1asig.ro
1asig.ro
TELEMEDICINA - de la o coperta de ...

TELEMEDICINA - de la o coperta de revista, ce schita un vis, la o industrie globala de zeci de miliarde de dolari

Desi termenul telemedicina a fost inventat in anii 1970, de catre americanul Thomas Bird, si, in traducere literala, inseamna "vindecare la distanta" (din latina - "medicus" si din greaca - "tele"), telemedicina nu este deloc o idee sau o nevoie noua, in conditiile in care conceptul de ingrijire medicala la domiciliu a fost mentionat inca din 1879, intr-un articol din "Lancet", despre utilizarea telefonului pentru a reduce vizitele inutile la cabinetele medicale.

Pare greu de crezut, insa, exceptand referinta din "Lancet", telemedicina a implinit deja 115 ani. Originile acestei tehnologii dateaza de la inceputul secolului XX, atunci cand fiziologul olandez Willem EINTHOVEN a dezvoltat primul electrocardiograf in laboratorul sau din Leiden. Astfel, cu ajutorul unui galvanometru cu coarde si al unor fire telefonice, el a inregistrat semnalele electrice cardiace ale pacientilor dintr-un spital aflat la o distanta de 1,5 kilometri. Rezultatele experimentelor sale au fost publicate in 1906, iar fiziologul olandez poate fi considerat primul om de stiinta care a dezvoltat si aplicat sistematic o tehnica foarte asemanatoare cu telemedicina in sens modern.

De la o coperta de revista, la NASA

In anii 1920, medicii norvegieni consultau prin radio bolnavii de pe navele aflate pe mare, in vreme ce, in aprilie 1924, revista "Radio News" schita primele incercari ale telemedicinei si un nou vis pentru sanatatea publica din viitor. Pe coperta "Radio News", aparea un pacient "inarmat" cu un televizor si un receptor, ce vorbea cu un medic aflat la distanta (FIG. 1). In 1959, la Universitatea din Nebraska, specialistii au utilizat prima consultatie video interactiva cunoscuta de telemedicina pentru a transmite examinari neurologice.

8 ani mai tarziu, in 1967, Thomas BIRD si colegii sai au stabilit un circuit audiovizual cu microunde intre the Massachusetts General Hospital (Boston, SUA) si Boston Logan International Airport, din apropiere. Acestia au efectuat si evaluat astfel peste 1.000 de consultatii medicale pentru angajatii aeroportului Logan si pentru calatorii bolnavi.

La randul sau, NASA (the National Aeronautics and Space Administration) a jucat un rol crucial in timpul dezvoltarii timpurii a telemedicinei si, pentru a oferi servicii de asistenta medicala exploratorilor spatiali (1972-1975), NASA a conceput STARPAHC (Space Technology Applied to Rural Papago Advanced Health Care), care furniza asistenta clinica in the Papago Indian Reservation, in Arizona. De asemenea, NASA a utilizat inovatia prin satelit in telemedicina in gestionarea dezastrelor provocate de cutremurul din Mexico City (1985) si de cel din Armenia sovietica (1988). Folosind telemedicina, NASA a infiintat centrul MITAC (Medical Informatics and Technology Applications Consortium), la Universitatea Yale (1997), deschizand calea pentru tendinta actuala de participare privata la gestionarea sanatatii publice.

Efectul pandemiei COVID-19

Pandemia COVID-19 avea sa schimbe lumea intreaga si, odata cu ea, si destinul telemedicinei. Pandemia a impus implementarea rapida a telemedicinei in practica de zi cu zi si ceea ce, candva, parea un obiectiv maret si futurist a devenit realitate intr-o clipita, dupa cum spune European Medical Group Ltd. (EMG), pe masura ce diferite niveluri de telemedicina au fost transformate in practica la nivel global. Cum sistemele de sanatate au intrat in inima unei pandemii globale, conversia la scara larga a vizitelor de telemedicina in locul vizitelor in persoana a fost alimentata de teama de necunoscut.

In primul rand, utilizarea telemedicinei in cazurile care nu erau urgente a asigurat continuitatea ingrijirii, in timp ce pacientii si personalul medical puteau pastra distanta sociala. In plus, conversia la telemedicina a contribuit, de asemenea, la reducerea riscului de expunere la COVID-19 pentru personalul medical, prin intermediul reducerii contactului cu pacientii potential infectati. Expunerea si infectarea lucratorilor din domeniul sanatatii aveau, in intreaga lume, potentialul de a pune o presiune semnificativa asupra restului personalului sanitar si asupra resurselor esentiale. Telemedicina nu mai fusese niciodata implementata pe o scara atat de larga si fiecare zi a adus noi si noi provocari si strategii pentru a depasi obstacolele, pentru a oferi in continuare o ingrijire optima pacientilor. Initial, telemedicina a fost mai folosita, de la inceputul pandemiei, in SUA, UK si China, insa, treptat, a ajuns sa fie folosita constant in intreaga lume - un mediu de interactiune eficient si sigur atat pentru medici, cat si pentru pacienti.

McKinsey: Telemedicina - O realitate post-COVID-19 de un sfert de trilion de dolari?

Potrivit unui studiu realizat de McKinsey&Company, adoptarea puternica si continua, perceptia favorabila a consumatorilor si investitiile tangibile in acest spatiu contribuie la cresterea continua a telemedicinei. O noua analiza indica faptul ca utilizarea telemedicinei a crescut de 38 de ori fata de nivelul de referinta pre-COVID-19.

La inceputul pandemiei COVID-19, utilizarea telemedicinei a crescut brusc, intrucat consumatorii si furnizorii au cautat modalitati de a accesa si de a furniza asistenta medicala in siguranta. In aprilie 2020, utilizarea generala a telemedicinei pentru vizite medicale si ingrijire ambulatorie a fost de 78 de ori mai mare decat in februarie 2020.

Aceasta schimbare de etapa, noteaza McKinsey, care a aparut din necesitate, a fost facilitata de urmatorii factori: 1. dorinta crescuta a consumatorilor de a utiliza telemedicina; 2. dorinta crescuta a furnizorilor de a utiliza telemedicina; 3. modificari de reglementare care sa permita un acces mai mare si o rambursare mai mare. In timpul pandemiei, telemedicina a oferit o punte catre ingrijire, iar acum ofera o sansa de a reinventa modelele de ingrijire virtuala si hibrida (virtuala + in persoana), cu scopul de a imbunatati accesul la asistenta medicala, rezultatele si accesibilitatea financiara.

In 2020, McKinsey&Company estima ca pana la 250 de miliarde de dolari din cheltuielile cu asistenta medicala din SUA ar putea fi transferate catre ingrijirea virtuala. Atingerea acestui potential nivel de sanatate virtuala nu este o concluzie inevitabila. Ar necesita, probabil, o adoptare sustinuta din partea consumatorilor si a medicilor, dar si o reproiectare accelerata a cailor de ingrjire pentru a incorpora modalitatile virtuale.

O analiza McKinsey din iulie 2021 evidentiaza progresele inregistrate de telemedicina de la varful initial al pandemiei COVID-19, pentru a evalua, printre altele, si implicatiile pentru telemedicina si sanatate virtuala, in sens mai larg, pe viitor. Astfel, McKinsey&Company a constat:

  • Utilizarea serviciilor de telemedicina s-a stabilizat la un nivel de 38 de ori mai mare decat inainte de pandemie. Dupa un varf initial de peste 32% din vizitele la cabinet si in ambulatoriu care au avut loc, in aprilie 2020, prin intermediul telemedicinei, nivelurile de utilizare s-au stabilizat, in mare parte, variind intre 13 - 17% in toate specialitatile. Aceasta utilizare reflecta mai mult de doua treimi din ceea ce McKinsey anticipa ca fiind vizite care ar putea fi virtualizate.
  • In mod similar, atitudinea consumatorilor si a furnizorilor fata de telemedicina s-a imbunatatit de la epoca pre-COVID-19. Perceptiile si utilizarea au scazut usor de la varful din primavara anului 2020. Unele bariere - cum ar fi perceptiile privind securitatea tehnologica -, raman sa fie abordate pentru a sustine adoptarea sanatatii virtuale de catre consumatori si furnizori, iar modelele vor evolua, probabil, pentru a optimiza furnizarea de ingrijiri hibride (virtuale si in persoana).
  • Unele modificari de reglementare care au facilitat utilizarea extinsa a serviciilor de telemedicina au devenit permanente - de exemplu, extinderea codurilor de telemedicina rambursabile de catre Centers for Medicare & Medicaid Services pentru lista de tarife pentru medici, din 2021. Exista inca incertitudine in ceea ce priveste soarta altor servicii care ar putea pierde statutul de scutire atunci cand se incheie urgenta de sanatate publica.
  • Investitiile in ingrijirea virtuala si in sanatatea digitala, in sens larg, au crescut vertiginos, alimentand in continuare inovarea, cu un nivel de 3x mai mare de investitii in sanatate digitala cu capital de risc in 2020 decat in 2017.
  • Modelele de asistenta medicala virtuala si modelele de afaceri evolueaza si prolifereaza, trecand de la o simpla "asistenta medicala de urgenta in sistem virtual", la o gama de servicii care permit o asistenta virtuala longitudinala, integrarea telemedicinei cu alte solutii de sanatate virtuala si modele hibride de asistenta virtuala/in persoana, cu potentialul de a imbunatati experienta consumatorilor, accesul, rezultatele si accesibilitatea financiara.

Adoptarea telemedicinei

De la varful initial din aprilie 2020, adoptarea medicinei, per ansamblu, s-a apropiat de pana la 17% din toate cererile de rambursare pentru consultatii ambulatorii/vizite la cabinet cu servicii de evaluare si management. Aceasta utilizare a fost relativ stabila din iunie 2020. Se observa, de asemenea, o adoptare diferentiata a telemedicinei in functie de specialitate, cu cea mai mare penetrare in psihiatrie (50%) si in tratamentul consumului de substante (30%).

Perceptiile consumatorilor si ale furnizorilor cu privire la telemedicina

Cercetarile McKinsey arata ca acestia continua sa considere telemedicina ca fiind o modalitate importanta pentru nevoile lor viitoare de ingrijire, dar, asa cum era de asteptat, aceasta opinie variaza foarte mult in functie de tipul de ingrijire. In general, perceptia consumatorilor se apropie de ceea ce McKinsey crede ca este posibil sa fie adoptarea telemedicinei de catre diverse specialitati.

Aproximativ 40% dintre consumatorii chestionati au declarat ca vor continua sa utilizeze telemedicina si in viitor, fata de 11% dintre consumatorii care foloseau telemedicina inainte de pandemia COVID-19.

Mai mult, cercetarile McKinsey arata ca intre 40 - 60% dintre consumatori isi exprima interesul pentru un set de solutii virtuale de sanatate mai largi sau un plan de sanatate virtuala mai putin costisitor. Cu toate acestea, a existat intodeauna un decalaj intre interesul exprimat de consumatori pentru solutiile digitale de sanatate si utilizarea efectiva. Continuarea concentrarii asupra crearii unei interfete fara intreruperi pentru consumatori, crearea unui cadru/mediu mai informal (conceptul "breaking down silos") in ceea ce priveste furnizarea de ingrijiri (atat in mediul virtual, cat si in persoana), cu o mai buna integrare si intelegere a datelor, precum si implicarea proactiva a consumatorilor - toate acestea vor fi importante pentru a sustine si a creste utilizarea de catre consumatori a serviciilor de sanatate virtuala, pe masura ce pandemia pierde din forta.

In ceea ce priveste furnizorii, 58% dintre medici continua sa aiba o parere mai favorabila despre telemedicina acum, decat inainte de COVID-19, desi perceptiile au scazut usor din septembrie 2020 (64% dintre medici). In aprilie 2021, 84% dintre medici ofereau vizite virtuale si 57% ar prefera sa continue sa ofere vizite virtuale. Cu toate acestea, 54% nu ar oferi ingrijire virtuala cu o reducere de pret de 15% comparativ cu ingrijirea in persoana. Majoritatea sistemelor de telemedicina monitorizeaza indeaproape rambursarea. Cei care se afla in medii cu capacitate limitata de paturi si in acorduri de ingrijire bazate pe valoare cauta sa inteleaga daca exista o decantare scalabila a volumului sau un potential de reducere a costurilor la o calitate echivalenta.

Modificari de reglementare

Unele modificari de reglementare care au permis un acces mai mare la telemedicina in timpul pandemiei COVID-19 au devenit permanente. De exemplu, CMS a permis acoperirea telemedicinei pentru o serie de coduri de terminologie procedurala curenta (CPT - current procedural terminology) in mod permanent in regula finala a programului de tarifare a medicilor din 2021.

Cu toate acestea, alte restrictii privind telemedicina pot reveni la normalitatea de dinainte de COVID-19 cand expira urgenta de sanatate publica. De exemplu, au existat cateva zeci de coduri suplimentare CPT pentru care CMS a permis acoperirea telemedicinei in mod temporar in lista de onorarii pentru medici in 2021. In plus, o derogare pentru urgente de sanatate publica a permis ca telemedicina sa fie furnizata pentru beneficiarii Medicare din afara zonelor rurale si de la domiciliu, mai degraba decat de la biroul unui furnizor. Viitorul acestei prevederi, odata ce se incheie urgenta de sanatate publica, nu este clar.

Activitatea investitorilor

Investitiile in sanatatea virtuala continua sa creasca in ritm accelerat. Conform raportului de finantare a sanatatii digitale din S1 2021 al Rock Health, investitiile totale de capital de risc in spatiul de sanatate digitala, in prima jumatate a anului 2021, au totalizat 14,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta mai mult decat toate investitiile din 2020 (14,6 miliarde USD) si aproape de doua ori mai mult decat investitiile din 2019 (7,7 miliarde USD). Aceasta crestere ar reflecta o investitie anualizata de 25 - 30 de miliarde USD in 2021, daca acest ritm continua. In plus, veniturile totale ale primilor 60 de jucatori din domeniul sanatatii virtuale au crescut in 2020 la 5,5 miliarde de dolari, de la aproximativ 3 miliarde USD in anul precedent.

Pe masura ce investitiile in companiile de sanatate virtuala continua sa creasca la niveluri record, la fel a facut si presiunea asupra companiilor din ecosistem de a inova si de a gasi modele castigatoare care sa ofere un avantaj competitiv durabil in acest spatiu care evolueaza extrem de rapid. Aceasta este o veste buna pentru consumatori si pacienti, intrucat este posibil sa asistam in continuare la o crestere a inovatiei in modelele de furnizare a asistentei medicale virtuale.

Urmatorul capital al telemedicinei

Telemedicina pare pregatita sa ramana o optiune solida pentru ingrijire. Adoptarea puternica si continua, perceptia favorabila a consumatorilor, mediul de reglementare si investitiile puternice in acest spatiu contribuie la aceasta rata de adoptare.

Observam o evolutie rapida a spatiului si o inovatie dincolo de confortul "asistentei medicale de urgenta virtuale". Inovatiile in materie de ingrijire longitudinala virtuala (atat primara, cat si de specialitate), facilitarea ingrijirii la domicliu prin monitorizarea pacientului de la distanta si autodiagnosticare, investitiile in "porti digitale de intrare" ("digital front doors") si experimentarea modelelor hibride online/offline vor aduce noi modele de ingrijire pentru consumatori, care vor contribui la atingerea "triplului obiectiv" al asistentei medicale.

Pentru a realiza pe deplin potentialul modelelor de ingrijire activate virtual, atat platitorii, cat si furnizorii ar trebui sa considere aceste noi modele de furnizare ca facand parte din propunerea de baza de valoare zilnica pentru consumatori in trei domenii:

1 - Cresterea confortului pentru a primi ingrijiri de rutina

  • Integrarea solutiilor de e-triaj cu vizitele virtuale, pentru a crea o "poarta de intrare digitala" mai larga pentru asistenta medicala, care sa le permita consumatorilor sa primeasca mai usor ingrijiri atunci cand au nevoie, prin intermediul celor mai convenabile canale, si sa scada costul ingrijirii prin evitarea vizitelor inutile la Urgente.
  • Integrarea solutiilor de promovare a ingrijirii si a solutiilor de telemedicina, asa cum reiese din recentele fuziuni si achizitii, cu propunerea de valoare de a facilita accesul consumatorilor la ingrijire si de a gasi cel mai bun furnizor pentru nevoile lor individuale.
  • Experimentarea cu planuri de sanatate virtuale. Numarul de planuri de sanatate de tip virtual-first a crescut de la 1 in 2019, la cel putin 8 in 2020. Desi aceste produse sunt inca in faza incipienta, ele ofera potentialul unor prime mai mici si o mai mare comoditate, in schimbul perceperii unui furnizor de asistenta medicala virtuala ca prim punct de ingrijire. Aceste avantaje atrag din ce in ce mai multa atentie din parteea angajatorilor, brokerilor si platitorilor.
  • Extinderea tipurilor de ingrijire care pot fi furnizate virtual sau aproape virtual, cu inovatii in ceea ce priveste diagnosticele/echipamentele la domiciliu sau combinand ingrijirea virtuala cu vizitele unei asistente medicale la domiciliu.

2 - Imbunatatirea accesului, in special pentru sanatatea comportamentala si asistenta medicala de specialitate

  • Continuarea extinderii gamei de oferte de sanatate comportamentala cu potential de a aborda problema lipsei de furnizori in multe parti ale tarii. De exemplu, 56% dintre comitatele din SUA nu au un psihiatru, 64% dintre comitate se confrunta cu un deficit de furnizori de servicii de sanatate mentala, iar 70% dintre comitate nu au un psihiatru pentru copii. Acest tip de acces poate fi, de asemenea, o oportunitate de a extinde parteneriatele cu comunitatea, platitorii si furnizorii.
  • Extinderea accesului la capacitatea de asistenta medicala de specialitate, cum ar fi in zonele rurale, unde multe specialitati ar putea sa nu fie disponibile. Chiar si in afara zonelor rurale, sanatatea virtuala, de la furnizor, la furnizor, poate imbunatati experienta si calitatea ingrijirii, prin obtinerea rapida a contributiei specialistilor.

3 - Imbunatatirea modelelor de ingrijire si a rezultatelor in materie de sanatate, in special pentru cei cu afectiuni cronice sau care au nevoie de sprijin pentru ingrijirea post-acuta

  • Integrarea monitorizarii de la distanta si a terapiei digitale cu vizite virtuale, in special in cadrul acordurilor de furnizare bazate pe valoare, unde incorporarea sanatatii virtuale in modelele lor de ingrijire ar putea imbunatati rezultatele pacientilor si performanta generala.
  • Cresterea modelelor de "spital-la-domiciliu" ("hospital-at-home") si de ingrijire post-acuta la domiciliu.

Provocari ramase pentru telemedicina

Chiar si cu aceste inovatii, raman provocari care trebuie rezolvate pentru a realiza intregul potential al ingrijirii virtuale. Aceste provocari includ urmatoarele elemente:

  • Necesitatea unei mai bune integrari a datelor si a unor fluxuri de date imbunatatite intre diferitii actori din ecosistem, avand in vedere proliferarea rapida a solutiilor punctuale, care coplesesc consumatorii, platitorii si furnizorii deopotriva.
  • Necesitatea unei mai bune integrari a activitatilor legate de sanatatea virtuala in fluxurile zilnice de lucru ale medicilor, in special pentru a permite modele hibride de ingrijire, care combina furnizarea de ingrijiri online si in persoana.
  • Alinierea stimulentelor pentru activitatile de sanatate virtuala cu miscarea mai ampla catre ingrijirea bazata pe valoare, pentru a iesi din mentalitatea de plata pentru servicii si din preocuparea pentru paritatea rambursarii, in special pentru modelele de sanatate virtuala care au ca scop reducerea costului total al ingrijirii.

Exista potentialul de a imbunatati accesul, calitatea si accesibilitatea asistentei medicale, plus de a imbratisa oportunitatea economica de un sfert de trilion de dolari reprezentata de telesanatate. In mod colectiv, liderii din industrie au sansa de a ajuta consumatorii si furnizorii sa imbunatateasca accesul si calitatea prin puterea telemedicinei.

Care este potentialul deplin al telemedicinei si al ingrijirii virtuale?

McKinsey&Company a identificat cinci modele de asistenta medicala virtuala pentru ingrijirea non-acuta:

  • Asistenta virutala de urgenta la cerere, ca alternativa la vizitele la Urgente de gravitate mai mica, la vizitele de ingrijire de urgenta si la consultatiile dupa program - cele mai frecvente cazuri de utilizare a telemedicinei in prezent. Acest lucru ii permite unui consumator sa consulte, la cerere, la distanta, un furnizor necunoscut, pentru a rezolva probleme imediate, evitand deplasarea la Urgente.
  • Vizitele virtuale la cabinet cu un furnizor stabilit, pentru consultatii care nu necesita examinare fizica sau proceduri concomitente. Astfel de vizite pot fi de ingrijire primara (afectiuni cronice, raceli, afectiuni minore ale pielii etc.), sanatate comportamentala (psihoterapie virtuala) si unele ingrijiri de specialitate.
  • Vizitele aproape virtuale la cabinet extind oportunitatea ca pacientii sa aiba acces convenabil la ingrijire in afara cabinetului unui furnizor, prin combinarea accesului virtual la consultatii medicale cu locatii aproape de casa.
  • Serviciile virtuale de sanatate la domiciliu valorifica vizitele virtuale, monitorizarea la distanta si instrumente digitale de implicare a pacientilor, pentru a permite ca unele dintre aceste servicii sa fie furnizate de la distanta. Serviciile directe, cum ar fi tratarea ranilor, ar avea loc in continuare in persoana, dar serviciile virtuale de sanatate la domiciliu ar imbunatati experienta pacientului si a ingrijitorului, ar putea extinde raza de actiune a furnizorilor de servicii de sanatate la domiciliu si ar imbunatati conectivitatea cu echipa de ingrijire.
  • Administrarea medicamentelor la domiciliu cu ajutorul tehnologiei permite pacientilor sa transfere primirea unor medicamente perfuzabile si injectabile de la clinica, la domiciliu. Aceasta trecere poate avea loc prin valorificarea monitorizarii de la distanta pentru a ajuta la gestionarea pacientilor si monitorizarea simptomelor.

Analiza McKinsey bazata pe cererile de rambursare sugereaza ca aproximativ 20% din toate vizitele la Urgente ar putea fi evitate prin intermediul ofertelor de asistenta medicala de urgenta virtuala. 24% din vizitele la cabinetul medical si volumul de consultatii ambulatorii ar putea fi furnizate virtual, iar alte 9% - aproape virtual. In plus, pana la 35% din serviciile obisnuite de asistenta medicala la domiciliu ar putea fi virtualizate, iar 2% din volumul total de paciensi din ambulatoriu ar putea fi transferat la domiciliu, cu administrarea medicamentelor cu ajutorul tehnologiei. In total, aceste schimbari se ridica, doar in SUA, la 250 miliarde USD in 2020, cheltuieli cu asistenta medicala care ar putea fi transferate catre ingrijirea virtuala sau 20% din toate cheltuielile cu asistenta medicala la cabinet, ambulatorie si la domiciliu in cadrul Medicare, Medicaid si al populatiilor asigurate in mod comercial.

Momentul de a actiona este acum. Criza actuala a demonstrat relevanta telemedicinei si a creat si o cale pentru modernizarea sistemului de furnizare a asistentei medicale. Conform Research and Markets, se anticipeaza ca piata de telemedicina va atinge, in 2026, o valoare de peste 36,1 miliarde USD, de la 16,1 miliarde USD in 2019. CB Insights subliniaza ca T2 2021 a marcat un alt trimestru record pentru investitiile globale in acest domeniu - 163 de tranzactii cu un nivel record de 5 miliarde USD, numai in T2 2021. Mai mult, in acelasi trimestru, 6 companii de telemedicina s-au alaturat "clubului unicornilor" si, la nivel global, la finele celui de-al doilea trimestru al anului 2021, existau 27 de unicorni in domeniul telemedicinei, evaluati la 55 miliarde USD.

 

TELEMEDICINA in Romania

Pandemia de COVID-19, distantarea sociala si evolutia tehnologica accelerata au facut ca telemedicina sa fie tot mai utilizata si de operatorii de servicii medicale din Romania. Astfel, in ultima perioada, pacientii au putut beneficia de serviciile medicale necesare chiar din confortul caselor lor, fara a fi nevoiti sa se deplaseze si fara a exista riscul contaminarii.

Conform unui studiu Ipsos Romania, mai putin de o treime dintre romanii din mediul urban (31%) au apelat la medicina la distanta, canalele preferate fiind consultatiile prin telefon sau WhatsApp, urmate de consultatii video prin Internet sau prin platformele de telemedicina ale clinicilor.

Studiul arata ca la telemedicina au apelat, in special, persoanele mai tinere, cu varsta de pana in 44 ani, in timp ce persoanele de peste 55 ani au folosit mai putin medicina la distanta (20%), apeland la consultatii prin telefon. Un alt factor care a influentat accesul la telemedicina este reprezentat de marimea localitatii; astfel, 41% dintre bucuresteni au apelat la medicina la distanta, fata de 26% in randul locuitorilor oraselor sub 50.000 locuitori.

"Consultatiile la distanta reprezinta o solutie la indemana in situatiile in care prezenta fizica a pacientului nu este obligatorie. Principalele avantaje sunt flexibilitatea si accesul usor la medic (indiferent de localitate), reducerea traficului/ numarului de pacienti din clinici si spitale, imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cronici prin telemonitorizari, insa exista si acest risc de a genera burnout in randul medicilor care practica medicina hibrida (consultatii in cabinet si consultatii prin telefon)", sunt de parere oficialii Ipsos.

Aceasta perioada de pandemie a dus si la aparitia primelor reglementari in ceea ce priveste telemedicina din Romania. Astfel, in noiembrie 2020, a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 196/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. In acest fel, s-au creat premisele pentru cresterea accesibilitatii la servicii medicale pentru pacienti si pentru cresterea calitatii actului medical.

In Ordonanta, telemedicina este definita ca "totalitatea serviciilor medicale furnizate la distanta, fara prezenta fizica simultana a personalului medical si a pacientului, pentru stabilirea diagnosticului, indicarea tratamentului, monitorizarea unor afectiuni sau indicarea unor metode de preventie a bolilor, in mod securizat, prin intermediul tehnologiei informatiei si mijloacelor electronice de comunicare."

Pentru a afla mai multe despre evolutia si viitorul telemedicinei in Romania, am discutat cu:

Sorin MITITELU,

Reprezentantul Future Healthcare in Romania

 

Ce este, de fapt, telemedicina?

Stricto sensu, telemedicina este serviciul medical oferit de la distanta. In zilele noastre si ca parte a intelegerii noastre comune, telemedicina este cunoscuta sub numele de serviciu de asistenta medicala sau serviciu de consultatie medicala prin intermediul unuia dintre canalele de comunicare la distanta (e-mail, apel telefonic, apel video) sau prin intermediul platformelor online care ar putea incorpora unul sau mai multe canale de comunicare la distanta.

Intr-un sens extins si, poate ca parte a intelegerii noastre viitoare, telemedicina va fi mai cunoscuta sub numele de ecosistemul care include specialistul medical, dispozitive digitale medicale, stocarea datelor medicale, instrumente analitice si algoritmi care vor colabora de la distanta, prin canale de comunicare digitala, pentru a oferi pacientilor servicii medicale la cerere si/sau automate.

Cum apreciati evolutia si progresul telemedicinei in Romania?

Ca de obicei, furnizorii locali de telemedicina sunt followeri ai furnizorilor din alte tari. Pare a fi un paradox faptul ca, in tara cu o contributie foarte importanta a serviciilor IT la PIB, nu exista companii de pionierat in domeniul telemedicinei. De fapt, acesta este un alt exemplu ca Romania nu este tara inovatiei si cea a asumarii de riscuri aferente unor modele noi de afaceri. Ca urmare, telemedicina in Romania se afla intr-un stadiu incipient. Majoritatea solutiilor de telemedicina sunt un fel de marketplace-uri pentru servicii de teleconsultare medicala si pentru servicii de asistenta medicala.

De ce a devenit telemedicina esentiala in timpul pandemiei?

Telemedicina a devenit solutia de a avea acces la unele servicii medicale de baza in aceasta situatie pandemica. Nu a fost vazuta ca o solutie pentru servicii mai bune si costuri operationale mai mici, ci a fost o necesitate. Altfel, telemedicina ar fi fost acceptata de piata locala inainte de situatia pandemica. Odata descoperite beneficiile telemedicinei, acest nou tip de serviciu medical devine parte a ofertelor majoritatii marilor clinici si spitale private. In acelasi timp, noi jucatori devin activi pe piata serviciilor medicale, oferind diferite tipuri de platforme pentru a intermedia relatia dintre medici si pacienti. Este clar un pas inainte in dezvoltarea telemedicinei in Romania.

Ce lipseste sau ce ar trebui sa dezvolte mai mult in ceea ce priveste telemedicina in Romania?

Cu toate acestea, solutiile locale de telemedicina sunt dezvoltate astfel incat sa inlocuiasca contactul fizic cu contactul de la distanta dintre medici si pacienti. Ca rezultate, exista doar cateva servicii medicale care ar putea fi furnizate.

Ca timp, informatiile digitale (datele) nu sunt vazute ca fiind elementul de baza si cel mai important al oricarui proces de asistenta medicala, telemedicina va fi utila doar pentru a rezolva nevoile periferice de asistenta medicala. Tehnologia existenta poate ajuta la reala schimbare a multora dintre procesele medicale existente.

In Romania, ar trebui sa devenim mai deschisi la inovatie si la noi modele de afaceri si operationale privind telemedicina, si nu numai. Poate ca unele programe ale autoritatilor publice ar putea stimula aceste evolutii. In caz contrar, piata romaneasca a telemedicinei va ramane o piata in care doar se copiaza modele din alte piete.

Cum vedeti viitorul telemedicinei in Romania?

Noi initiative, noi actori, noi investitii avand ca referinta modelele de succes din alte tari. Va fi un proces de dezvoltare continua, in pasi mici. Datorita rolului tehnologiei si a capitalului necesar, telemedicina nu este un joc local, ci este unul international.

Future Healthcare este un furnizor de servicii suport in domeniul sanatatii pentru companii de asigurari, furnizori de servicii medicale, furnizori de beneficii pentru salariati, administratori de grupuri de afinitate si, nu in ultimul rand, pentru clientii persoane fizice de toate varstele si toate conditiile medicale si economice.

Mihaela-Katerina DOBROIU

Chief Customer Officer, Telios Care

Ce este mai putin cunoscut despre telemedicina?

Serviciile medicale de consiliere la distanta pot inlocui apelarea la servicii de urgenta pentru cazurile de severitate medie sau scazuta, precum si sa inlocuiasca vizitele la un cabinet de medicina de familie sau de specialitate. Telios Care ofera servicii de consultatii 24/7 in toata tara la care persoanele fizice se pot abona, iar, in unele cazuri, asiguratorii ramburseaza consultatiile telefonice, video si prin mesaje scrise, in plus fata de vizitele la cabinet, sau chiar includ acestea in pachetele de asigurari.

Dosarele medicale electronice, care ar trebui sa insoteasca actul medical oferit de catre furnizor, contin istoricul medical al pacientului, rezultatele testelor si informatii despre tratamente. Utilizarea acestora are potentialul de a imbunatati calitatea si de a reduce erorile medicale, permitand, in acelasi timp, o mai buna coordonare a ingrijirii pacientului intre diferiti furnizori.

Cum apreciati evolutia si progresul telemedicinei in Romania?

In conditiile unei piete a serviciilor medicale puternic atinsa de pandemia cu Sars Cov-2, in al doilea trimestru al anului 2020 se observa o adevarata explozie de servicii de telemedicina, intr-o forma mai mult sau mai putin rudimentara, preocupare vizibila atat la nivelul cabinetelor individuale, dar in special la jucatorii mari de pe piata de medicina clasica/ traditionala, care isi adaptau activitatea sub forma de clinici virtuale.

Acest lucru este imbucurator si speram sa putem ajunge curand din urma tarile unde telemedicina se practica de peste 20 de ani. Cel putin, Telios Care in directia aceasta lucreaza.

De ce a devenit telemedicina esentiala in timpul pandemiei?

Telemedicina a devenit indispensabila in timpul pandemiei cu Sars Cov-2 deoarece a permis medicilor sa vada pacientii din confortul locuintelor lor, fara ca acestia sa aiba riscul expunerii la contaminare. Medicii pot astfel sa ofere pacientilor o ingrijire mai buna, mai rapida si au astfel capacitatea de a ingriji mai multi pacienti. De asemenea, medicii pot sa lucreze indeaproape cu specialisti care sunt la kilometri distanta. Acest lucru economiseste atat timp, cat si bani, imbunatatind totodata ingrijirea pacientilor.

Ce lipseste sau ce anume ar trebui sa se dezvolte mai mult in ceea ce priveste Telemedicina din Romania?

Ingrijirea bazata pe telemedicina trebuie sa ofere servicii de diagnosticare, tratament si reabilitare de la distanta. In Romania, nu exista o configuratie standardizata de telemedicina, deci exista anumite masuri care trebuie luate pentru a se asigura ca se ofera cele mai bune servicii posibile.

Pe masura ce avansam cu reforma sistemului de sanatate, trebuie sa facem ca ingrijirea bazata pe telemedicina sa fie disponibila precum un telefon mobil, deoarece pacientii ar trebui sa poata contacta medicii si terapeutii lor de oriunde din tara. Nu exista nicio scuza pentru ca Romania sa nu adopte cel mai avansat sistem de sanatate din punct de vedere tehnologic posibil. Cu milioane de romani care au nevoie de ingrijire medicala, nu exista timp de pierdut.

Cum vedeti viitorul telemedicinei in Romania?

Viitorul este unul in care punctul de ingrijire este locul in care se afla pacientul, iar telemedicina este aici pentru a ramane, ajutand la decongestionarea spitalelor. Odata cu utilizarea sporita a ingrijirii de la distanta, clinicile si spitalele vor fi descarcate de cazurile care nu necesita o prezenta fizica a pacientului. Vom merge la spital pentru prevenirea bolilor, pentru ingrijire acuta, pentru proceduri chirurgicale sau aparate mari de radiologie. Medicii vor petrece, cel mai probabil, jumatate din timpul lor in clinica si jumatate cu serviciile de telemedicina, iar inovatiile tehnologice ar trebui deja sa provoace proiectantii si arhitectii sa se gandeasca la designul centrelor ambulatorii si al spatiului clinic. Pentru ca aceste lucruri sa se intample, avem nevoie de reglementari in spiritul ingrijirii de la distanta.

Materialul a fost publicat si in revista PRIMM Asigurari & Pensii!