Ordin nr. 8/2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 325 din 11/05/2011).
Potrivit Hotararii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din 19 aprilie 2011, prin care s-au adoptat Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute, in temeiul prevederilor art. 4 alin. (27), ale art. 22 alin. (1) si ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se pun in aplicare Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute, cuprinse in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin intra in vigoare la data de 1 iulie 2011.
Art. 3. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 113.131/2006 pentru punerea in aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 960 din 29 noiembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 4. - Directiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor asigura ducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Angela Toncescu Bucuresti, 29 aprilie 2011
Nr. 8
ANEXA
NORME privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute
CAPITOLUL I
Rezerve tehnice
Art. 1. - Asiguratorii care practica activitatea de asigurari de viata trebuie sa constituie rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, la un nivel care sa le permita onorarea tuturor obligatiilor asumate prin contractele de asigurare.
Valoarea acestor rezerve tehnice se determina in conformitate cu urmatoarele principii:
A. Principii generale
(i) Valoarea rezervelor tehnice pentru asigurarea de viata se calculeaza printr-o evaluare actuariala prospectiva suficient de prudenta, luand in considerare toate obligatiile viitoare determinate de conditiile de asigurare pentru fiecare contract de asigurare existent, incluzand:
a) toate beneficiile garantate, inclusiv valorile de rascumparare garantate;
b) bonusurile la care asiguratii, contractantii sau beneficiarii sunt deja indreptatiti fie colectiv, fie individual, indiferent de tipul bonusurilor in cauza dobandite, declarate sau alocate;
c) toate optiunile disponibile pentru asigurati, contractanti sau beneficiari pe baza termenilor contractului;
d) cheltuieli, inclusiv comisioane, si din care se deduce valoarea primelor viitoare datorate.
(ii) Rezerva de prime se calculeaza lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii. Aceasta rezerva se calculeaza separat pentru fiecare contract de asigurare.
(iii) Rezerva de daune se constituie si se actualizeaza lunar, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune. Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate si in curs de lichidare pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate in viitor pentru lichidarea acestor daune. Asiguratorii au obligatia de a intocmi si de a mentine o evidenta distincta a daunelor avizate, care sa permita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sa controleze in orice moment cuantumul si modalitatea de constituire a rezervei de daune. Daca indemnizatia de asigurare se va plati sub forma de anuitati, rezerva de daune va fi calculata prin metode actuariale.
(iv) Rezerva de beneficii si risturnuri se calculeaza pentru contractele de asigurari de viata la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obtinute din fructificarea rezervei matematice, conform obligatiilor asumate. De asemenea, rezerva de beneficii si risturnuri se constituie pentru contractele de asigurari de viata la care se prevad reduceri de prima, in cazul reinnoirii acestora, si/sau restituiri de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor.
(v) Rezerva matematica se determina la valoarea neta sau prin metoda Zillmer. Orice rezerva matematica negativa va fi raportata si evidentiata ca fiind egala cu zero.
(vi) O rezerva tehnica suplimentara se calculeaza in cazul in care randamentul prezent sau previzibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este insuficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata dobanzii.
(vii) La determinarea valorii rezervelor tehnice se permite utilizarea unei metode retrospective, daca se poate demonstra ca rezervele tehnice astfel rezultate nu sunt mai mici decat cele care ar fi rezultat pe baza unui calcul prospectiv suficient de prudent sau daca nu se poate utiliza o metoda prospectiva pentru tipul de contract in cauza.
(viii) O evaluare prudenta nu este o evaluare "conform celei mai bune estimari", dar include o marja adecvata pentru variatia adversa a factorilor cu influenta relevanta.
(ix) Metoda de evaluare pentru rezervele tehnice trebuie sa fie nu doar prudenta in sine, ci si sa aiba in vedere metoda de evaluare pentru activele care acopera rezervele tehnice in cauza.
(x) Rezervele tehnice se calculeaza separat pentru fiecare contract. Se permite totusi utilizarea de generalizari sau aproximari adecvate, daca acestea produc aproximativ acelasi rezultat ca si calculele individuale. Principiul calcularii separate nu impiedica in niciun fel constituirea de rezerve suplimentare pentru riscuri generale care nu sunt individualizate.
(xi) Cand valoarea de rascumparare a unui contract de asigurare este garantata, valoarea rezervelor matematice pentru acel contract de asigurare va fi mentinuta permanent cel putin la nivelul valorii garantate.
(xii) Rezerva de daune neavizate se constituie si se ajusteaza cel putin la incheierea exercitiului financiar, daca reglementarile interne ale asiguratorului nu prevad altfel, in baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele intamplate, dar neavizate.
(xiii) Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa inchiderea exercitiului financiar, in cazul in care se constata ca daunele estimate in viitor depasesc rezerva de prime constituita si, drept urmare, rezerva de prime constituita nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea in perioadele urmatoare.
B. Rata dobanzii utilizata se alege cu prudenta, avandu-se in vedere urmatoarele considerente:
(i) in cazul in care contractele de asigurari de viata prevad o rata garantata a dobanzii, aceasta poate varia in functie de moneda in care este exprimat contractul, cu conditia sa nu depaseasca 60% din rata dobanzii pentru obligatiunile emise de statul in a carui moneda este exprimat contractul. De asemenea, rata garantata a dobanzii va fi maximum 3,5% pentru contractele de asigurari noi incheiate, emise in lei, si maximum 2,5% pentru contractele de asigurari noi incheiate, emise intr-o alta valuta;
(ii) stabilirea unei rate maxime a dobanzii nu implica faptul ca asiguratorul este obligat sa foloseasca o rata atat de ridicata;
(iii) prevederile pct. (i) nu se aplica urmatoarelor tipuri de contracte de asigurari:
1. asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;
2. contracte de asigurari cu prima unica pentru o perioada de pana la 8 ani;
3. contracte de asigurari fara participare la beneficii si contracte de anuitati fara valoare de rascumparare.
In ultimele doua cazuri, la alegerea unei rate prudente a dobanzii pot fi luate in considerare moneda in care este exprimat contractul si activele corespunzatoare detinute in acel moment si, cand activele societatii sunt evaluate la valoarea lor actuala, randamentul anticipat al viitoarelor active.
Rata dobanzii folosita nu poate depasi randamentul previzionat al activelor, avandu-se in vedere si o deducere adecvata.
C. Elementele statistice de evaluare si de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu prudenta, avandu-se in vedere obligatiile asumate, tipul de polita si costurile administrative si comisioanele care se estimeaza ca vor fi platite.
D. In cazul contractelor cu participare la rezultatul investitional, metoda de calcul al rezervelor tehnice poate lua in considerare, fie implicit, fie explicit, toate tipurile de bonusuri viitoare, in concordanta atat cu proiectiile viitoare, cat si cu metoda actuala de distribuire a bonusurilor.
E. Evaluarea cheltuielilor viitoare se poate face implicit, de exemplu utilizand valoarea viitoare a primelor nete de taxe de gestionare. Totusi, evaluarea generala, implicita sau explicita, trebuie sa fie mai mare sau egala cu o estimare prudentiala a viitoarelor cheltuieli relevante.
F. Metoda de calcul al rezervelor tehnice nu va suferi modificari de la un an la altul ca urmare a unor modificari arbitrare aduse metodei sau bazelor de calcul si va fi de natura sa permita recunoasterea repartizarii beneficiilor in mod adecvat.
Art. 2. - Asiguratorii care practica activitatea de asigurari de viata sunt obligati sa puna la dispozitia publicului, la cerere, principiile si metodele utilizate la calculul rezervelor tehnice, inclusiv al rezervelor pentru beneficii si risturnuri.
CAPITOLUL II
Active admise sa acopere rezervele tehnice
Art. 3. - La investirea activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute se va tine seama de tipul de activitate desfasurata de asigurator, astfel incat sa se asigure randamentul, siguranta si tranzactionabilitatea investitiilor, societatea asigurand dispersia activelor respective.
Art. 4. - Societatile de asigurare trebuie sa isi acopere rezervele tehnice brute cu active congruente, in conformitate cu prevederile cap. VIII.
Art. 5. - Pentru activitatile desfasurate in statele membre, activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate in statele membre.
CAPITOLUL III
Categorii de active admise sa acopere rezervele tehnice brute
Art. 6. - Asiguratorul care practica activitatea de asigurari de viata trebuie sa isi acopere rezervele tehnice brute numai cu urmatoarele categorii de active:
A. Investitii:
(i) titluri de stat si bonuri de tezaur emise de statele membre;
(ii) titluri emise de autoritati ale administratiei publice locale;
(iii) obligatiuni si alte instrumente ale pietei monetare si de capital, asimilate acestora, tranzactionate pe o piata supravegheata;
(iv) actiuni si alte participatii cu randament variabil, asimilate acestora, tranzactionate pe o piata supravegheata;
(v) unitati in organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii;
(vi) depozite si conturi curente la institutii de credit;
(vii) terenuri si constructii in proprietatea societatilor.
B. Creante:
(i) creante de la asigurati si intermediari rezultand din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare;
(ii) partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate in reasigurare;
(iii) dobanzi de incasat aferente activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute.
C. Altele:
(i) cheltuieli de achizitie reportate;
(ii) disponibilitati in casierie.
Art. 7. - In evaluarea activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute se vor respecta urmatoarele reguli:
(i) activele admise sa acopere rezervele tehnice brute se evalueaza la valoarea neta, respectiv fara includerea cheltuielilor de achizitie;
(ii) activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie evaluate pe baza prudentiala, avandu-se in vedere orice nerealizari viitoare;
(iii) valoarea activelor mentionate la art. 6 lit. A pct. (i)-(v) luata in calcul va fi minimul dintre valoarea inregistrata in evidentele contabile si valoarea de piata;
(iv) valoarea creantelor admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie calculata pe baza prudentiala, avandu-se in vedere orice pierderi viitoare. Creantele de la asigurati si intermediari rezultand din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare pot fi acceptate ca acoperire pentru rezervele de prima bruta, pana la nivelul acestora si numai in masura in care nu sunt mai vechi de 30 de zile de la data scadenta prevazuta in contract. Pentru recuperarea eficienta a creantelor reprezentand prime de asigurare/reasigurare, asiguratorii trebuie sa stabileasca masuri potrivit carora primele de asigurare incasate de intermediarii in asigurari sa fie depuse in conturile asiguratorilor in termen de maximum 5 zile de la incasarea acestora.
Pentru ca activele care reprezinta creante de la asigurati si intermediari, rezultand din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare, precum si partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate in reasigurare sa fie luate in considerare ca active admise sa acopere rezervele tehnice, societatile de asigurare vor asigura evidente tehnice si contabile distincte, care sa permita verificarea acestora, in orice moment, de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Orice situatie in care evidentele nu permit aceste verificari va conduce la excluderea acestor active din categoria activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute;
(v) in cazul in care activele detinute reprezinta o investitie intr-o filiala care administreaza integral sau partial investitiile asiguratorului in numele acestuia, la aplicarea prevederilor cap. I-IV se va tine seama de activele filialei, tratamentul activelor altor filiale ale asiguratorului fiind similar;
(vi) cheltuielile de achizitie reportate pot fi acceptate ca acoperire pentru rezervele tehnice brute numai in masura in care metoda de calcul al acestora este in concordanta cu metoda de calcul al rezervelor matematice;
(vii) terenurile si constructiile pot fi acceptate ca acoperire pentru rezervele tehnice brute numai in masura in care asiguratorul face dovada proprietatii acestora si sunt libere de sarcini. Actul doveditor al proprietatii va fi transmis odata cu situatiile financiare aferente exercitiului financiar incheiat, urmand ca la fiecare raportare din cursul anului asiguratorul sa declare pe propria raspundere daca au intervenit sau nu modificari in ceea ce priveste situatia proprietatii;
(viii) constructiile admise sa acopere rezervele tehnice brute de reasigurare vor fi asigurate impotriva tuturor riscurilor la care sunt expuse, cel putin la nivelul valorii luate in considerare la acoperirea rezervelor tehnice brute, in baza unei asigurari distincte incheiate cu un alt asigurator, sau vor fi autoasigurate, cu conditia cedarii riscului in reasigurare, in proportie de cel putin 70%, la reasiguratorii externi.
CAPITOLUL IV
Reguli privind dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute
Art. 8. - Asiguratorul care practica activitatea de asigurari de viata poate investi maximum:
1. 50% din rezervele tehnice brute in actiuni, obligatiuni si alte instrumente ale pietei de capital tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata, precum si titluri de participare la organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii, cu respectarea pct. 2;
2. 5% din rezervele tehnice brute in actiuni si alte titluri negociabile tratate ca actiuni, obligatiuni, titluri de credit si alte instrumente ale pietei monetare sau de capital, precum si titluri de participare la organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii emise de aceeasi entitate;
3. 40% din rezervele tehnice brute in terenuri si constructii, cu respectarea pct. 4;
4. 10% din rezervele tehnice brute intr-un teren sau intr-o cladire ori intr-un numar de terenuri sau cladiri suficient de apropiate unele de altele pentru a fi considerate efectiv ca o singura investitie;
5. 90% din rezervele tehnice brute in depozite si disponibilitati la institutii de credit, dar nu mai mult de 10% din rezervele tehnice brute intr-o singura institutie de credit;
6. 3% din rezervele tehnice brute in disponibilitati in casierie.
Art. 9. - In cazul categoriilor de active admise sa acopere rezervele tehnice brute, altele decat cele prevazute la art. 8, pentru care nu s-au prevazut limite maxime, la investirea acestora asiguratorul va respecta urmatoarele reguli:
1. activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active, a unei piete de investitii sau a unei investitii;
2. investitiile in anumite tipuri de active care prezinta un risc ridicat fie datorita naturii activului, fie datorita starii in care se afla emitentul trebuie restrictionate la un nivel prudential;
3. limitarile la anumite categorii de active trebuie sa tina seama de tratamentul reasigurarilor in calculul rezervelor tehnice;
4. In cazul in care activele detinute reprezinta o investitie intr-o filiala care administreaza integral sau partial investitiile asiguratorului in numele acestuia, la aplicarea prevederilor cap. I-IV se va tine seama de activele filialei, tratamentul activelor altor filiale ale asiguratorului fiind similar.
CAPITOLUL V
Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii
Art. 10. - Cand beneficiile oferite de un contract de asigurare sunt direct legate de valoarea unitatilor intr-un organism de plasament colectiv in valori mobiliare sau de valoarea activelor continute intr-un fond intern detinut de asiguratorul care practica activitatea de asigurari de viata, de regula divizat in unitati, rezervele tehnice referitoare la beneficiile in cauza trebuie reprezentate cat mai exact posibil de aceste unitati sau, in cazul in care nu sunt infiintate unitati, de activele in cauza.
Art. 11. - Cand beneficiile oferite de un contract de asigurare sunt direct legate de un indice al actiunilor sau de alta valoare de referinta, altele decat cele mentionate la art. 10, rezervele tehnice referitoare la beneficiile in cauza trebuie reprezentate cat mai exact posibil de unitatile care trebuie sa reprezinte valoarea de referinta sau, in cazul in care nu sunt infiintate unitati, de activele care prezinta garantia si tranzactionabilitatea adecvate si care corespund cat mai exact posibil celor pe care se bazeaza valoarea de referinta specifica.
Art. 12. - Prevederile cap. II si IV nu se aplica activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute aferente contractelor care sunt direct legate de beneficiile mentionate la art. 10 si 11. Prevederile cap. I vizeaza rezervele tehnice, mai putin pe cele care sunt aferente contractelor legate de fonduri de investitii.
Art. 13. - Cand beneficiile mentionate la art. 10 si 11 includ o garantare a randamentului investitiilor sau alte beneficii garantate, rezervele tehnice suplimentare corespunzatoare se afla sub incidenta prevederilor cap. I-IV.
Art. 14. - Rezerva pentru prime nealocate se va constitui la nivelul primelor brute subscrise, dar nealocate contului contractantului.
CAPITOLUL VI
Prime brute subscrise
Art. 15. - La stabilirea primelor brute subscrise se vor avea in vedere urmatoarele:
1. pentru asigurarile de viata la care durata contractului de asigurare este mai mica sau egala cu un an, prima bruta subscrisa reprezinta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente contractului de asigurare;
2. pentru asigurarile de viata la care durata contractului de asigurare este mai mare de un an, prima bruta subscrisa se va stabili astfel:
- pentru contractul de asigurari de viata la care se incaseaza prima unica, prima bruta subscrisa reprezinta valoarea primei brute unice, aferenta contractului de asigurare;
- pentru contractul de asigurari de viata la care prima de asigurare datorata de asigurat se incaseaza in rate, prima bruta subscrisa reprezinta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare;
- in cazul asigurarilor de viata si anuitatilor care sunt legate de fonduri de investitii, prima bruta subscrisa reprezinta prima bruta scadenta.
CAPITOLUL VII
Coeficientul de lichiditate
Art. 16. -(1) Coeficientul de lichiditate reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati.
(2) Activele lichide sunt:
a) titlurile de stat si obligatiunile emise de autoritatile administratiei publice locale;
b) depozitele bancare;
c) disponibilitatile in conturi curente si casierie;
d) valorile mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate, in urmatoarele conditii:
- in limita a 5% din totalul valorilor mobiliare emise de aceeasi entitate;
- in calculul activelor lichide obligatiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,75;
- in calculul activelor lichide actiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,50;
e) unitati in organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, ponderate cu un coeficient de 0,90, in limita a maximum 20% din activul net pentru fiecare fond.
(3) Activele prevazute la alin. (2) lit. d) si e) vor fi luate in calcul in limita a 50% din totalul activelor lichide.
(4) Activele lichide grevate de sarcini nu sunt luate in considerare la calculul coeficientului de lichiditate.
(5) Obligatiile asiguratorului fata de asigurati, pe termen scurt, sunt:
- 0,5% din sumele asigurate, in cazul asigurarilor de deces;
- maximum dintre 0,5% din sumele asigurate si 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare;
- 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care nu acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare;
(6) Asiguratorii au obligatia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurari de viata de cel putin 1.
(7) Pentru activitatile desfasurate in statele membre, activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate in statele membre.
(8) In calculul coeficientului de lichiditate, activele lichide mentionate la alin. (2) se vor evalua la valoarea de piata.
(9) Societatile de asigurare sunt obligate sa aduca la cunostinta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in orice moment, diminuarea valorii activelor lichide care conduce la obtinerea unui coeficient de lichiditate sub cel prevazut de norme. In astfel de cazuri, conducerea societatii va instiinta Comisia de Supraveghere a Asigurarilor cu privire la cauzele diminuarii lichiditatii si va prezenta un plan de masuri pe termen scurt in vederea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (6).
CAPITOLUL VIII
Reguli de congruenta
Art. 17. - Moneda in care se vor plati angajamentele asiguratorului va fi determinata in conformitate cu urmatoarele reguli:
a) daca obligatiile asiguratorului prevazute in contract sunt exprimate intr-o anumita moneda, angajamentele asiguratorului sunt considerate a fi platibile in acea moneda;
b) societatile de asigurare pot detine active care nu sunt congruente, pentru a acoperi o suma care sa nu depaseasca mai mult de 20% din obligatiile lor intr-o anumita valuta;
c) in cazul in care obligatiile si activele sunt exprimate in moneda unui stat membru, ele sunt considerate a fi exprimate in euro;
d) societatile de asigurare pot sa nu isi acopere rezervele tehnice prin active congruente, daca prin aplicarea procedurilor de mai sus rezulta obligatia acestora ca, pentru a respecta principiul de congruenta, sa pastreze activele intr-o valuta care sa nu depaseasca mai mult de 7% din activele exprimate in alte valute;
e) in cazul in care angajamentele pot fi platite intr-o moneda, alta decat moneda unui stat membru, daca investitiile in acea moneda sunt reglementate, daca moneda este supusa unor restrictii de transfer sau daca, din motive similare, moneda nu este potrivita pentru a acoperi rezervele tehnice, societatile de asigurare nu sunt obligate sa respecte principiul de congruenta.
CAPITOLUL IX
Active care nu sunt utilizate in acoperirea rezervelor tehnice brute
Art. 18. - Prevederile cap. I-V nu se aplica activelor care nu sunt utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice brute. Asiguratorul care practica activitatea de asigurari de viata este liber sa hotarasca asupra activelor respective, mobile sau imobile, care se includ in activele sale totale.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
Art. 19. -(1) Activele admise sa acopere rezervele tehnice nu pot fi transferate de la o categorie de asigurare la alta fara acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) Nu vor fi acceptate ca acoperire pentru rezervele tehnice aferente asigurarilor de viata plasamentele in institutii de credit sau in societati de investitii care nu mai deruleaza operatiuni curente in legatura cu obiectul lor de activitate si/sau care sub orice forma si-au incetat activitatea si/sau nu si-au respectat obligatiile fata de terti.
Art. 20. - Categoriile de active mentionate la cap. III sunt admise sa acopere rezervele tehnice brute numai in situatia in care acestea nu sunt grevate de sarcini.
Art. 21. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sanctioneaza in conditiile si potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 22. - Prezentele norme transpun art. 20, 22, 23, 24, 25 si 26 din Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viata.
