Provocari demografice: Care este pretul unei vieti mai lungi?
Speranta de viata lunga si imbatranirea populatiei fie sunt deja o realitate, fie urmeaza sa devina realitate in foarte multe tari. Si, cu toate ca un nivel superior al longevitatii reprezinta in general rezultatul unui enorm progres social si medical, acesta implica si un pret care va trebui platit.
Programele de redresare economica, capitalizarile si declinul veniturilor din taxe, pe fondul crizei financiare, au pus o presiune enorma asupra bugetelor si finantelor publice in intreaga lume. Spre deosebire de aceste socuri, imbatranirea rapida a societatilor reprezinta o noua provocare globala, cu efecte pe termen lung. In acest context, un studiu publicat de asiguratorul ALLIANZ atrage atentia asupra importantei sistemelor de pensii si de sanatate sustenabile si viabile din punct de vedere financiar si a dezvoltarii produselor private de planificare si economisire, in gestionarea efectelor tendintei de imbatranire a populatiei.
"Imbatranirea este o tendinta structurala, cu potentiale consecinte sociale si economice dramatice, atat pentru bugetele de stat, cat si pentru populatie", afirma Alexander BORSCH, Senior Economist International Pensions in cadrul ALLIANZ.
Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate in cadrul studiului ALLIANZ Demographic Pulse se refera la fenomenul global de crestere a costurilor legate de varsta populatiei, pensiile si serviciile de sanatate fiind, in mod evident, cele mai afectate domenii. Astfel, in zona euro, cheltuielile guvernamentale pentru pensii, ajutoare sociale si servicii de sanatate vor ajunge pana la aproape 30% din produsul intern brut al regiunii, in anul 2060.
In Romania, se estimeaza ca aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din PIB in anul 2060, comparativ cu o rata de 13,1% din PIB inregistrata in anul 2007, pe fondul unei cresteri estimate a procentului populatiei cu varsta peste 60 de ani, de la 20%, cat este in prezent, la 39,5% pana in anul 2050.
ALLIANZ anticipeaza ca la noi in tara cel mai mult vor creste cheltuielile cu pensiile, cu peste 9 puncte procentuale din PIB intr-un interval de circa 50 de ani - de la 6,6% din PIB in 2007, la aproximativ 15,8% din PIB in 2060.
Cu toate acestea, efectele care rezulta din imbatranirea populatiei vor diferi radical in Uniunea Europeana fata de Statele Unite ale Americii si de Asia, in functie de sistemele sociale existente.
Studiul ALLIANZ analizeaza totodata si speranta de viata a populatiei si arata ca, pana la finalul anilor '90, cresterea sperantei de viata si scaderea varstei de pensionare au condus la o crestere semnificativa a timpului pe care oamenii il petrec la pensie. Astfel, in tarile industrializate, barbatii petrec in medie in jur de 20 de ani la pensie. Pensionarii din Franta beneficiaza de cea mai lunga perioada petrecuta la pensie, cu o medie de 24 de ani, comparativ cu 16,8 ani in Elvetia.
Cum pot fi gestionate efectele tendintei de imbatranire a populatiei
Faptul ca societatile care imbatranesc vor impovara finantele statului in intreaga lume este cert, deci aspectele cheie se refera la modul in care pot fi controlate cheltuielile publice. Astfel, potrivit ALLIANZ, punerea la punct a unor sisteme de pensii si de sanatate viabile din punct de vedere financiar este esentiala.
Din aceasta perspectiva, un exemplu util de diversificare a venitului la varsta pensionarii, prin diferiti piloni, ar fi sistemul de pensii din Suedia, tara care, alaturi de Australia, detine cel mai sustenabil sistem de pensii, conform "ALLIANZ Sustainability Index".
"Sisteme sociale sustenabile si cresterea economica sunt cele doua instrumente principale pentru controlul efectelor imbatranirii populatiei asupra finantelor statului. Daca este stabilit un curs in directia buna, statul isi poate mentine rolul de formator si atentia se poate muta de la provocarile unei societati care imbatraneste, spre noile oportunitati pe care evolutia acesteia le ofera", a concluzionat Alexander BORSCH.
Astfel, crearea unor sisteme de asigurari sociale sustenabile si dezvoltarea produselor private de economisire si planificare financiara reprezinta cerintele de baza pentru venituri solide la varsta pensionarii pentru generatiile actuale si viitoare.
