Schimbarile climatice revin in atentia liderilor tarilor
dezvoltate inaintea summitului G20, mai ales ca in ultima perioada
specialistii au avertizat asupra iminentei cresteri a numarului de
evenimente catastrofale, care produc daune de miliarde de EUR.
Astfel, in topul celor mai costisitoare catastrofe pentru asiguratori
si nu numai se situeaza evenimentele atmosferice, taifunuri, uragane,
cicloane, urmate de cutremure de pamant, de incendii si de catastrofe
tehnice, cu implicare umana, deraieri si coliziuni intre trenuri, prabusirea
avioanelor etc.
Daca unele dintre catastrofele tehnice se produc din cauza greselilor
elementului uman, in cazul evenimentelor atmosferice, al incendiilor
sau al cutremurelor de pamant, vina nu apartine decat societatii umane
in general, prevenirea acestora depinzand de masurile pe care liderii
statelor industrializate le-ar putea lua la nivel inalt pentru protejarea
mediului inconjurator pe termen lung.
Riscurile climatice ar putea avea un impact serios asupra Produsul
Intern Brut al tarilor, Guvernele urmand sa aloce peste 19% din PIB
in anul 2030 pentru a ameliora efectele negative ale acestora, cele
mai afectate state urmand a fi tarile emergente, anunta un raport al
Economics of Climate Adaptation Working Group.
Printre masurile pe care le recomanda autorii raportului se numara
construirea de diguri in zonele sensibile in fata inundatiilor, de
bazine de apa in apropierea zonelor predispuse la incendii pe suprafete
intinse, instalarea unor sisteme mai eficiente de scurgere a apei etc.,
luarea acestor masuri urmand sa scada costurile generate de viitoarele
catastrofe cu pana la 50-68%.
O alta catastrofa naturala, insa cu efecte negative pe termen lung,
este seceta, care ameninta mai multe state de pe glob, de a caror productie
agricola depind mai multe milioane de producatori si consumatori.
Numai in regiunea Maharashtra din India, unde creste 30% din productia
de cereale a tarii, o perioada de seceta prelungita ar putea avea un
impact negativ pentru mai mult de 15 milioane de fermieri. Conform
previziunilor autorilor raportului, pana in 2030, daunele produse de
seceta in aceasta regiune ar putea ajunge pana la 7 mld. USD.
Si in Romania s-au inregistrat mai multe catastrofe care au generat
pagube insemnate, printre acestea numarandu-se inundatiile, produse
in regiunile de Vest si de Est, dar si tornade, evenimente nemaintalnite
pana de curand la noi in tara.
In fiecare an, 1,3 milioane hectare de pamant si 500.000 oameni sunt
expusi la inundatii majore. Intre 1997 si 2001, pierderile materiale
totale s-au ridicat la aproape 378 mil. EUR, in timp ce intre 2005
si 2006, anul cu cele mai mari pagube produse in urma inundatiilor,
acestea au fost estimate la aproximativ 1,5 mld. EUR, ceea ce a reprezentat,
la acel moment, 1,9% din PIB-ul Romaniei.
Daunele platite pentru inundatii de catre sectorul privat al asigurarilor
au reprezentat numai 1% din totalul daunelor platite in 2005 pe piata
romaneasca de profil, echivalentul a 16 mil. EUR.
Asadar, in prezent, portofoliile companiilor de asigurari sunt rareori
afectate de astfel de evenimente severe, gradul de cuprindere in asigurare
fiind inca foarte scazut, in acest moment doar putin peste 10% dintre
locuintele din Romania fiind asigurate.
Totusi, daunele pe care le pot provoca nu sunt deloc de neglijat, din
cauza riscurilor cumulative pe care le poarta si a volumului foarte
mare de resurse materiale si financiare care trebuie mobilizate pentru
a le putea acoperi.
Pentru ca lipsa de informare sa nu mai accentueze acesta stare de fapt,
Media XPRIMM a lansat www.asigurarealocuintelor.ro, singurul portal
care ofera toate informatiile despre rolul, utilitatea si problemele
specifice pe care le implica asigurarile de locuinte.
