1asig.ro

Previziunile economice de toamna: PIB-ul Romaniei va creste cu 3,6% in 2020

La nivelul UE, este cel de-al saptelea an consecutiv in care economia este marcata de crestere, iar conform previziunilor cresterea economica va continua si in urmatorii doi ani. Pietele fortei de munca raman solide, iar somajul scade in continuare, conform previziunilor economice de toamna 2019 ale Comisiei Europene.

PROMO


Conform prognozei, Romania va avea o crestere economica de 4,1% in 2019, sustinuta de consum si de redresarea investitiilor, dar deficitul bugetar va atinge 3,6% din PIB in acest an si si va urca la peste 4% din PIB in urmatorii ani.

In Romania, pentru anul 2020 se preconizeaza cresterea PIB cu 3,6%, inflatia va scadea la 3,5%, rata somajului va creste la 4,2%. Deficitul bugetar va creste la 4,4% din PIB, iar in zona euro va fi de 0,9%. Datoria publica bruta va creste la 37,2% din PIB, iar in zona euro va ajunge la 85,1%. Balanta contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru Romania, se preconizeaza o cresterea Produsului Intern Brut cu 3,3% in 2021, inflatia va scadea la 3,4%, rata somajului va creste la 4,3%. Deficitul bugetar va creste la 6,1% din PIB, iar in zona euro va ajunge la 1,0%. Datoria publica bruta va creste la 40,6% din PIB, iar in zona euro va creste la 84,1%.



Potrivit Comisiei Europene, mediul extern a devenit insa mult mai putin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afecteaza indeosebi industria prelucratoare, care se confrunta si cu schimbari structurale. In consecinta, se pare ca economia europeana se indreapta catre o perioada prelungita de crestere mai modesta si inflatie foarte redusa.

Se preconizeaza ca produsul intern brut (PIB) al zonei euro va creste cu 1,1% in 2019 si cu 1,2 % in 2020 si 2021. Fata de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate in iulie), previziunile de crestere au scazut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) si cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4%). La nivelul UE, este de asteptat ca PIB-ul sa creasca cu 1,4% in 2019, 2020 si 2021. Previziunile pentru 2020 au fost si ele revizuite in sens descendent fata de cele din vara (de la 1,6%).



Valdis DOMBROVSKIS, Vicepresedinte, Comisar responsabil pentru moneda euro si dialogul social, precum si pentru stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: "Economia europeana a demonstrat pana acum rezilienta in contextul unui mediu extern mai putin favorabil: cresterea economica a continuat, crearea de locuri de munca a fost puternica, iar cererea interna mare. Pe viitor este posibil insa sa ne confruntam cu dificultati: o perioada cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescande, deficiente persistente in industria prelucratoare si Brexitul. Rog insistent toate tarile UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice sa aplice politici bugetare prudente si sa inceapa isi reduca nivelurile datoriei. Pe de alta parte, statele membre care dispun de marja de manevra bugetara ar trebui sa o utilizeze acum."

La randul sau, Pierre MOSCOVICI, Comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a afirmat: "Conform previziunilor, toate economiile din UE isi vor continua expansiunea in urmatorii doi ani, in pofida situatiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundatia economiei UE este solida: dupa sase ani de crestere, somajul din UE se afla la cel mai scazut nivel de la inceputul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne asteapta un drum dificil, nu ne putem complacea in situatia actuala. Vor trebui folosite toate parghiile politice pentru a se consolida rezilienta Europei si pentru a se sprijini cresterea."

Cresterea va depinde de sectoarele orientate catre piata interna

Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite si China si gradele ridicate de incertitudine politica, in special in ceea ce priveste comertul, au determinat reducerea investitiilor, a activitatilor industriei prelucratoare si a schimburilor comerciale internationale. Avand in vedere ca se preconizeaza mentinerea cresterii lente a PIB-ului mondial, cresterea economica din Europa va depinde de robustetea sectoarelor orientate mai mult catre piata interna. Aceste sectoare se vor baza, la randul lor, pe o crestere a salariilor benefica pietei fortei de munca, pe conditii de finantare favorabile si, in unele state membre, pe masuri bugetare de sprijin.

Desi se preconizeaza ca economiile tuturor statelor membre isi vor continua expansiunea, este putin probabil ca doar factorii de crestere interni sa fie suficienti pentru a genera o crestere puternica.

Pietele fortei de munca vor ramane solide, desi ritmul imbunatatirilor se va incetini

Crearea de locuri de munca s-a dovedit a fi peste tot in UE surprinzator de rezilienta. Aceasta situatia este, pe de o parte, rezultatul faptului ca, de obicei, evolutiile economice nu se repercuteaza imediat asupra locurilor de munca, iar, pe de alta parte, este determinata de orientarea fortei de munca inspre sectorul serviciilor.

Rata de ocupare a fortei de munca este la un nivel record, iar cea a somajului la cel mai mic nivel de la inceputul secolului incoace. Desi se preconizeaza ca ritmul crearii nete de locuri de munca va incetini, rata somajului in zona euro va scadea, conform previziunilor, de la 7,6% in acest an pana la 7,4% in 2020 si la 7,3% in 2021. In UE, se estimeaza ca rata somajului va scadea, ajungand la 6,3% anul acesta, si se va stabiliza la un nivel de 6,2% in 2020 si 2021.

Inflatia va ramane foarte redusa

Ritmul inflatiei in zona euro a incetinit pana acum in acest an datorita scaderii preturilor la energie si firmelor care, in marea lor majoritate, au ales sa acopere costurile salariilor majorate din marjele lor in loc sa transfere aceste costuri clientilor. Se estimeaza ca presiunile inflationiste vor ramane la un nivel scazut in urmatorii doi ani.

Conform previziunilor, inflatia in zona euro (indicele armonizat al preturilor de consum) va fi de 1,2% anul acesta si in anul urmator, crescand pana la 1,3% in 2021. In UE, se preconizeaza ca inflatia va ajunge la 1,5 % in anul in curs si in cel ce va urma, respectiv la 1,7% in 2021.

Se estimeaza ca nivelurile datoriei publice vor scadea pentru al cincilea an consecutiv, iar deficitele vor creste usor

Conform previziunilor, finantele publice europene vor profita in continuare de ratele foarte mici ale dobanzilor platibile pentru datoria restanta. In pofida cresterii mai modeste a PIB-ului, se preconizeaza ca in zona euro ponderea agregata a datoriei in PIB va continua sa scada pentru cel de-al cincilea an consecutiv, pana la 86,4 % anul acesta, 85,1 % in 2020 si 84,1 % in 2021.

Acelasi lucru este valabil si pentru UE, unde se estimeaza ca ponderea datoriei in PIB va scadea pana la 80,6% anul acesta, la 79,4% in 2020 si la 78,4% in 2021.

In schimb, se preconizeaza ca soldurile bugetelor publice vor scadea usor din cauza impactului cresterii mai reduse si a unei relative relaxari a politicilor bugetare discretionare din unele state membre. Se estimeaza ca deficitul cumulat al zonei euro va creste de la cel mai mic nivel inregistrat vreodata, de 0,5% din PIB in 2018, la 0,8% anul acesta, apoi la 0,9% in 2020 si 1,0% in 2021, in ipoteza mentinerii politicilor actuale.

Cu toate acestea, conform previziunilor, orientarea bugetara agregata in zona euro, si anume variatia agregata a soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va ramane in general neutra. In UE, se preconizeaza de asemenea ca deficitul cumulat va creste de la 0,7% din PIB in 2018 pana la 0,9% anul acesta, la 1,1% in 2020 si la 1,2% in 2021.

Riscurile la adresa perspectivelor economice mentin balanta inclinata preponderent in jos

O serie de riscuri ar putea conduce la o crestere mai redusa decat se previzioneaza. Cresterea economica ar putea fi afectata de o noua crestere a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale si geopolitice, dar si de o incetinire a activitatii economice in China mai mare decat cea estimata, din cauza efectelor mai slabe ale masurilor de politica implementate pana acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat si posibilitatea ca deficientele din industria prelucratoare sa se repercuteze intr-o masura mai mare asupra sectoarelor orientate spre piata interna.

In schimb, cresterea economica ar putea fi sprijinita de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o crestere economica mai puternica in China si de o reducere a tensiunilor geopolitice. In zona euro, favorabil pentru crestere ar fi si daca statele membre cu marja de manevra bugetara ar alege orientari bugetare mai expansioniste decat se preconizeaza. Per ansamblu insa, riscurile tin in mod clar balanta inclinata in jos.

In ceea ce priveste Regatul Unit, s-a folosit o ipoteza pur tehnica

Avand in vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile se bazeaza pe o ipoteza pur tehnica de statu-quo in ceea ce priveste structura schimburilor comerciale dintre UE27 si Regatul Unit. Aceasta ipoteza a fost formulata doar in scopul elaborarii previziunilor si nu are niciun impact asupra procesului care se desfasoara in contextul articolului 50.

Aceste previziuni se bazeaza pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evolutia cursurilor de schimb, a ratelor dobanzilor si a preturilor produselor de baza, intemeiate pe informatiile disponibile pana la data de 21 octombrie 2019. Pentru toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau in considerare informatiile disponibile pana la data de 24 octombrie 2019, inclusiv. Cu exceptia cazului in care politicile sunt anuntate in mod credibil si sunt detaliate in mod corespunzator, proiectiile pornesc de la ipoteza ca nu se modifica nimic la nivel de politici.

316 accesari