Ordin nr. 11 din 27 decembrie 2001 pentru punerea in aplicare a Normelor privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul al acesteia
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 22 ianuarie 2002
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in temeiul prevederilor art. 4 alin. (27), ale art. 16 alin. (5) si ale art. 47 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, potrivit Hotararii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din data de 28 noiembrie 2001, prin care s-au adoptat Normele privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul al acesteia, emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se pun in aplicare Normele privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul al acesteia, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Secretariatul general al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor va asigura aducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor,
Nicolae Eugen Crisan
Bucuresti, 27 decembrie 2001. Nr. 11.
Norma din 27 decembrie 2001 privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul al acesteia
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 22 ianuarie 2002
Art. 1. -
(1) Prezentele norme stabilesc cerintele privind marja de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata, reprezentand suma cu care valoarea activelor depaseste valoarea obligatiilor, conform prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
(2) Pentru determinarea marjei de solvabilitate a asiguratorului care practica asigurari de viata se vor lua in considerare activele si obligatiile aferente fondului asigurarilor de viata.
(3) De asemenea, prin prezentele norme se stabilesc criteriile privind evaluarea activelor, a obligatiilor asiguratorilor care practica asigurari de viata si se fac precizari privind categoria activelor si datoriilor care nu vor fi luate in considerare la stabilirea marjei de solvabilitate a acestora sau care vor fi luate in considerare numai intr-o anumita proportie.
Art. 2. -
(1) Evaluarea activelor si obligatiilor asiguratorului care practica asigurari de viata, luate in considerare la stabilirea marjei de solvabilitate, are la baza valorile acestora evidentiate in bilantul contabil.
(2) Diferenta dintre activele si obligatiile luate in considerare la stabilirea marjei de solvabilitate reprezinta activul net al asiguratorului care practica asigurari de viata si exprima capacitatea acestuia de a-si acoperi obligatiile fara a apela la capitaluri proprii.
Art. 3. - La stabilirea marjei de solvabilitate a asiguratorului care practica asigurari de viata se va lua in considerare totalul activelor din bilantul contabil din care se va scadea valoarea activelor necorporale, a actiunilor necotate, a activelor corespunzatoare partii din rezervele tehnice aferente contractelor cedate in reasigurare si a activelor asupra carora s-au creat sarcini (gaj, ipoteca etc.).
Art. 4. - Obligatiile care se iau in considerare la stabilirea marjei de solvabilitate a asiguratorului care practica asigurari de viata sunt:
a) datoriile subordonate, intr-o proportie de pana la 50% din valoarea lor;
b) rezervele tehnice nete aferente asigurarilor de viata, constituite in conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 32/2000 si cu Normele privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, precum si calculul rezervelor matematice;
c) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
d) depozite primite de la reasiguratori;
e) datorii, cu exceptia imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni.
Art. 5. - Diferenta dintre activele si obligatiile care urmeaza sa fie luate in considerare potrivit prevederilor art. 3 si 4 reprezinta marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul care practica asigurari de viata.
Art. 6. -
(1) In sensul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: - rezerva tehnica - rezerva matematica + orice alta rezerva aditionala; - suma la risc - diferenta dintre suma asigurata sau suma asigurata redusa, dupa caz, si rezerva matematica. Suma la risc se va calcula numai pentru asigurarile prevazute la pct. III.1 lit. a) (cu exceptia celor de supravietuire), III.2 si III.3 (pentru produsele la care se acopera riscul de deces) din Normele nr. 3/2001 privind clasele de asigurari care pot fi practicate de societatile de asigurare, emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor; - suma la risc bruta - suma la risc calculata inainte de cedarile in reasigurare; - suma la risc neta - suma la risc calculata dupa cedarile in reasigurare; - rezerva tehnica bruta - rezerva tehnica calculata inainte de cedarile in reasigurare; - rezerva tehnica neta - rezerva tehnica calculata dupa cedarile in reasigurare.
(2) Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru activitatea de asigurari de viata se va realiza tinandu-se seama de specificul produselor de asigurari de viata, dupa cum urmeaza:
a) pentru clasele de asigurari prevazute la pct. III.1 lit. a) si b), precum si pentru cele de la pct. III.2 si III.5 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 marja de solvabilitate minima se va determina prin aplicarea unui procent de 4% din rezervele tehnice. Rezultatul va fi ponderat cu raportul dintre rezervele tehnice nete si rezervele tehnice brute, dar nu mai putin de 85%. La aceasta valoare se va adauga 0,3% din suma la risc, rezultat ponderat cu raportul dintre suma la risc neta si suma la risc bruta, dar nu mai putin de 50%. Coeficientul de 0,3% poate fi inlocuit cu 0,1% in cazul in care contractele de asigurare de deces au o durata de maximum 3 ani, respectiv cu 0,15%, daca durata acestor contracte este cuprinsa intre 3 si 5 ani;
b) pentru clasa de asigurari prevazuta la pct. III.1 lit. c) din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 marja de solvabilitate minima se va determina potrivit metodologiei prevazute pentru activitatea de asigurari generale;
c) pentru clasele de asigurari prevazute la pct. III.3 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 marja de solvabilitate minima se va determina calculandu-se la fel ca in cazul prevazut la lit. a), in cazul contractelor de asigurare cu componenta investitionala care ofera si garantii. In cazul contractelor de asigurare prin care riscul investitional este transferat integral asiguratului si termenul contractelor este de peste 5 ani, iar costurile stipulate in contract se aloca pe o perioada mai mare de 5 ani, procentul de 4% din rezervele tehnice se reduce la 1%, mentinandu-se nivelul celorlalte elemente prevazute la lit. a);
d) pentru clasa de asigurari prevazuta la pct. III.4 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 marja de solvabilitate minima se va determina prin aplicarea unui procent de 4% din rezervele tehnice nete.
Art. 7. - Pentru determinarea solvabilitatii asiguratorului se va face raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul care practica asigurari de viata, asa cum aceasta a fost definita la art. 5, si marja de solvabilitate minima.
Art. 8. - Asiguratorul este obligat sa isi determine anual marja de solvabilitate pe baza datelor din bilantul contabil si sa transmita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, impreuna cu bilantul contabil incheiat la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate, conform modelului prezentat in anexa care face parte integranta din prezentele norme.
Art. 9. - Prima raportare privind marja de solvabilitate va fi transmisa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor impreuna cu raportarile anuale pentru anul 2002.
Art. 10. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sanctioneaza in conditiile si potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000.
