produse de baza din Orientul Mijlociu si America Latina ar putea beneficia de preturile mai ridicate ale produselor de baza si de pontentialele efecte de substitutie in afara Rusiei. In ce priveste costurile comerciale, cresterea sustinuta a preturilor petrolului ar putea duce la un nou record al tarifelor de transport de marfa, in al doilea trimestru (+40% fata de varful anterior). In plus, focarele de COVID-19 din China si politica "zero-COVID" vor prelungi blocajele din lantul de aprovizionare si vor mentine timpii de livrare ai furnizorilor la un nivel ridicat.

Dupa invazia Ucrainei, ponderea respondentilor care se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri la export a scazut de la 94%, la 78%

Anul trecut a fost unul exceptional pentru exportatori. In general, 7 din 10 declara ca au inregistrat performante de export mai mari decat se asteptau. SUA si Germania au inregistrat performante deosebit de bune, 75% si, respectiv, 76% dintre corporatii declarand ca au realizat exporturi mai mari decat se asteptau. Cu toate acestea, exportatorii au trebuit sa se adapteze la o noua normalitate in comert, in contextul unor blocaje persistente si al blocajelor din domeniul transporturilor. Cum? In SUA, unde companiile au fost cel mai mult afectate de socurile de aprovizionare, acest lucru a presupus cresterea stocurilor (48%), gasirea de noi furnizori (45%) si orientarea catre noi piete de export (43%), pentru a stimula cresterea. Mai mult de o treime dintre exportatorii din Franta, Italia si Regatul Unit spun ca s-au bazat, de asemenea, pe gasirea de noi furnizori, pentru a face fata perturbarilor lantului de aprovizionare, in timp ce 39% dintre exportatorii germani spun ca s-au concentrat pe noi piete de export, in special pe cele din apropierea tarii lor, cum ar fi Franta si Spania.

Abia iesiti din criza COVID-19 si confruntandu-se, acum, cu undele de soc economice ale invaziei Ucrainei asupra comertului mondial, la ce se asteapta exportatorii pentru 2022? Inainte de invazia Ucrainei, companiile pareau sa creada ca 2022 le va aduce chiar mai multe oportunitati decat 2021. In general, 94% dintre intreprinderi se asteptau la o crestere a cifrei de afaceri la export, cele mai optimiste companii fiind cele din Franta si Italia (97%). Cei mai multi exportatori intentionau sa isi extinda afacerile pe noi piete, in 2022 (79%), in special firmele din China si SUA (92% si, respectiv, 84%).

Dar agresiunea militara din Ucraina si sanctiunile masive impuse impotriva economiei rusesti au schimbat povestea. In mod nesurprinzator, razboiul a zdruncinat aceste asteptari: ponderea respondentilor care se asteptau la o crestere a cifrei lor de afaceri la export a scazut de la 94%, la 78% (-16pp). In Italia si Franta, unde companiile au fost cele mai optimiste, 29% (+26pp) si, respectiv, 23% (+20pp) dintre firme se asteapta la o scadere a cifrei lor de afaceri la export, in 2022. Chiar daca Rusia si Ucraina nu sunt piete finale cheie pentru exportatorii europeni, situatia de razboi afecteaza comertul global prin efecte indirecte (lanturi de aprovizionare, materii prime, energie), ceea ce pune presiune asupra oportunitatilor de export ale firmelor.

Preturile energiei au fost intotdeauna o preocupare majora pentru exportatori (si chiar mai mult, de la invazia Ucrainei)

"Marea redeschidere" a economiei mondiale in 2021 a fost un adevarat rollercoaster pentru companii, deoarece intreruperile lantului de aprovizionare la nivel global au generat cresteri record pentru costurile de transport si preturile energiei. Intr-adevar, companiile intervievate de ALLIANZ au declarat ca primele 5 riscuri care au afectat cresterea exporturilor, in 2021, au fost: incertitudinea privind cererea din cauza COVID-19 (40%), preturile ridicate ale energiei (35%), lipsa si costurile fortei de munca (35%), costurile de transport (33%) si lipsa de input-uri (30%).

Va oferi 2022 un pic de ragaz?

Chiar si inainte de invazia din Ucraina, companiile nu erau pe deplin convinse. Preturile la energie erau deja, de departe, principala preocupare, 72% dintre companii declarand ca se asteapta ca acestea sa ramana o provocare in 2022, iar peste o treime se asteapta ca acestea sa devina o provocare mai mare in acest an. Ponderea exportatorilor care se asteapta ca preturile energiei sa devina o provocare mai mare in 2022 este cea mai mare in Italia (46%), urmata de SUA (38%) si Franta (37%).

De la invazia Ucrainei, preturile ridicate la energie au devenit o preocupare si mai mare pentru exportatorii europeni. Ponderea corporatiilor europene care se asteapta ca preturile ridicate la energie sa devina o provocare mai mare a crescut de la 37%, la 56%, cele mai ingrijorate fiind tarile cu cea mai mare dependenta de importurile de gaze: Italia (66%, fata de 46% inainte de razboi), Marea Britanie (62%, fata de 47% inainte de razboi) si Germania (52%, fata de 34% inainte de razboi). Faptul ca Franta are cea mai mica pondere a companiilor ingrijorate de preturile ridicate la energie (46%, fata de 37% inainte de razboi) reflecta, probabil, punerea in aplicare a "Planului de rezilienta" al guvernului, care ia in considerare costul facturii la energie pentru majoritatea corporatiilor.

Mai mult de jumatate dintre respondentii din Europa se asteapta, in prezent, ca riscul de neplata sa creasca in urmatoarele 6 pana la 12 luni. Sondajul ALLIANZ arata ca, in general, problemele de neplata au avut un impact moderat sau semnificativ asupra activitatii de export, in ultimele 12 luni, pentru aproape 60% dintre firme, cu cele mai mari ponderi in Franta (66%), China (65%) si SUA (58%). Mai mult, in ciuda redresarii economice puternice din 2021, a acumularii de numerar in multe corporatii si a unei redresari solide a comertului global, 50% dintre respondenti declara ca, in 2021, timpii de neplata s-au prelungit, in special in Franta (62% dintre firme). Interesant este ca, in randul firmelor care au implementat digitalizarea - ceea ce ne-am astepta sa fluidizeze tranzactiile -, 58% dintre respondenti au raportat in continuare timpi de plata mai lungi.

Riscul de neplata va ramane, de altfel, o problema pentruu exportatori si in 2022. Inainte de invazia din Ucraina, aproape 1 din 3 exportatori se astepta ca termenele de plata si riscul de neplata sa creasca. In urma invaziei si a impactului consecvent asupra economiei mondiale, mai mult de jumatate dintre respondentii din Europa se asteapta, acum, ca riscul de neplata sa creasca in urmatoarele 6 pana la 12 luni. In mod similar, peste 40% dintre exportatorii europeni se asteapta, acum, la o prelungire a termenelor de plata dupa izbucnirea razboiului.

Strategia internationala: exportatorii incurajeaza productia locala si autofinantarea

Cu toate ingrijorarile legate de inceputul sfarsitului globalizarii, criza COVID-19 nu a declansat un val de "reshoring" in 2021. Dar majoritatea companiilor din sondajul ALLIANZ (79%) prefera in continuare sa produca pe teren propriu, variind de la 74% in Marea Britanie, la 89% in China.

Cum isi vor finanta companiile ambitiile in 2022? Inainte de invazia din Ucraina, fluxurile de numerar erau principala sursa de finantare pentru mai mult de jumatate dintre exportatori (53%), urmate de imprumuturile bancare (49%) si de creditele de la furnizori (36%). Ponderea exportatorilor care planuiau sa utilizeze numerar era cea mai mare in Regatul Unit (64%), apoi in SUA (57%) si China (54%).

In urma invaziei din Ucraina, 44% dintre exportatorii europeni declara ca vor cauta mai multe investitii pentru dezvoltare internationala decat au planificat anterior, probabil in scopul de a diversifica pietele, mai degraba decat de a se retrage sau de a reduce ambitiile de export in urma razboiului. Cu toate acestea, 15% dintre corporatii nu intentioneaza sa investeasca sau isi vor reduce planurile de investitii din cauza razboiului.

Sprijin din partea statului: de la salvator, la morfina corporatista?

Sondajul ALLIANZ arata ca cele mai multe firme exportatoare (54%) au primit o forma de sprijin din partea statului, in ultimele 12 luni, in special in China (70%) si Italia (60%). In plus, doua treimi dintre respondenti confirma faptul ca acest sprijin a ajutat, in parte, afacerea lor sa supravietuiasca in urma crizei. Aproximativ un sfert dintre respondenti declara ca, in consecinta, au putut, de asemenea, sa investeasca in noi capacitati de productie si sa diversifice furnizorii, in timp ce aproximativ 20% spun ca au reusit sa reduca termenele de plata catre furnizori.

Cum pot guvernele sa sprijine in continuare intreprinderile? Avand in vedere ca multe economii din Europa se confrunta cu lipsa fortei calificate de munca, 44% dintre firmele din Franta, 45% din Germania si 53% din Italia le solicita guvernelor lor sa puna in aplicare politici de perfectionare a fortei de munca. In plus, in mod nesurprinzator, dupa cativa ani de politici americane oarecum protectioniste si dupa un an de Brexit, aproape jumatate dintre firmele din SUA si Marea Britanie doresc ca guvernele lor sa incheie noi acorduri de liber schimb.

Desi partea cea mai grava a pandemiei COVID-19 pare sa fi trecut, aproximativ 50% dintre exportatorii europeni spun ca un sprijin suplimentar din partea statului, sub forma mai multor imprumuturi garantate de stat si subventii directe, ar ajuta afacerile lor sa reziste mai bine la impactul razboiului. De fapt, chiar si inainte de inceperea razboiului, peste 30% din firmele chestionate se asteptau ca sprijinul statului sa le finanteze activitatile in 2022. Sprijinul financiar din partea statului pare sa fi devenit o "noua normalitate" pentru unele firme.

ALLIANZ Trade Global Survey 2022 este disponibil AICI.