1asig.ro
1asig.ro

OMS/OIM: Anual, 2 milioane de oameni isi pierd viata in urma accidentelor si a bolilor de munca

5 min. / 1.540 cuvinte

Bolile si accidentele de munca au fost responsabile, in 2016, de moartea a 1,9 milioane de persoane din intreaga lume, potrivit primelor estimari comune ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WMO - World Health Organization) si ale Organizatiei Internationale a Muncii (ILO - International Labour Organization). 

Potrivit OMS/OIM, studiul comun "Joint Estimates of the Work-related Burden of Disease and Injury, 2000 - 2016: Global Monitoring Report" subliniaza ca majoritatea deceselor legate de munca s-a inregistrat pe fondul bolilor respiratorii si cardiovasculare.

Bolile netransmisibile au reprezentat 81% din decese. Cele mai importante cauze ale deceselor au fost bolile obstructive pulmonare cronice (450.000 de decese), accidentele vasculare cerebrale (400.000 de decese) si cardipatia ischemica (350.000) de decese. Leziunile profesionale au cauzat 360.000 de decese (19%).

Studiul ia in considerare 19 factori de risc profesional, inclusiv expunerea la un program prelungit de munca si expunerea, la locul de munca, la poluarea aerului, factori astmatici, cancerogeni, dar si factori ergonomici de risc si zgomot. Riscul cheie a fost expunerea la programul prelungit de munca - legat de aproximativ 750.000 de decese. Expunerea, la locul de munca, la poluarea aerului (particule, gaze si fum) a fost responsabila pentru 450.000 de decese.

"Este socant sa vedem atat de multi oameni literalmente ucisi de locurile lor de munca. Raportul nostru e un semnal de alarma adresat tarilor si intreprinderilor pentru a imbunatati si pentru a proteja sanatatea si siguranta lucratorilor, respectandu-si angajamentele de a asigura o acoperire universala a serviciilor de sanatate si siguranta la locul de munca", sustine Dr. Tedros Adhanom GHEBREYESUS - Director General, WHO (World Health Organization).

Bolile si accidentele legate de munca supun sistemele de sanatate la efort, reduc productivitatea si pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodariilor, avertizeaza raportul OMS/OIM.

La nivel global, numarul deceselor legate de munca a scazut, in perioada 2000 - 2016, cu 14% pe cap de locuitor. Acest lucru poate reflecta imbunatatirile in materie de sanatate si siguranta la locul de munca, se arata in raport. Cu toate acestea, decesele cauzate de bolile de inima si accidentele vasculate cerebrale asociate cu expunerea la un program prelungit de lucru au crescut cu 41% si, respectiv, 19%. Acest lucru reflecta o tendinta de crestere a acestui factor de risc profesional relativ nou si psihosocial.

Acest prim raport comun de monitorizare globala OMS/OIM va permite factorilor de decizie politica sa urmareasca, la nivel national, regional si global, problemele de sanatate legate de munca. Acest lucru permite o definire mai precisa a domeniului de aplicare, dar si planificarea, calcularea costurilor, punerea in aplicare si evaluarea interventiilor adecvate pentru a imbunatati sanatatea populatiei de lucratori si echitatea in materie de sanatate. Raportul arata ca sunt necesare mai multe actiuni pentru a asigura locuri de munca mai sanatoase, mai sigure si mai echitabile din punct de vedere social, un rol central fiind jucat de promovarea sanatatii la locul de munca si de serviciile de sanatate la locul de munca. 

Fiecare factor de risc, mai arata sursa citata, are un set unic de actiuni preventive, care sunt prezentate in raportul de monitorizare, pentru a ghidda guvernele, in consultare atat cu angajatorii, cat si lucratorii. De exemplu, prevenirea expunerii la un program prelungit de munca necesita un acord privind limitele maxime sanatoase ale timpului de lucru. Pentru a reduce expunerea, la locul de munca, la poluarea aerului, se recomanda controlul prafului, ventilatia si echipamentul de protectie personala. 

"Aceste estimari ofera informatii importante cu privire la povara bolilor legate de munca, iar informatiile pot contribui la elaborarea de politici si practici pentru a crea locuri de munca mai sanatoase si mult mai sigure. Guvernele, angajatorii si lucratorii pot lua, cu totii, masuri pentru a reduce expunerea la factorii de risc de la locul de munca. Factorii de risc pot fi, de asemenea, redusi sau eliminati si prin modifcari ale modelelor si sistemelor de munca. In ultima instanta, echipamentele de protectie personala pot contribui, de asemenea, la protejarea lucratorilor ale caror locuri de munca nu le permit sa evite expunerea", spune Guy RYDER - Director General, ILO.

"Aceste aproape 2 milioane de decese premature pot fi fi prevenite. In baza cercetarilor disponibile, ar trebui luate masuri care sa vizeze natura in evolutie a amenintarilor la adresa sanatatii legate de munca. Asigurarea sanatatii si a securitatii in randul lucratorilor este o responsabilitate comuna a sectorului de sanatate si a celui de munca, la fel ca si faptul de a nu lasa niciun lucrator in urma in aceasta privinta. In spiritul obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU, sanatatea si munca trebuie sa colaboreze, mana in mana, pentru a se asigura ca aceasta povara mare a bolilor este eliminata", subliniaza Dr. Maria NEIRA - Director of the Department of Environment, Cimate Change and Health, WHO.

"Standardele internationale de munca si instrumentele si orientarile OMS/OIM ofera o baza solida pentru a pune in aplicare sisteme puternice, eficiente si durabile de securitate si sanatate in munca, la diferite niveluri. Respectarea acestora ar trebui sa contribuie la reducerea semnificativa a acestor decese si dizabilitati", puncteaza Vera PAQUETE-PERDIGAO - Director of Governance and Tripartism Department, ILO (International Labour Organization).

Un numar disproportionat de mare de decese legate de munca se inregistreaza la lucratorii din Asia de Sud-Est si din Pacificul de Vest si in randul barbatilor din categoria de varsta 54+ ani, noteaza acelasi studiu OMS/OIM.

Raportul mai subliniaza ca povara totala a bolilor de munca este, cel mai probabil, substantial mai mare, intrucat problemele de sanatate cauzate de mai multi alti factori de risc profesional trebuie cuantificate si in viitor. In plus, efectele pandemiei COVID-19 vor adauga o alta dimensiune la aceasta povara, care va trebui sa fie luata in considerare in estimarile viitoare.

Raportul OMS/OIM este disponibil AICI

 

1.091 accesari