1asig.ro
1asig.ro

Tendinte si perspective in aplicarea TVA in 2021

5 min. / 1.540 cuvinte
Primele 11 luni ale anului trecut arata incasari nete din TVA de 53,44 mld lei si o scadere cu 9,5% fata de aceeasi perioada a lui 2019. Motivele care au contribuit la acest declin, potrivit executiei bugetare, sunt: cresterea rambursarilor de TVA cu 10,8%, facilitatile privind extinderea termenelor de plata a obligatiilor fiscale, dar si evolutiile nefavorabile din anumite sectoare pe fondul pandemiei (industrie, servicii pentru populatie si comertul cu autovehicule), afirma Georgiana Iancu, Partener, Lider al departamentului de Taxe Indirecte, EY Romania.

PROMO


Conform acesteia, in conditiile in care Comisia Europeana estimeaza un deficit in crestere pentru anii urmatori, de exemplu de 37,4% in 2020, ar trebui sa analizam ce s-a intamplat in 2020 din punct de vedere TVA, sursele de venit pentru stat, dar si care sunt tendintele pe care ar trebui sa le ia in calcul companiile pentru 2021.

"Eforturi si mai sustinute in prevenirea fraudei TVA, simplificarea procedurilor de colectare si imbunatatirea cooperarii transfrontaliere sunt cele trei fronturi de actiune indicate de Comisia Europeana administratiilor fiscale. De altfel, pachetul de masuri al UE care vizeaza imbunatatirea nivelului de colectare a TVA, precum si un nivel mai mare de echitate in privinta colectarii taxei acolo unde are loc consumul - in linie cu principiul impozitarii cu taxa pe valoarea adaugata - se contureaza treptat si in Romania, printr-o implementare graduala, care a inceput chiar in ianuarie 2020 si se continua in 2021", noteaza Georgiana Iancu.

In opinia ei, transpunerea in legislatia nationala a pachetului Quick Fixes in perioada ianuarie - februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificari aduse, mentionez reformarea conditiilor in care comertul intracomunitar cu bunuri poate sa beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importanta schimbare a vizat prevalenta cerintelor de forma (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidente documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportarii de TVA) asupra conditiilor de fond (realitatea miscarii intracomunitare a bunurilor).

Asadar, amintindu-ne focusul autoritatilor fiscale romane asupra documentatiei de transport pentru livrarile intracomunitare de bunuri, din primii ani dupa aderarea Romaniei la UE, si ponderea impunerilor cu TVA pe motivul unor deficiente de forma a scrisorilor CMR, nu putem decat sa sfatuim agentii economici sa (re)gandeasca si sa revizuiasca implementarea unor proceduri si fluxuri de documente suport, care sa treaca cu succes Testul Prezumtiei - un pilon esential in scutirile de TVA pentru comertul intracomunitar.

Mentinandu-ne in sfera scutirilor de TVA, trebuie punctata si interactiunea cu formalitatile vamale in cazul miscarilor de bunuri in si din afara Uniunii Europene, identificarea tranzactiilor care se califica pentru scutiri de TVA, atat in cazul unor tranzactii in lant, cat si in cazul unor operatiuni de import-export, dar si cazul particular al serviciilor logistice prestate in contextul unor exporturi de bunuri. In acest din urma caz, legislatia nationala a introdus clarificari din jurisprudenta UE ce limiteaza semnificativ aplicabilitatea scutirilor de TVA.

Cu alte cuvinte, scutirile de TVA, desi deseori benefice raportat la impactul asupra fluxurilor de numerar, vin la pachet cu complexitati ce tin de indeplinirea conditiilor legale, la care se adauga dificultati operationale privind documentarea suficienta si corecta a acestor tranzactii. Ne asteptam ca scutirile de TVA pentru comertul international sa ramana un subiect predilect pe agenda inspectiilor fiscale, astfel ca am indemna mediul de afaceri sa se pregateasca in consecinta, mai noteaza Georgiana Iancu.

O alta tendinta demarata in 2020, dar de urmarit in 2021, amintita de Georgiana Iancu, ar fi planul de actiune la nivelul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si al Uniunii Europene (UE) privind reformarea sistemului international de impozitare, astfel incat acesta sa surprinda evolutiile aduse de globalizare asupra economiei (tehnologie, e-commerce, etc.). In ceea ce priveste impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este in ce masura normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri traditionale de tipul "brick-and-mortar" mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pilda). In ceea ce priveste TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitatii si neutralitatii, intr-un context in care regulile existente nu mai corespund realitatii. Cele mai afectate sunt administratiile fiscale, care apeleaza deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar si agentii economici, care se regasesc in fata unor impuneri cu TVA la ani distanta dupa setarea si rularea unui model de business, ce initial fusese acceptat de autoritatile fiscale.

"Si, daca ne raportam la practica inspectiilor fiscale din ultimul an, dar si la evolutiile legislatiei si jurisprudentei de TVA, principalele tendinte pentru 2021 ar vorbi despre sediul fix. Astfel, vedem tot mai multe situatii in care autoritatile fiscale locale impun TVA pe motivul ca nerezidentii care deruleaza activitati in Romania dispun de resurse tehnice si umane care le creeaza un sediu fix din perspectiva TVA, avand astfel un nexus cu economia locala, care conduce la impozitarea cu TVA romanesc", explica oficialul EY, precizand ca principalele sectoare lovite de impuneri cu TVA pe tematica sediului fix sunt: farmaceutic, automotive, produse industriale si chiar energie, in spete care variaza de la colaborarea cu afiliati locali pentru servicii suport, scheme de procesare la comanda sau chiar comercializare in baza unor licente de activitate.

"Ceea ce ne indeamna sa credem ca, in perspectiva, sediile fixe prezinta un potential foarte mare de litigii fiscale, mai ales daca avem in vedere si cele doua decizii CJUE mult asteptate pe acest subiect. Si ma refer aici la spetele privind inchirierea de bunuri imobile si dependenta unui distribuitor de compania sa afiliata care presteaza servicii de marketing, publicitate si reglementare, in vederea promovarii produselor furnizorului si a cresterii cererii pentru produsele acestuia", spune Georgiana Iancu.

"De asemenea, observam de cativa ani deja o preocupare la nivelul UE (atat din partea administratiilor fiscale, cat si a Comitetului de TVA) privind impozitarea cu TVA a diverselor modele de afaceri dezvoltate odata cu economia colaborativa si estimam ca aceasta zona va genera o atentie sporita si in plan local", adauga ea.

O alta tendinta importanta pentru 2021 va fi data de transpunerea Directivei Europene privind pachetul e-commerce, ce are ca termen limita data de 1 iulie 2021. Amintesc doar doua din modificarile substantiale aduse de acest pachet, ce ar trebuie sa contribuie si el la diminuarea decalajului de TVA in anii care urmeaza. Prima se refera la eliminarea plafonului de 10 euro pana la care clientii puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fara sa plateasca TVA, in UE/Romania. Masura prezenta un avantaj concurential fata de furnizorii din UE si era deseori exploatata pentru fraudarea TVA si declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro.

O a doua modificare vizeaza platformele privind comertul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci cand faciliteaza vanzari de bunuri din partea unor furnizori non-UE (pana la 150 euro). Acestea vor avea obligatii suplimentare privind pastrarea de informatii referitoare la furnizorii de bunuri si natura bunurilor/serviciilor livrate, actionand asadar ca un ajutor pentru administratia fiscala in colectarea TVA.

O noua tendinta de urmarit vine in contextul digitalizarii si se refera la nevoia de transformare a functiei de taxe. Treptat, raportarea fiscala in timp real sau la cerere prinde contur si in administratia fiscala din Romania, cu impact direct asupra mediului de afaceri. Amintesc acum demersurile de conectare a caselor de marcat electronice la infrastructura ANAF (avand ca nou termen limita data de 31 Martie 2021), dezvoltarea de catre ANAF a sistemului informatic SAF - T in cursul lui 2021, dar si initiativele anuntate privind facturarea electronica obligatorie.

"Desi toate aceste masuri vin in vederea imbunatatirii nivelului de colectare a TVA si a reducerii fraudei, pentru mediul de afaceri, pe termen scurt, vor insemna timp si resurse suplimentare - bugete, investitii in tehnologie si infrastructura, plus alt timp si resurse umane dedicate conformarii. Pe termen lung, insa, putem spera ca efortul va insemna cresterea veniturilor bugetare, iar pentru operatorii de buna credinta - mai multa echitate si o concurenta reala", incheie Georgiana Iancu.

1.248 accesari